66,509 matches
-
decis să primească chiriași. Printre cei care de-a lungul timpului s-au perindat prin casă Simenon se aflau ucenici și studenți de diferite naționalități ce i-au înfățișat micului Georges o parte din diversitatea lumii. Acest lucru a influențat românele sale, în special "Pedigree" și "Le Locataire". La vârsta de 3 ani, Simenon a învățat să citească la grădiniță Saint-Julienne. Apoi, între 1908 și 1914, a urmat Institutul Saint-André. În septembrie 1914, la puțin timp după izbucnirea Primului Război Mondial, și-a
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
ale criminologului Edmond Locard. Perioada petrecută de Simenon la "Gazette" l-a acomodat pe acestă cu arta scrisului constant și spontan. În această perioadă Georges Simenon a redactat mai mult de 150 de articole sub numele de "G. Sim". Primul român al lui Simenon , "Au Pont des Arches" a fost scris în iunie 1919 și publicat în 1921 sub pseudonimul "G. Sim". De asemenea, între noiembrie 1919 și decembrie 1922 au văzut lumina tiparului mai mult de 800 de piese umoristice
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
ale tânărului scriitor. Timpul liber și-l petrecea în această perioadă frecventând diverse localuri de noapte. Oamenii cu care obișnuia să se întâlnească variau de la anarhiști sau artiști până la viitori criminali (trei), care în cele din urmă au apărut în românul "Leș trois crimes de mes amis". Afară de aceste interacțiuni amalgamate, scriitorul s-a apropiat de un grup de cântăreți cunoscut că "La Caque". Chiar dacă nu s-a implicat în munca lor, el a cunoscut-o prin aceștia pe viitoarea sa
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
Uniunea Sovietică. O călătorie în jurul lumii a urmat în anii 1934-1935. Între 1932 și 1936, Simenon, Tigy și Boule au locuit în La Richardière, un conac din Marsilly, departamentul Charente-Maritime, construcție datând din secolul XVI. Această locuința este evocata în românul "Le Testament Donadieu". La începutul anului 1938 Simenon închiriază vila Agnès din La Rochelle, iar mai apoi cumpăra o fermă în Nieul-sur-Mer (tot în departamentul Charente-Maritime), unde singurul său copil cu Tigy, Marc, se naște în 1939. În timpul Celui de-
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
în Florida, iar mai apoi spre vest, ajungând până în California. A locuit pentru scurt timp pe Insula Anna Maria, de lângă Bradenton, Florida, înainte de a închiria o casă în Nogales, Arizona, unde Boule a reușit să revină, întârziat, în compania să. Românul "The Bottom of the Bottle" este influențat de șederea scriitorului în Nogales. Deși fermecat de deșert, Simenon decide să părăsească Arizona, și după o scurtă ședere în California, s-a stabilit într-o casă mare, Shadow Rock Fărm, în Lakeville
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
este influențat de șederea scriitorului în Nogales. Deși fermecat de deșert, Simenon decide să părăsească Arizona, și după o scurtă ședere în California, s-a stabilit într-o casă mare, Shadow Rock Fărm, în Lakeville, Connecticut. Acest oraș reprezintă fundalul românului "La Mort de Belle" din 1952. În timp ce în Statele Unite Simenon, fiul său Marc și Boule au învățat cu destulă ușurință limba engleză, Tigy avea mari probleme din acest punct de vedere și tânjea la întoarcerea în Europa. Între timp, Simenon
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
două duzini de pseudonime. În total, cam 550 de milioane de copii ale lucrărilor sale au fost tipărite. El este cunoscut în principal pentru cele 75 de române și 28 de povestiri avându-l ca protagonist pe comisarul Maigret. Primul român din această serie, "Pietr-le-Letton" (Pietr letonul), a apărut în 1931; ultimul, "Maigret et M. Charles" (Maigret și domnul Charles), a fost publicat în 1972. Românele din seria Maigret au fost traduse în toate limbile importante ale lumii, iar câteva dintre
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
75 de române și 28 de povestiri avându-l ca protagonist pe comisarul Maigret. Primul român din această serie, "Pietr-le-Letton" (Pietr letonul), a apărut în 1931; ultimul, "Maigret et M. Charles" (Maigret și domnul Charles), a fost publicat în 1972. Românele din seria Maigret au fost traduse în toate limbile importante ale lumii, iar câteva dintre acestea au fost adaptate pentru film sau radio. Două serii de televiziune (1960-63 și 1992-93) au fost realizate în Marea Britanie și o serie în Franța
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
1960-63 și 1992-93) au fost realizate în Marea Britanie și o serie în Franța (1991-2005) cu actorul Bruno Cremer. Apogeul talentului creativ al lui Georges Simenon a fost atins în perioada în care scriitorul a locuit în Statele Unite, iar câteva dintre românele scrise atunci sunt inspirate din contextul respectiv: "Trois chambres à Manhattan" (Trei dormitoare în Manhattan) (1946), "Maigret à New York" (Maigret la New York) (1947), "Maigret se fâche" (Maigret se înfurie) (1947). Simenon a scris de asemenea foarte multe "române psihologice", ca
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
Je me souviens" (1945), "Pedigree" (1948) sau "Mémoires intimes" (1981). În 1966 Simenon a primit cea mai mare distincție a MWA, Grand Master Award. În 2003 colecția La Pléiade (sursă de inspirație pentru Library of America) a inclus 21 dintre românele lui Simenon în două volume. Criteriile de selecție ale romanelor și notele adiționale îi au că autori pe specialiștii în opera lui Simenon Jacques Dubois, presedintele "Centrului de studii asupra operei literare a lui Georges Simenon" de la Université de Liège
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
Germaniei, Blagoj Zasov - ambasadorul Macedoniei), Diplomă de Excelență, Medalia Omagiala "Andrei Baron de Șaguna", "Spiritul Șagunist". Universitatea "Andrei Șaguna" are fructuoase colaborări cu instituții guvernamentale și neguvernamentale precum: Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Academia Română, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Prefectura, Consiliul Județean și Primăria Constantă. Departamentul de Limbi Moderne oferă posibilitatea obținerii Certificatului de Competență Lingvistică la finalizarea studiilor. De asemenea studenții au posibilitatea să opteze pentru învățarea uneia dintre limbile străine: engleză, franceza sau italiană. Editură
Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța () [Corola-website/Science/317322_a_318651]
-
La 13 iulie 1931, a fost numit ca paroh pr. Karl Schüttler. În această perioadă au avut loc două evenimente importante în viața comunității rădăuțene: În anul 1930, populația orașului Rădăuți era de 16.788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4.615 germani (27,48%), 238 ruteni, 184 polonezi, 109 ruși, 36 unguri, 17 cehi și slovaci, 10 țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
viața politică a orașului. În anul 1869, conform recensământului organizat de autoritățile austro-ungare, ponderea rutenilor era de 16% din cei 6.484 locuitori ai Șiretului. În anul 1930, populația orașului Siret era de 9.905 locuitori, dintre care 4.302 români (43,43%), 2.105 evrei (21,25%), 1.657 germani (16,72%), 1.011 ruteni (10,20%), 462 ruși (4,66%), 301 polonezi (3,03%), 17 țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
au fost zugrăviți și pictați în 1936. În perioada interbelică, numărul catolicilor germani și polonezi a scăzut prin plecarea acestora în Germania, Austria sau Polonia. În anul 1930, populația orașului Siret era de 9.905 locuitori, dintre care 4.302 români (43,43%), 2.105 evrei (21,25%), 1.657 germani (16,72%), 1.011 ruteni (10,20%), 462 ruși (4,66%), 301 polonezi (3,03%), 17 țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
vite și de pui de găină. Se organizau cursuri de Talmud Tora. Pentru evreii nevoiași existau societățile caritabile "Lemaan Hatsedek", "Yad Harutsim" și "Nosei Hamita". În anul 1930, populația orașului Siret era de 9.905 locuitori, dintre care 4.302 români (43,43%), 2.105 evrei (21,25%), 1.657 germani (16,72%), 1.011 ruteni (10,20%), 462 ruși (4,66%), 301 polonezi (3,03%), 17 țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
(n. 4 iulie 1962, București) este un diplomat român. Este ambasadorul României în Statele Unite ale Americii din ianuarie 2008. Înainte de a ocupa postul de ambasador al României în Statele Unite ale Americii a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, începând din iulie 2006. În perioada
Adrian Cosmin Vierița () [Corola-website/Science/317411_a_318740]
-
mii de evrei și zeci de mii de rromi (țigani) din România în cel de-al doilea război mondial. După căderea regimului comunist în 1989, fostul Conducător al Statului, generalul Ion Antonescu, a fost salutat ca un erou de unii români, ridicându-i-se monumente în întreaga țară în cinstea sa . După 15 ani de eșecuri, în noiembrie 2004, odată cu prezentarea raportului Comisiei Prezidențiale pentru Studierea Holocaustului în România (cunoscută și drept Comisia Wiesel), statul român a recunoscut în cele din
Sinagoga din Șimleu Silvaniei () [Corola-website/Science/317413_a_318742]
-
asemenea propaganda pro-nazistă și cultul criminalilor de război. În martie 2005, președintele Traian Băsescu și noul guvern al României, condus de Călin Popescu Tăriceanu și-au asumat un angajament ferm de a pune în aplicare recomandările Comisiei Wiesel cu privire la educarea românilor despre Holocaust și combaterea rasismului în societate . Astfel, autoritățile române au luat măsuri în vederea punerii în aplicare a unei programe naționale cu privire la studierea Holocaustului. (Cu toate că studierea Holocaustului a fost introdus ca un subiect obligatoriu în pre-curricula universitară din 1998, manualele
Sinagoga din Șimleu Silvaniei () [Corola-website/Science/317413_a_318742]
-
6.000 de evrei. Aici funcționau 10 sinagogi și un liceu evreiesc cu 25 de camere, care era situat pe locul actualei clădiri a Poștei. În anul 1930, populația orașului Suceava era de 17.028 locuitori, dintre care 10.440 români (61,31%), 3.522 evrei (20,68%), 2.009 germani (11,79%), 433 polonezi (2,54%), 207 ruși, 173 ruteni, 85 armeni, 57 unguri, 42 țigani, 17 bulgari, 14 cehi și slovaci, 9 găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea s-a pus învelitoare de tablă. Biserică nu este pictată în interior. În partea de răsărit a bisericii se află o fântână cu rezervorul de colectare din piatră, ctitorita de episcopul Ioanichie al Românului în 1765, iar în partea de vest se află o Sf. Cruce frumos ornamentata din 1866.
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
actor/actrița. În februarie 2011 Sandra Bullock a înmânat premiul pentru Cel mai bun actor protagonist la decernarea anuală a Premiilor Oscar. În iunie 2011 Sandra Bullock a finalizat filmările pentru filmul "Extremely Loud and Incredibly Close", o ecranizare a românului omonim de Jonathan Safran Foer. În film este vorba de un băiat în vârstă de 10 de ani, Oskar Schell, care își pierde tatăl în atentatele din 11 septembrie 2011. Din distribuția filmului fac parte actori, în afară de Sandra Bullock în
Sandra Bullock () [Corola-website/Science/317427_a_318756]
-
îmbarcare). Baza legală a deportării din 1949 s-a pretins a fi decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 martie 1941 "Cu privire la obținerea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Bucovina și redobândirea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Basarabia", conform căruia românii basarabeni, fiind declarați cetățeni sovietici, colaboraseră în anii războiului cu administrația românească și trădaseră, astfel, "patria sovietică". Dar românii din Bucovina n-au solicitat niciodată cetățenia sovietică, iar basarabenii n-au avut-o, ca să o "redobândească". Operațiunea "IUG" a început
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
8 martie 1941 "Cu privire la obținerea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Bucovina și redobândirea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Basarabia", conform căruia românii basarabeni, fiind declarați cetățeni sovietici, colaboraseră în anii războiului cu administrația românească și trădaseră, astfel, "patria sovietică". Dar românii din Bucovina n-au solicitat niciodată cetățenia sovietică, iar basarabenii n-au avut-o, ca să o "redobândească". Operațiunea "IUG" a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de dimineață și a durat până la ora 8
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
in memoria deportaților, care urmează să fie edificată în regiunea gării feroviare din Chișinău. La recensământul din 1989, în RSS Kazahă nu s-a înregistrat nici un român; în cel peste un deceniu, în independenta Republică Kazahstan s-au declarat 596 români și 19.458 moldoveni, din totalul de 15 milioane de locuitori. Prima asociație românească din Kazahstan s-a înființat juridic pe 27 mai 2003, fiind intitulată "Asociația româno-moldoveana din Kazahstan". Bazele acesteia au fost puse de învățătorul Mihai Groza. Tot
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
o importantă comunitate românească (peste 3.500 de persoane). Vasile Soare, ambasadorul României în Kazahstan și Kârgâzstan, a descoperit, în vara anului 2005, în Kârgâzstan, existența unei comunități de circa o mie de persoane de origine "moldovenească" și 46 de români. Au ajuns acolo, venind din Siberia, unde fuseseră deportați în 1949 și 1952 (regiunile Tomsk, Kurgan, Irkutsk ș.a.), până în 1965, deși fuseseră "eliberați" în perioada 1956-1958. La "eliberare", majorității basarabenilor li s-a interzis să se întoarcă în RSS Moldovenească
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]