63,729 matches
-
de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individual, În forul intern al persoanei, fie o negociere Între individ și grup, Între convingerile individului și cele are unui alt individ sau grup. Tony Malim [1989](2003, 255), Încercând să identifice mecanismele determinante ale complezenței, a căutat răspuns În teoria politeții elaborată de P. Brown și S. Levinson (1987). Supunerea oamenilor la o anumită cerință este corelată cu nevoia dirijării impresiei. Persoanele cărora le adresăm anumite cereri Își pot simți amenințată imaginea personală În ochii celorlalți fie În situația În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Totuși, autorul apreciză că evaluarea socială favorabilă a conceptului de sine, precum și Înțelegerea și acceptarea ca persoană nu pot fi obținute decât prin relevarea unei informații adevărate despre propriul eu. G. Quatrone și E. Jones (1978) au făcut apel la teoria atribuirii pentru a explica modul În care oamenii se dezvăluie În autoprezentare. De exemplu, dezvăluim apartenența noastră la un grup mizând pe faptul că stereotipul grupului respectiv Îl va face pe partenerul nostru să ne atribuie o anumită trăsătură. Deși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autoprezentare. De exemplu, dezvăluim apartenența noastră la un grup mizând pe faptul că stereotipul grupului respectiv Îl va face pe partenerul nostru să ne atribuie o anumită trăsătură. Deși autodezvăluirea se realizează În cea mai mare măsură prin mijloace verbale, teoria dezvăluirii servește Înțelegerii comportamentului consumatorului. Atitudinile vestimentare pot fi exprimate atât verbal, dar ele Însoțesc imaginea construită verbal pe care individul o transmite despre sine. Și vestimentația poate sugera aprtenența la un anumit grup, În felul acesta preluând particularități ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
criză ca dereglare socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cauză a mișcării" (motif sec. XIV, motiver sec. XVIII, motivation sec. XX, cf. R. Martin, 1977, p. 39). Investigațiile asupra motivației se intensifică În urma studiilor asupra comportamentului și factorilor ce comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să nu existe sau să fie diferite Într-o altă situație. Tocmai această complexitate a mecanismului de acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o altă situație. Tocmai această complexitate a mecanismului de acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a mecanismului de acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Schizofrenia este o psihoză endogenă majoră caracterizată prin disocierea personalității. În multitudinea de forme clinice, sindromul fundamental al disociației care poate fi și halucinator - delirantă, desfășurându-se Împreună cu autismul și depersonalizarea, constituie sistemul de referință și identificare a schizofreniei. Sintetizând teoriile existente În domeniul analizei și interpretării schizofrenie, V. Predescu propune următorul tabloul simptomatologic specific acesteia (Predescu, V., 1989, p. 748-749): „Cel puțin unul din următoarele semne În timpul unei faze a maladiei: ¾ Idei delirante bizare (conținut absurd fără nici o legătură cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici. Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe actuale În comportamentale de consum ale oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
literare făcând obiectul discuțiilor În cadrul orelor de Limba și literatura română, sunt În mare măsură superficiale, contribuția elevilor este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul, cu toate eforturile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un specific al lor, spre deosebire de fizică sau matematică, și pe cele legate de literatură, ca disciplină cu virtuți expresive. În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare puse În dezbatere, cu elementele de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-o stare interogativă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posibilitatea de a-și reîmprospăta informațiile și cunoștințele necesare și o pregătire corespunzătoare, pentru a Învinge mai ușor eventualele dificultăți ale promovării bacalaureatului la proba scrisă la Limba și literatura română. Cartea se deschide cu o prezentare a elementelor de teorie literară, absolut necesare În aprecierea și tratarea unui subiect vizând poezia, proza, dramaturgia, deci genurile literare și speciile, cu exemple În măsură să ducă la Înțelegerea oricărei noțiuni cu care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe cititorul unei creații literare citite. De altfel, criticul s-a mai Întâlnit cu această confuzie atunci când a explicat „publicului” modul cum trebuie receptată opera dramatică a lui I. L. Caragiale. Se știe de asemenea că oricare dintre arte are o teorie a ei, aceasta reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modul cum trebuie receptată opera dramatică a lui I. L. Caragiale. Se știe de asemenea că oricare dintre arte are o teorie a ei, aceasta reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ei, aceasta reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia unora, este o altă problemă. Cele trei ramuri ale „științei literaturii”, teoria literară, critica literară și istoria literară, Își Îndeplinesc din cele mai vechi timpuri rolul cuvenit, așa Încât, oricare act literar artistic Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]