63,729 matches
-
natura adevărată, dar o redau așa cum simt și o văd ei, iar ei fiind oameni fin de siècle o redau în consecință. Iată pentru ce arta lor e artă decadentă, ceea ce nu o împiedică să fie de mare talent"75. Teoria lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă avizați din România de la finele secolului XIX, își începe propaganda pentru arta decorativă cu două articole extrem de importante, care demonstrează că ideile criticului în această privință sunt mai vechi și au ca punct de pornire o serie de teorii bine asimilate. Este vorba de două articole care vor fi publicate mai târziu în volum, spre deosebire de seria de articole cu titlul generic de "L'Art Nouveau, et la Roumanie". Cele două articole se intitulează "La nationalité dans l'Art" și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și chestionează originalitatea în raport cu condiționările sociologismului tainian. Arta nu este "o chestiune de logică pură", reprezentarea nu este "o mecanică obiectivă, ci o fantezie subiectivă", iar artistul nu reprezintă un aparat fotografic în care se reflectă legile naturii. Bachelin utilizează teoria lui H. Taine din Filosofia artei cu privire la creația artistică, ce-l pune pe artist în directă legătură cu "la race, le millieu, le moment": "el are un suflet, sufletul pe care i-l dă rasa sa, patria sa, locul său
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
l dă rasa sa, patria sa, locul său, strămoșii săi", "el este o claviatură vie și sensibilă"104. Cât despre Taine, acesta "s-a consacrat definirii acestor originalități etnice pe care le explică prin intermediul locului, a rasei și a epocii, teorii îndeajuns de cunoscute pentru a nu ne opri îndelung asupra lor"105. Naționalitatea în artă nu exclude pentru Bachelin educația primită în marile centre artistice, Paris, München, Düsseldorf, unde artistul, "geniul poporului și al rasei sale", poate achiziționa competența tehnică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să slujească Arta cu majusculă. "Această doctrină fiindu-ne expusă recent de către unul dintre cei mai strălucitori adepți, Sar Péladan (...)". Bachelin consideră că teoria artei pentru artă se aplică cel mai bine artei decorative, dar "trebuie ca ornamentul să nu se restrângă la o combinație mai mult sau mai puțin fericită de linii, de forme, de culori sau de sonuri; trebuie, fermecând ochiul să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puțin fericită de linii, de forme, de culori sau de sonuri; trebuie, fermecând ochiul să vorbească, de asemenea, spiritului, să aibă propria logică". Intră în joc ceea ce criticul numește "atribuirea estetică" ("l'appropriation esthétique"), gustul, "numai să fie semnificativ, simbolic". Teoria evoluționiștilor preconizează "un fel de glorificare a naturii și a umanității în ceea ce ele au emoționant, caracteristic, vital" fără să țină cont de o serie de elemente care configurează noua estetică, pe care Bachelin nu o numește, dar care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea ajunge la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără un suport livresc, titlul fiind singurul în măsură să ghideze lectura alegorică. În schimb, ca și în celelalte două panouri decorative, Mila și Secretul, veșmintele personajelor aparțin aceluiași background cultural. De data
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manifest din primul număr din Золотое Руно (Lâna de aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent simbolisto-decadent, cât și a tematicii fin de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o abordare gheristă, sociologizantă a artei pe calapodul dicotomiei dintre natura obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad și grațios, precum A. Davila, dar și sensibilul poet decadento-simbolist Dimitrie Karnabatt, semnând D. Karr etc. "Partea artistică" grupează, în marea ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cercetare vast, aflat la îndemâna cercetătorului, și care ne poate conduce către o viziune mai coerentă nu doar asupra artei plastice simboliste românești, ci și asupra modernității românești în ansamblu, într-una din etapele sale cele mai incitante. Bibliografie I. Teoria și istoria artei (monografii, studii critice) Alexandrescu, Sorin: Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998. Arghezi, Tudor : Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962. Arghezi, Tudor: Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lui Serge Moscovici, La psychanalyse, son image et son public (1961), lucrare În care autorul oferă o reactualizare a conceptului de reprezentare colectivă aparținând lui Durkheim. Din acel moment, i sau dedicat numeroase studii și cercetări, interesul asupra acestei teorii fiind În continuă creștere, ea rafinându-se și Îmbogățindu-se inclusiv cu metodologii de culegere a conținutului reprezentărilor sociale. În viziunea lui S. Moscovici reprezentările sociale sunt fenomene, procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa. După unii autorii, termenul a fost folosit pentru prima data În relație cu viața psihică a omului, În anul 1862 (apud Vrabie, 1994). După părerea lui H. English și A. English (1958), autorul care a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de G. W. Allport, care a delimitat destul de precis conceptul de atitudine de alte formațiuni psihosociale apropiate. In lucrările de specialitate Întâlnim mai multe definiții ale atitudinilor, majoritatea evidențiind caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, Într-un anume fel, o teorie a conceptului de atitudine. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de Allport În 1935: „O atitudine este o stare mentală și neuropsihologică de pregătire a răspunsului, organizată prin experiență de către subiect, exercitând o influență directivă sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând, deci, stilurile de viață vom putea face previziuni corecte asupra comportamentului cumpărătorului și asupra preferințelor subiectului În ceea ce privește produsele sau reclamele. Abordarea psihografică a studiului personalității Îmbină rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și factorilor. Evaluarea stilului de viață implică de obicei studii lungi și complicate efectuate asupra unor eșantioane mari de populație: Conform acestei expertize pot fi identificate diferite stiluri de viață și evident, tiparele comportamentale corespunzătoare acestora, cu legătură directă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Prin consum, indivizii doresc să se exprime pe sine, lucru evidențiat În Îmbrăcăminte, Încălțăminte, automobil etc. De aceea este important ca managerii să dezvolte imagini ale produselor și mărcilor În acord cu imaginea consumatorilor despre ei Însăși. În fapt, aplicarea teoriei imaginii despre sine a avut succes În previzionarea răspunsurilor consumatorilor la imaginea mărcilor. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teoriei imaginii despre sine a avut succes În previzionarea răspunsurilor consumatorilor la imaginea mărcilor. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]