KorAP: Find »[drukola/base=consta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2534 2535 2536 ...2826 >

70,637 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

și ei un rol semnificativ în politica externă. Cercetătoare feministe precum Enloe (1989, 2000) scot în evidență rolul femeilor care asigură serviciile pentru activități militare (de menaj, psihologice, medicale și sexuale). Dacă privim militarizarea ca pe un proces social ce constă în roluri atribuite în funcție de gen, care fac posibile actele de violență dintre state, atunci, argumentează ea, asigurarea oficială de servicii sexuale în bazele militare, spre exemplu, poate fi considerată ca un factor central într-o intervenție străină. În lucrarea Sex

by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
în spațiile comune se desfășoară activitățile cele mai sustenabile la ora actuală. Ele sunt puse în pericol din cauza dezvoltării, care are ca scop continuu delimitarea și îngrădirea acestora, pentru a le transforma în mărfuri. Așadar, un rol important al ecologismului constă în împiedicarea acestei îngrădiri. Dar este și un proiect (re)constructiv crearea de bunuri comune acolo unde ele nu există. Regimurile bunurilor comune sunt greu de definit, după cum afirmă The Ecologist. De fapt, în carte se spune că este imposibil

by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430

poate să-l suporte când se discută pe față despre el.) Dacă minți, să minți În așa fel Încât să crezi și tu că minciuna ta e adevărată. (Se cere un pic de demnitate chiar și În minciună.) „Pedeapsa mincinosului constă nu În faptul că nu este crezut, ci În faptul că el nu poate crede pe nimeni.” (G.B. Shaw) Unii oameni sunt ca acele orologii care arată o oră și sună alta. (Ipocriții una spun și alta gândesc; la fel

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
De tristețea sau revolta pe care ne-o produce un rău repetat ne săturăm rapid; În schimb, de bucuria sau mulțumirea văzută În ochii celor pe care ne-a făcut plăcere să-i ajutăm nu ne săturăm niciodată.) „Deplina fericire constă În a face pe alții fericiți.” (J.-J. Rousseau) Cel mai bun este acela care se bucură de binele celorlalți. (A te bucura de necazul altuia este ușor, dar „a iubi pe aproapele tău ca pe tine Însuți” este foarte

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
Nu pot Încăpea două săbii Într-o teacă și nici doi Domni În țară săracă”.) Dorința promite mai mult decât realizează plăcerea. (Rară reușită sau satisfacție care să fie pe măsura aspirațiilor propuse. De aceea se mai spune: „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”.) Lăcomia este o sclavie veșnică. (Lacomul, din ce are, dorește tot mai mult: „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”.) „Este Înțelept nu acela care se Întristează de ce-i lipsește, ci acela care se bucură

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
curajoase, cu atât probabilitatea ca norocul să apară este mai mare. Psihologii spun, În acest sens, că o condiție a reușitei actului de creație este disponibilitatea cercetătorului de a avansa ipoteze sau decizii cât mai Îndrăznețe, chiar revoluționare.) „Adevăratul curaj constă În a face fără martori ceea ce am fi În stare să facem În fața lumii Întregi.” (La Rochefoucauld) Pe fricos toți câinii sar. (Cel care n-are suficientă demnitate sau Încredere În el Însuși are toate șansele să cunoască soarta „țapului

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
e leu În propria lui cauză”. De asemenea, factorul afectiv poate fi hotărâtor: „La disperare, și lașul prinde curaj”.) Barcagiul bun se cunoaște În timp de furtună. (Adevăratele calități sufletești se exprimă În asprimea unor confruntări de viață.) „Curajul nu constă În a nu vedea pericolul, ci În a-l Învinge, atunci când Îl cunoști.” (J.-P. Richter) Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitatetc "Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate" Mai bine mori În picioare decât să trăiești În genunchi. (Desigur, nu oricine se călăuzește după

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
răspândește oare căldura unui jăratic? Zi și noapte, adevăratul Îndrăgostit se consumă de durere și de bucurie.” (Omar Khayyam) Dragostea trăiește din inaniție și moare din hrană. În alte proverbe se spune: „În iubire, numai Începutul e fermecător”; „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”. Într-adevăr, longevitatea În iubire este dată de arta de a spera, de capacitatea celor doi de a-și oferi reciproc surpriza descoperirii unor noi trăiri sufletești. În absența unei astfel de capacități, obișnuința pune tot mai

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
dacă lui nu-i e dor de tine. Prietenia sau iubirea adevărată pretinde reciprocitate.) „Există oameni de o structură sufletească foarte ciudată: nu pot trăi fără suferință. Când nu mai au nici o suferință, ei devin ipohondri.” (L. Blaga) Secretul vieții constă nu În a face ce-ți place, ci În a-ți plăcea ce faci. (Deoarece trebuie, Într-adevăr, să ne frânăm sau să cenzurăm cele mai multe dintre dorințele noastre, Înțelept este să privim obligațiile ce ne revin ca pe niște aspirații

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
apoi expresia plastică a cronicarului, cu referire la un anumit domnitor: „Pe dinafară pom Înflorit, pe dinăuntru lac Împuțit”.) „Veșmintele costisitoare sunt dovada sărăciei spiritului nostru.” (Sf. Bernard) „Toate gătelile nu fac decât să ascundă defectele: adevăratul triumf al frumuseții constă În a străluci prin ea Însăși”. (J.-J. Rousseau) Adevărata distincție o dă simplitatea. (Așa cum frumosul din natură nu cunoaște expresii complicate sau emfatice, la fel, frumosul din comportamentul uman este dat de atitudinile sincere și firești, proprii bunului-simț din

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
anume aceea că o informație, cu cât are un caracter mai inedit sau mai spectacular, cu atât trezește mai mult tendința persoanei receptoare de a o Împărtăși și altuia. Nici măcar prietenul nu poate rezista acestei ispite, singura deosebire față de alții constând În faptul că el va Înțelege să divulge secretul respectiv nu În „gura mare”, ci sub forma unei confidențe altui prieten. Dar discreția acestuia din urmă va fi Învinsă de curiozitatea altui prieten și așa mai departe...) Nu te Încrede

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
concordanțe Între aceste două aspecte: „Lasă În urma ta dorința de a fi bine primit și altădată”; „Stai numai atât cât ești binevenit”; „Dacă ești undeva bine primit nu Înseamnă să te Întorci numaidecât”.) „Arta de a plăcea pare foarte simplă. Constă, pur și simplu, În două lucruri: să nu le vorbești despre tine altora și să le vorbești mereu despre ei Înșiși.” (E. și J. de Goncourt) Nu trebuie să-ți alegi ca soție decât femeia pe care ai alege-o

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
rândul lui, ca un Început al acțiunii, chiar dacă acest Început nu este Încă unul strict material. Figurat vorbind, intenția este scânteia și, totodată, combustibilul care declanșează și Întreține În mers motorul faptei. Μ Tot plăcere este și aceea În care constați că ai fost În stare să renunți, la un moment dat, la a mai trăi o anumită plăcere. Μ Scriitorul francez G. Flaubert observa cu subtilitate: „Poate că nu prețuim decât prin suferințele noastre”. Într-adevăr, ne dăm seama de

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
predispoziție de acest gen: va pricinui el Însuși numeroase răutăți altora, din spirit de răzbunare sau pentru a-i vedea și pe alții suferind. Μ Cel care trăiește o nenorocire nu mai poate face comparații lucide cu situația altora: explicația constă În faptul că o emoție foarte puternică restrânge Într-atât câmpul conștiinței proprii, Încât persoana În cauză nu mai poate admite faptul că și altul ar putea trăi o suferință similară sau că ar putea exista chiar o suferință mai

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
oameni Îi sperie libertatea, preferând să trăiască În cetatea lor de gânduri și de simțiri, unde nu sunt nevoiți să resimtă prea mult efectele sentimentului responsabilității față de actele comise la un moment dat. Μ În fond, aspectul esențial al libertății constă În faptul că ne creează condiția demnă de a putea alege Între „bine” și „rău”. De aceea se și spune că libertatea individuală nu se poate manifesta decât În cadrul responsabilităților impuse de comunitatea În care trăim. Μ Mânuirea artistică a

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
prudență la vârsta bătrâneții etc. Μ Ne tulbură ideea morții, dar dacă amenințarea acesteia n-ar exista, poate că n-am ști să ne bucurăm Într-atât de viață. Μ Se pare că unul dintre secretele artei de a trăi constă, Într-adevăr, În știința de a nu supralicita sau subsolicita timpul. Μ Unii oameni, sub obsesia vanității de a realiza lucruri cât mai mari pe parcursul vieții, care să-i Înscrie În memoria umanității, ajung să nu mai știe să facă

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
capabilă să Înțeleagă exigențele și normele sociale, dar și ca una capabilă să privească critic aceste norme și exigențe, pentru a le Îmbunătăți și ridica la cote tot mai Înalte ale răspunderii profesionale și morale. Μ Marele neajuns al Încăpățânării constă În faptul că, o dată instalată, ea devine exclusivistă, nepermițând ca pe parcursul desfășurării ei să se mai facă și altfel de evaluări sau de anticipări. Μ Ca să nu trăiești mari deziluzii, trebuie să știi Întotdeauna ce vrei să faci cu ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
niște frumoase Începuturi. Μ Modul cum se individualizează procesul creației la fiecare creator În parte poate releva un aspect interesant: În timp ce unii excelează prin anvergura demersurilor lor creative, alții Își consumă potențialul creator doar În acte creative mărunte, cotidiene. Explicația constă, poate, În faptul că astfel de oameni nu pot ieși din cadrele unor scopuri Înguste, de fiecare zi, fapt care Îi și face, de altfel, să nu poată realiza decât valori limitate În timp. Μ Un secret al longevității În

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
impresia celorlalți din jur că sunteți total indiferentă, când În realitate erați intens preocupată, În forul dumneavoastră interior, de ceva anume? Μ Deși aspru marcat de imprevizibilitățile adeseori dure ale viitorului, omul se lasă totuși pradă pasiunii pentru acesta. Explicația constă În faptul că viitorul este singurul factor care ne poate confirma În mod real ceea ce noi am putea fi cu adevărat, ceea ce am putea deveni, de fapt. În absența unei confirmări viitoare, totul nu se reduce decât la o searbădă

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
spus, produsul principal al acestei gândiri este „suferința”, derivată din conștientizarea unor neajunsuri ale propriului eu moral, suferință care va da naștere apoi unei trebuințe de a ne organiza conduita după cerințele unui Înalt sentiment moral; finalitatea acestei gândiri ar consta așadar Într-o autocomandă, Într-o decizie transformatoare pentru sinele de azi, din dorința de a-l vedea mâine sub un alt chip. Gândirea religioasă nu poate fi, prin urmare, recalcitrantă: cel care o cultivă vrea să se vindece sau

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
ți-l explici altfel decât prin contribuția unui fond psihic Înzestrat cu intuiție, fler, rafinament al observației sau flexibilitate În prelucrarea informațiilor și În realizarea asociațiilor de idei. Μ Un aspect interesant al subiectivității declarației martorului, Într-un proces judiciar, constă În faptul că Îi este greu atât judecătorului, cât și martorului Însuși să distingă clar Între ceea ce acesta din urmă a văzut sau auzit cu adevărat În Împrejurarea respectivă și ceea ce el a dedus (psihologic vorbind, percepția nu poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
acești oameni, subordonați total ideii de destin, ajung să nu mai dea preț Înseși vieții (care, În viziunea lor, nu ar mai depinde de noi, ci de o anumită și neocolită predestinare sau fatalitate). Μ Stilul didactic al unor profesori constă În arta de a Înflăcăra imaginația, de a Înfierbânta și emoționa; al altora, dimpotrivă, În arta de a oferi ordonări logice și de a forma certitudini. Μ Cei mai mulți dintre părinți nu se consideră vinovați de minciunile copiilor lor. Dar ei

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
crede că i se potrivește perfect; alteori dă naștere Însă unor mari suferințe interioare, care pot duce la o atitudine de revoltă sau la suicid. Μ Periculozitatea conduitelor egoiste, care astăzi au tendința de a dezvolta forme tot mai agresive, constă, de fapt, În disprețul manifestat de cei În cauză față de orice sentiment social: logica lor Îngustă Îi face să grupeze toate considerațiile lor În jurul unor interese strict personale, care devin obsesive pentru ei (de aici rezultă Însă, În mod inevitabil

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
mare, adică nevoia de realizare a dorințelor noastre este mai intensă, credința În realizarea obiectului dorinței de moment prin mijlocirea simbolului ales este mai mare (nu suntem aici departe de adevărul cuvintelor: „Dorința transformă fantezia În realitate”). Μ În ce constă specificitatea faptului psihologic? Iată doar două dintre cele mai cunoscute disponibilități care Îi sunt caracteristice: realizarea „introspecției”, care ne permite nu numai introducerea În cunoașterea de sine, dar și obținerea la nevoie a unei justificări față de noi Înșine sau Împăcarea

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
reciproc: dacă vrem, de pildă, să fie pace Între oameni, trebuie să știm să evaluăm corect periculozitatea menținerii sau exagerării unor conflicte; sau, dacă vrem să ne bucurăm de ceea ce reprezintă o conduită decentă, va trebui să știm În ce constă o atitudine Înfumurată sau arogantă etc.). Μ Omul se iluzionează În ideea că realitatea subiectivă pe care el o construiește la nivel de imagini, de simboluri sau de construcții verbale abstracte este superioară realității materiale exterioare În care Îi este

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]