63,388 matches
-
simplu catalog, este vorba și de un sistem de desemnare relativ practică și încă frecvent folosită în acest început de al III-lea mileniu. Bineînțeles, văzute fiind limitele acestui sistem, astronomii profesioniști l-au cam lăsat de o parte. Primul catalog care se referă la obiectele non stelare de pe cerul profund datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost creat de un căutător de comete, Charles Messier (cu ajutorul altor astronomi, ca de exemplu Pierre Méchain), cu
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
susceptibile de a fi confundate cu o eventuală cometă de pasaj. Cu unele excepții, nebuloasele de emisie, galaxiile, roiurile (roiurile deschise și roiurile globulare) cele mai spectaculoase accesibile din Europa (adică a căror declinație nu coboară sub 35°) figurează în Catalogul Messier. Cele mai recente cataloage sunt, înainte de toate, făcute de profesioniști, deși unii astronomi amatori reușesc uneori să aibă contribuții importante la edificarea lor. Odată cu creșterea numărului și mai ales a volumului de date, hârtia a fost abandonată în profitul
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
cu o eventuală cometă de pasaj. Cu unele excepții, nebuloasele de emisie, galaxiile, roiurile (roiurile deschise și roiurile globulare) cele mai spectaculoase accesibile din Europa (adică a căror declinație nu coboară sub 35°) figurează în Catalogul Messier. Cele mai recente cataloage sunt, înainte de toate, făcute de profesioniști, deși unii astronomi amatori reușesc uneori să aibă contribuții importante la edificarea lor. Odată cu creșterea numărului și mai ales a volumului de date, hârtia a fost abandonată în profitul informaticii. Este mai ușor să
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
la edificarea lor. Odată cu creșterea numărului și mai ales a volumului de date, hârtia a fost abandonată în profitul informaticii. Este mai ușor să corectezi un fișier informatic decât o carte. Avantajele informaticii asupra hârtiei sunt foarte numeroase: Astăzi, toate cataloagele folosite în mediul profesional sunt stocate pe suport informatic în "centre de date" care posedă aceleași date. Avantajul acestui principiu se înrudește cu cel al site-lui oglindă: dacă unul dintre centre este saturat, este suficient să te conectezi la un
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
informatic în "centre de date" care posedă aceleași date. Avantajul acestui principiu se înrudește cu cel al site-lui oglindă: dacă unul dintre centre este saturat, este suficient să te conectezi la un altul. Centrele de date sunt: Pentru europeni, aceste cataloage sunt disponibile descărcându-le de la Centrul de Date Astronomice de la Strasbourg (CDS). Se poate interoga și cu Aladin. Cea mai mare parte a fișierelor sunt în codul ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
un altul. Centrele de date sunt: Pentru europeni, aceste cataloage sunt disponibile descărcându-le de la Centrul de Date Astronomice de la Strasbourg (CDS). Se poate interoga și cu Aladin. Cea mai mare parte a fișierelor sunt în codul ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
-le de la Centrul de Date Astronomice de la Strasbourg (CDS). Se poate interoga și cu Aladin. Cea mai mare parte a fișierelor sunt în codul ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
cu Aladin. Cea mai mare parte a fișierelor sunt în codul ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
ASCII, iar unele cataloage sunt oferite cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
cu un program scris în FORTRAN. Cu toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
toate acestea, unele cataloage sunt direct utilizabile de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
de softuri astronomice. Există reguli de folosire în aceste cataloage: principalele sunt: Trebuie știut că între două centre de date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea aparentă 21, ceea ce reprezintă circa 80 de gigaocteți de date. Serviciul VizieR
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea aparentă 21, ceea ce reprezintă circa 80 de gigaocteți de date. Serviciul VizieR de la CDS repertoria de
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea aparentă 21, ceea ce reprezintă circa 80 de gigaocteți de date. Serviciul VizieR de la CDS repertoria de cataloage la data de 22 decembrie 2011.
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea aparentă 21, ceea ce reprezintă circa 80 de gigaocteți de date. Serviciul VizieR de la CDS repertoria de cataloage la data de 22 decembrie 2011.
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
circa 320 î.Hr. - 260 î.Hr.) a fost un astronom și un filosof grec. Probabil născut la Alexandria, el era contemporan cu Euclid. În jurul anului 300 î.Hr. (secolul al III-lea î.Hr.), cu ajutorul lui Aristillus din Samos, a creat primul catalog stelar din lumea occidentală. După mai mult de 150 de ani, Hipparchus a comparat propriul catalog cu cel al lui Timocharis și a descoperit că longitudinea stelelor se schimbase în cursul timpului, fapt ce i-a permis să determine prima
Timocharis din Alexandria () [Corola-website/Science/332223_a_333552]
-
la Alexandria, el era contemporan cu Euclid. În jurul anului 300 î.Hr. (secolul al III-lea î.Hr.), cu ajutorul lui Aristillus din Samos, a creat primul catalog stelar din lumea occidentală. După mai mult de 150 de ani, Hipparchus a comparat propriul catalog cu cel al lui Timocharis și a descoperit că longitudinea stelelor se schimbase în cursul timpului, fapt ce i-a permis să determine prima valoare a precesiei echinocțiilor. A făcut prima mențiune în scris a planetei Mercur. Craterul Timocharis de pe
Timocharis din Alexandria () [Corola-website/Science/332223_a_333552]
-
pe la sfârșitul deceniului al treilea; totodată a lucrat ca astronom amator. În 1731, Bevis a fost primul care a observat Nebuloasa Crabului, cu 27 de ani înainte ca Charles Messier să o redescopere, în mod independent în 1758. Munca și catalogul lui Messier câștigând în popularitate, de-a lungul anilor, Bevis a luat cunoștință despre catalogul obiectelor difuze redactat de Messier și l-a informat printr-o scrisoare, datată la 10 iunie 1771, că el observase deja nebuloasa desemnată M1 de
John Bevis () [Corola-website/Science/332486_a_333815]
-
fost primul care a observat Nebuloasa Crabului, cu 27 de ani înainte ca Charles Messier să o redescopere, în mod independent în 1758. Munca și catalogul lui Messier câștigând în popularitate, de-a lungul anilor, Bevis a luat cunoștință despre catalogul obiectelor difuze redactat de Messier și l-a informat printr-o scrisoare, datată la 10 iunie 1771, că el observase deja nebuloasa desemnată M1 de Messier. Messier, a adăugat o notă, în edițiile următoare ale catalogului, prin care recunoștea paternitatea
John Bevis () [Corola-website/Science/332486_a_333815]
-
a luat cunoștință despre catalogul obiectelor difuze redactat de Messier și l-a informat printr-o scrisoare, datată la 10 iunie 1771, că el observase deja nebuloasa desemnată M1 de Messier. Messier, a adăugat o notă, în edițiile următoare ale catalogului, prin care recunoștea paternitatea descoperirii lui Bevis. Bevis a observat, de asemenea, ocultația planetei Mercur provocată de Venus la 28 mai 1737, stil nou (17 mai 1737 stil vechi) și în urma observaților a găsit o regulă de prezicere a eclipselor
John Bevis () [Corola-website/Science/332486_a_333815]
-
mai 1737, stil nou (17 mai 1737 stil vechi) și în urma observaților a găsit o regulă de prezicere a eclipselor sateliților lui Jupiter. Din observațiile făcute cu telescopul său de la Stoke Newington, Middlesex, el a alcătuit în jurul anului 1750 un catalog de stele (mai mult asemănător unui atlas), intitulat "Uranographia Britannica". Din nefericire, editorul lui Bevis, care finanța lucrarea, a făcut bancrută chiar înainte de tipărirea atlasului, iar gravurile au fost sigilate. Doar câteva exemplare ale lucrării au fost, în sfârșit, tipărite
John Bevis () [Corola-website/Science/332486_a_333815]
-
of Galaxies (UGC) este un catalog de galaxii care recenzează cam de galaxii vizibile în emisfera nordică. Catalogul cuprinde cvasitotalitatea galaxiilor situate la nord de declinația -02°30', până la un diametru limită de 1,0 minut de arc sau o magnitudine aparentă limită de 14,5
Uppsala General Catalogue () [Corola-website/Science/332515_a_333844]
-
of Galaxies (UGC) este un catalog de galaxii care recenzează cam de galaxii vizibile în emisfera nordică. Catalogul cuprinde cvasitotalitatea galaxiilor situate la nord de declinația -02°30', până la un diametru limită de 1,0 minut de arc sau o magnitudine aparentă limită de 14,5. Principala sursă a datelor este constituită din calchierea Palomar Observatory Sky Survey
Uppsala General Catalogue () [Corola-website/Science/332515_a_333844]