66,018 matches
-
392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de formațiuni vegetale. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului. Prima atestare documentară a satului Marin apare la 1458 însă urmele de locuire sunt mult mai vechi. Aici a
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului, în partea sudică, vestică și nordică. Distanța față de sat este foarte variabilă: dacă partea de vest se situează la
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în locul în care se află astăzi satul Grumezoaia se afla o mare pădure de stejar. De obicei aceste păduri se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800 m. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau garniță (rude cu stejarul). În acest sat mai poate fi vizitat și muzeul satului, în incinta căruia se află diverse lucruri țărănești din cele mai vechi timpuri. Muzeul poartă numele „Tasia Andronic”. Cel care se ocupă în prezent, în
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată.”” O monografie a satului Dolheștii Mari a fost scrisă Petru Sandovici. La 100 de metri de biserică, lângă școală veche, se găsesc ruinele fostei curți boierești a familiei Șendrea, mărturie a vechimii așezării. De asemenea, în dreapta bisericii
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
să neîmplinita. Astfel opera capătă un caracter romantic, opus curentului tânăr renascentist al perioadei istorice. Această parte a călătoriei se termină cu vederea lui "Lucifer", chinuit într-un lac înghețat. De aici, vor ieși, urcând pentru a vedea din nou "cerul înstelat". Călătorind în lumea fantastică a morților, Dante duce cu sine toate sentimentele și pasiunile celor vii, trage după el - cum s-a scris - tot pământul. Dante și Virgiliu ajung pe cealaltă parte a pământului, în fața muntelui Purgatoriului, pe culmile
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
în opoziție cu Infernul, este construit din noua cercuri orientate spre înălțime. Aici este sălașul celor fără de păcate, al sfinților. Fiecare cerc corespunde unuia din corpurile cerești cunoscute în acea vreme: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, dominate de cerul stelelor fixe. La sfîrșitul călătoriei Beatrice îl părăsește și Dante, ghidat de Sfanțul Bernardo, adresează o rugăciune Sfintei Fecioare. Artistul se contopește cu Dumnezeu, simbolul "Iubirii care pune în mișcare cerul și stelele". Dacă în descrierea "Infernului" și "Purgatoriului" Dante
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, dominate de cerul stelelor fixe. La sfîrșitul călătoriei Beatrice îl părăsește și Dante, ghidat de Sfanțul Bernardo, adresează o rugăciune Sfintei Fecioare. Artistul se contopește cu Dumnezeu, simbolul "Iubirii care pune în mișcare cerul și stelele". Dacă în descrierea "Infernului" și "Purgatoriului" Dante a avut unele puncte de sprijin, în "Paradis" el este unicul creator. Tradiția Paradisului nu există în literatura și fantezia dantesca a creat-o din propriile resurse, realizând un vers fluid
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți "gliceride". Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. formula 1 Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți: Cei mai
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
ai glicerinei cu acizii grași, numiți "gliceride". Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. formula 1 Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți: Cei mai răspândiți acizi grași sunt: Exemple de grăsimi: În natură, există atât grăsimi lichide, nesaturate (uleiuri), cât și grăsimi solide, saturate (grăsimi). Grăsimile lichide sunt de origine vegetală
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
fânețe, iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea de la poalele Dealului Cetății trăiește o specie ocrotită: "Lilium martagon" din familia "Liliaceae". Vegetația prezentă are
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
lipsa de supunere a enoriașilor față de biserică . În 21 iunie 1864 prin semnătura lui Bojan Scridon, jude și supr. curator { 1811 - 1907 }, a lui Iosif Gherman, parohul locului, respectiv a trei săteni și opt curatori, care -în numele comunei Aruncuta - cer protopopului să desemeneze că învățător pe George Român din Aruncuta, cerere aprobată și comunicată sătenilor în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul, respectiv "până la 30 băieți". În perioada următoare, pe baza
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
au fost semnalate la confluența anilor 1928-1929 și 1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele locuri: Crivina, Mănăstire, Valea Radului, Elian, Făget și Pini. Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
medii înregistrează valori de 550 mm/an. Vânturile dominante sunt cele de vest și est. Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
Vânturile dominante sunt cele de vest și est. Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
comuniști în anii 1960-1970. „Moșia Dobridorului” este o câmpie aluvionară care înconjoară satul circular pe o rază de aproximativ 4-5 km; este marcată și străjuită de „măguri” cu nume care de care mai uimitoare și fiecare cu legenda sa: Măgura Cerului (sau Cearângului) - spre miază-noapte; Măgura Lemnelor - spre răsărit; Măgura Lată - spre apus; Măgura Ovreiului - spre miază-zi; Măgura Săpată (sau Măgura Comorilor) - spre nord-vest; Măgura lui Ignat - spre nord; ș.a. Dobridorenii cred că satul lor a fost întemeiat în vremuri imemoriale
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Vierșani este un sat în comuna Jupânești din județul Gorj, Oltenia, România. În această localitate, pe dealul "Piscul cerului", și-a făcut casă Ioan Nicula, fiul lui Horea - Vasile Nicula Ursu - din Albac, după ce a fost deportat în Banat de autoritățile maghiare și de unde de nenumărate ori a încercat să revină în Albac dar a fost de fiecare dată
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
din nou la Ofcea de unde își pierde urma, mai aproape de ținuturile natale, pe partea cealaltă a Carpaților Meridionali, în nordul ținutului Gorj, în satul Bărbătești Viersani. Împreună cu soția și-a făcut casă pe un moț de deal, numit și Piscul cerului. Urmașul lui, a construit biserică din satul Viersani, si a dat fiului său numele locului, de Viersanu. A construit o biserică ce a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a construit între anii 1886-1890 o altă
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
este nevăzutul personaj negativ din trilogia de filme Terminator. (în română: „Rețeaua Cerului”) este o inteligență artificială ficțională, bazată pe o rețea de computere și sateliți creată de Cyberdyne Systems Corporation pentru SAC-NORAD: Strategic Air Command - North American Aerospace Defense (Comandamentul Aerian Strategic - Comandamentul Nord American de Apărare Aerospațială). A fost construit să
Skynet () [Corola-website/Science/298545_a_299874]
-
de Cleobulina. Thales a murit la o vârstă înaintată, în timpul unor manifestări sportive, din cauza unor călduri excesive. Pe mormântul său este o inscripție care spune: „Aici, într-un mormânt strâmt zace marele Thales; totuși renumita sa înțelepciune a ajuns la ceruri”. Deși niciuna dintre scrierile lui nu a fost găsită, opera sa a fost păstrată prin intermediul scrierilor altor autori. Era nominalizat în toate listele tradiționale ale celor "Șapte Înțelepți", inclusiv în cea a lui Platon. Avea o reputație de priceput om
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
tratatul său, Copernic reia o veche ipoteză heliocentrică, deja susținută de filosofii pitagoreici, și descrie cele trei tipuri de mișcări ale pământului: în jurul axei ("rotație"), în jurul soarelui ("revoluție") și în raport cu planul eliptic, menținând teza aristotelo-ptolemeică asupra universului finit delimitat pe cer de stelele fixe, deși lărgindu-i substanțial dimensiunea în raport cu universul ptolemaic, pentru a putea explica astfel lipsa paralaxei stelare (între sfera a șaptea a lui Saturn și a opta sferă, aceea a stelelor fixe, Copernic postulează un enorm spațiu). . Impulsul
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
se stinge din viață ambasadorul spiritual al basarabenilor, Octavian Ghibu, fiul marelui cărturar și întregitor de țară Onisifor Ghibu. „Basarabia a mai pierdut, în persoana sa, un mare prieten aici, pe pământ, și a mai câștigat prin înălțarea sa la ceruri un mijlocitor la Domnul” - se spune în necrologul FPCD. 19 aprilie - Conform unui sondaj realizat de SISI „Opinia”, inițiativa FPCD de introducere a religiei în școală este susținută de două treimi din populația Republicii Moldova. 26 aprilie - Dând curs unei revendicări
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
romano-catolic în Societatea St. Francis de Sales, iar în operele sale, precum și în interviuri, a făcut referire la acest ordin și la fondatorul lui. Numele său de familie este probabil un acronim pentru "ex caelis oblatus" (Latină: un cadou din cer), care i-a fost atribuit bunicului său (care a fost orfan) de un funcționar de stat. A studiat la Torino, luându-și licență în estetică. Din 1971 este profesor de semiotica la Universitatea din Bologna. A predat la cele mai
Umberto Eco () [Corola-website/Science/298589_a_299918]
-
au clădit mituri care au influențat gândirea și modul de viață al multor generații. Mai mult, în mituri a fost marcată cu litere de aur cunoașterea arhaică a omenirii. Așa cum omul a văzut prima oară focul, frica, cutremurul, gheața, copacul, cerul și stelele, soarele și luna, așa le povestesc miturile străvechi. De-a lungul vremii, întregi concepții despre crearea lumii au luat naștere. Crezând în aceste mituri, oamenii le-au transformat în religii, oferindu-le un loc important în viața lor
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
retragerea din civilizație în pustiu, pentru meditație și rugăciuni, precum și post. Moise îi cere Domnului să-i trimită hrana zilnică. În acel timp, apar stoluri de păsări migratoare seara, evreii ospătându-se cu carne friptă. Dimineața primeau mană cerească din cer, un praf format din bobite albe, cu gust de miere. Astăzi, în orientul apropiat se găsesc diverse castane, crescute în ramuri, și acestea presate, devin un fel de lichid, cu gust de miere. Le mai lipsea apa, iar mulțimea era
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]