70,637 matches
-
dă expresie ideologiei reprezentate de exersarea puterii în relația respectivă"726 particulară. Dacă, așadar, discursul constituie mediul preferat de operare al puterii, la toate nivelurile societății instituțional, la nivel de grup și la nivel individual sarcina retoricii critice, constată McKerrow, constă în "subminarea și expunerea discursului puterii, cu scopul de a îi deturna efectele într-o relație socială"727 particulară. Dacă, la nivelul statului, o astfel de întreprindere are un caracter specific, în afara statului "localizarea puterii are loc în contextul unui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ei să o abordăm ca ansamblul condițiilor, demersurilor în desfășurarea faptelor de influențare formativă, unde apar diferite probleme de soluționat, chiar de risc și trebuie făcut apel la concepția asupra praxisului. ► Iar praxisul, deși legat de aceste probleme ale practicii, constă în interpretarea, conceperea, proiectarea optimizării acțiunilor și ale practicii. Praxisul este acum mai mult decât și acțiunea și practica: este o abordare de reflecție, interpretare, cercetare, dezvoltare a condițiilor de eficiență, o apropiere de precizarea și antrenarea unei strategii, în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
surse. • Colaborarea cu educatorul și cu ceilalți în construirea înțelegerii, în apelul la rezolvarea a diferite situații. • Ajutorul dat educaților în a-și stabili obiectivele, planurile, căile de progres pentru acestea. • Corelarea motivării cu obiectivele propuse, cu performanțele așteptate. • Mentoratul constă în ajutorul în inițierea și formarea pentru învățarea de durată, de performanță. • Este un receptor pasiv, care ascultă, înregistrează, reproduce, imită, restituie, corectează, răspunde la situații de interpelare, cultivă relații de competiție. • Educatul receptează pasiv informațiile date de către educator și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interiorizată, nemanifestată. • Performanțe în achiziția conținutului și reproducerea lui în testări. • Înțelegerea este raportată la explicația educatorului, la prezentarea accesibilă a surselor de informare. • Se acceptă doar obiectivele, programele, metodele indicate oficial. • Se așteaptă ca educații să se automotiveze • Mentoratul constă în sprijinirea învățării conținutului Rolul grupului • Școala este comunitatea educaților, educatorilor, managerilor care asigură împreună succesul. • Se alternează munca individuală cu cea în grup, pentru sprijin reciproc. • Școala pune în prim plan predarea, educații fiind pasivi și educatorii activi. • Domină
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare, de dezvoltare profesională fundamentată științific și aici. Ele sunt diversificate în literatura problemei, constructiviste mai ales și indică posibilitatea reală a proiectării în alternative organizatorice la nivel de sistem a activității. Dar progresul actual în conceperea proiectării unei activități constă tocmai în a diversifica metodologia realizării interne, a adaptării alternativelor la dinamica faptelor, a procesului și a educaților, la valorificarea reflecțiilor în timpul rezolvării situațiilor, a sarcinilor-problemă date, în construirea înțelegerii, învățării. În acest context, ipoteza paradigmei proiectării flexibile, ca cercetare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipoteze și soluții. Este un proces de examinare a practicii educației în mod sistematic, folosind tehnici ale cercetării, prin colaborare, legată doar de situații reale specifice și se deosebește de activitatea curentă prin aprofundarea unei probleme particulare în timp. • Esența constă în disciplinarea cercetării în contextul focalizării eforturilor pe căutarea soluțiilor pentru calitatea activității în clasa-organizație și a performanțe lor acționale, devine un instrument puternic în ameliorarea/schimbarea practicii în organizație. • Alte definiții parțiale: fie ca acțiune pentru înțelegerea, evaluarea și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verticale. Cu totul alt sens au curbele și contracurbele, care adună compoziția centripet sau o împrăștie centrifug. Prin dialog sau suprapunere de curbe se realizează dinamica imaginii, o dinamică mai calmă, mai blândă față de dinamica oblicelor. Unitatea de structură compozițională constă în știința, în capacitatea de a grupa și asocia formele în familii de forme, care duc la compoziții unitare stilistic. 1. Compoziția cu linii orizontale reprezintă punctul de pornire în studiu, iar ritmarea lor simetrică sau asimetrică este o primă
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
realizate din doi stâlpi verticali și o bârnă orizontală din lemn, complexitatea compoziției sporește odată cu numărul de elemente din care este construită, ajungând până la porțile complexe, bogat ornamentate, din arta populară și culminează cu arcele de triumf. Frumusețea unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om, ca „măsură a tuturor lucrurilor“. Porțile au fie o alcătuire discretă și neostentativă, fie una echilibrată prin perfecțiunea proporțiilor, sau una monumentală, copleșitoare, ca în cazul arcelor de triumf. „Poarta sărutului“ de C.
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dominant. O mare parte a artei moderne folosește cu succes compozițiile asimetrice cu structură rectangulară. Contrastul pregnant mare-mic este șocant pentru privitor. Forma dominantă se impune cu autoritate în raport cu celălalt element, care rămâne minor și nesemnificativ în compoziție. Marea artă constă în a găsi cele mai bune și mai expresive raporturi între formele mari și cele mici, pentru a trezi un sentiment sau pentru a sugera o idee privitorului. 2. Labirintul O modalitate complexă de organizare asimetrică a spațiului este structura
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
creează un contrast violent, care accentuează tragismul situației. Relația acestor forme abstracte cu formele umane duce la o înfruntare neliniștitoare, deoarece efectul lor este asemenea cu cel al asteroizilor care pătrund în atmosferă și strivesc totul în cale. Arta graficianului constă în găsirea celei mai bune proporții, atât pentru elementul agresiv, cât și pentru oamenii care alcătuiesc grupul din imagine. După dezastrul de la Hiroshima și Nagasaki, asemenea teme apocaliptice au devenit tot mai frecvente în artele vizuale și mai ales în
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sau de culoare, pentru a putea fi urmărită și înțeleasă. Se întâmplă ca liniile orizontale care ordonează casetarea desenului să se întrerupă și, în unele locuri, să se realizeze comunicarea și pe verticală între registre. Farmecul acestui gen de lucrări constă în unitatea stilistică a elementelor componente, ajutate de textul explicativ. Parcurgând cu privirea o asemenea compoziție avem sentimentul că descifrăm o partitură muzicală, în care fiecare personaj are valoarea unei note muzicale. Școală a fanteziei și manierismului, benzile desenate continuă
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
și < 7% la cei cu speranță de viață mai mare de 15 ani și fără complicații microvasculare sau cu speranță de viață mai mare de 10 ani și complicații incipiente (67). La persoanele foarte vârstnice (> 85 ani) obiectivele tratamentului vor consta doar în înlăturarea semnelor clinice de hiperglicemie marcată și evitarea scăderii în greutate și/sau a deshidratării (40). 6.1. Educația pacienților vârstnici cu DZ Este dificil de realizat la această categorie de persoane datorită declinului funcțiilor cognitive frecvent întâlnit
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
CONDUITA ELEVULUI CREATIV Întrucât conduita presupune modul de a te conduce și de a acționa corespunzător imboldurilor, scopurilor, informațiilor senzoriale și cognitive de care dispune subiectul prin memoria sa și prin modul cum se orientează în situația dată, iar comportamentul constă în reacția exterioară a individului la acțiunea unui stimul extern, mai potrivit pare a fi termenul de conduită a elevului creativ, pentru nivelul claselor primare. Un învățător creativ va ști să încurajeze formarea unei conduite creative la elevii săi. Acesta
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor, opiniilor, favorizând exprimarea liberă, noncomformismul si ascultarea activă a celorlalți. Grupul creativ de formare este condus de un lider care propune programul de antrenament
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
cerebral, marele Da. El se bazează pe următoarele reguli: nu criticați ideile altora; nu vă autocenzurați propriile idei; emiteți un număr cât mai mare de idei; preluați ideile altora și le îmbunătățiți; dați frâu liber imaginației. Genialitatea lui Alex Osborn constă în realizarea evaluării amânate, adică separarea ideației de evaluarea critică, precum și în căutarea unui număr cât mai mare de soluții pentru rezolvarea unei probleme, considerând că în final cantitatea generează calitatea. În viziunea Ancăi Munteanu (1994) susținând ideea câtorva principii
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
grup. În aplicarea acestei tehnici de conducere se urmărește ca în final să se elaboreze soluții de care iau cunoștință toți participanții. Anca Munteanu precizează că tehnica are un pronunțat caracter operativ. După Ana Stoica (1983) obiectivele principale ale metodei constau în: * abordarea mai multor aspecte ale unei probleme într-un timp limitat; * facilitarea comunicării și exprimării în grupe mari (peste 30 persoane);* posibilitatea colectării deciziilor, care reprezintă diverse tendințe conturate într-un ansamblu, într-un timp foarte scurt; * favorizarea confruntării
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
inițial construită ca un ajutor pentru sugerarea analogiilor în timpul întâlnirilor de sinectică, această metodă poate fi folosită ca o metoda de generare a ideilor și este potrivită pentru uz atât de către indivizi cât și de către grupuri. Mecanismul de bază implicat constă în utilizarea imaginilor (de ex: postere, diapozitive, pagini de almanah) pentru a stimula soluțiile problemei. Pentru sesiunile de grup se folosește următoarea procedură: 1. Se scrie enunțul problemei pe o tablă. 2. Folosind un poster mare sau un proiector, se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
o poziție în care să fie capabilă să aibă grijă de ea însăși din moment ce nu se poate baza pe nimeni altcineva pentru aceasta" (1979:107). Diferențele dintre state sunt de capacitate, nu de funcții (1979:96). "Politica la nivel național constă în unități diferențiate care execută funcții specifice. Politica internațională constă în unități identice care întreprind același tip de activități" (1979:97). Dacă toate tipurile de ordine internațională sunt anarhice, și dacă aceasta implică o diferențiere funcțională minimală, atunci structurile politice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de ea însăși din moment ce nu se poate baza pe nimeni altcineva pentru aceasta" (1979:107). Diferențele dintre state sunt de capacitate, nu de funcții (1979:96). "Politica la nivel național constă în unități diferențiate care execută funcții specifice. Politica internațională constă în unități identice care întreprind același tip de activități" (1979:97). Dacă toate tipurile de ordine internațională sunt anarhice, și dacă aceasta implică o diferențiere funcțională minimală, atunci structurile politice internaționale diferă doar în ceea ce privește distribuția capacităților. Ele sunt definite de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
subsecțiuni precedente au luat în considerare unele din implicațiile teoretice ale anarhiei, primul element al structurii (principiul ordonator). Dacă, la fel ca Waltz, vedem o diferențiere funcțională minimă în ordinile anarhice, cealaltă contribuție majoră a realismului structural ar trebui să constea în analiza impactului distribuției capacităților. Cum influențează polaritatea, adică numărul de mari puteri dintr-un sistem, relațiile internaționale ? Unipolaritatea a devenit o temă la modă de la sfârșitul Războiului Rece. Logica structurală (Layne 1993; Mastanduno 1997) sugerează că unipolaritatea este instabilă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inferior abordărilor convenționale din domeniu. De asemenea, se poate susține că proiectul său pentru dezvoltarea unei teorii critice a societății mondiale este un aspect în care marxismul depășește abordările care domină studiul anglo-american al politicii interna-ționale. În cazul acesta, problema constă în a afla cum putem construi pe temeliile sale, cum îi putem păstra punctele forte și cum îi putem depăși erorile și slăbiciunile. Acesta era sarcina pe care și-au asumat-o primii membri ai Școlii de la Frankfurt. Gânditori ai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ea respinge distincțiile pozitiviste între fapt și valoare, obiect și subiect. Excluzând posibilitatea cunoașterii obiective, teoria critică încearcă să promoveze o mai mare "reflectivitate teoretică" (1995: Capitolul 3). Cox (1992a: 59) exprimă această reflectivitate în termenii unui proces dublu: primul constă în "conștientizarea timpului și locului istoric în care se situează cercetătorul și care determină întrebările ce necesită atenție", al doilea este "efortul de a înțelege dinamica istorică ce a generat condițiile în care s-au născut aceste întrebări". În mod
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în general de ruperea de formele de injustiție pentru a încuraja condițiile necesare pentru libertatea universală (Devetak 1995b). Pentru început, emanciparea, așa cum este înțeleasă de gânditorii iluminiști și de teoreticienii critici, exprimă în general o concepție negativă a libertății ce constă în îndepărtarea constrângerilor create social și care nu sunt necesare. Această înțelegere este evidentă în definiția dată de Booth (1991b: 539) emancipării ca "eliberare a oamenilor de acele constrângeri care îi împiedică să realizeze ceea ce în mod liber ar alege
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sistemului de state. Cea de-a treia este dimensiunea praxiologică referitoare la posibilitățile practice de a reconstrui relațiile internaționale pe linii mai emancipatoare și mai cosmopolite. Efectul general al teoriei critice internaționale și contribuția sa majoră la studiul relațiilor internaționale constau în concentrarea asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Dimensiunea normativă: critica particularismului etic și a excluderii sociale Una dintre asumpțiile filozofice cheie care au structurat gândirea politică și etică și practica relațiilor internaționale este ideea că statul modern este forma
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concentrat în direcția dărâmării fundațiilor filozofice ale proiectului raționalist. Teoreticienii critici au publicat, cu siguranță, și studii empirice notabile despre politica globală, dar direcția generală a scrierilor critice era mai mult teoretică în mod abstract, iar impactul lor principal a constat în critica asumpțiilor legate de cunoașterea legitimă, de natura lumii sociale și de scopul teoriei (Cox 1987; Der Derian 1987). Această orientare generală a fost încurajată de o asumpție larg răspândită printre teoreticienii critici despre relația dintre teorie și practică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]