64,222 matches
-
de asemenea, el a devenit tot mai mult influențat de Jacques Lacan și a devenit membru al redacției "Cahiers pour l’Analyse". La acel moment el dobândea deja cunoștințe solide în matematică și logica, pe care le-a asociat cu Teoria Lacan. Cele două contribuții la "Cahiers" anticipează temele importante din lucrările sale de mai tarziu. Revoltă studenților în 1968 a dus la o mai puternică legătură de stânga, a luat parte la grupări militante, cum ar fi Union des communistes
Alain Badiou () [Corola-website/Science/336954_a_338283]
-
fost descoperit în copilărie de educatoarea de la grădiniță, care i-a recomandat mamei să exploateze „firicelul” de ureche muzicală, ce s-a dezvoltat încă din primii ani de viață. La vârsta de 7 ani a început să studieze canto și teorie muzicală, simultan cu lecțiile de vioară și pian. Primul contact cu scenă l-a avut la grădiniță, când a participat la emisiunea-concurs „Tip Top MiniTop”. În adolescență, lucrurile au luat amploare și a început să participe la festivalurile naționale și
Cristina Vasiu () [Corola-website/Science/336955_a_338284]
-
concurs, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și tradiție" (1972) și "Conjuncturi și permanențe" (1976). Volumele ulterioare conțin studii pe tema tradiției și modernismului literar. A
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Se transferă în 1999, în urma unui concurs, pe postul de conferențiar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fiind avansat în anul 2002 la gradul de profesor universitar. Acolo predă cursurile de Teoria literaturii și Estetica generală, iar din anul 2005 este conducător de doctorat în specialitatea Literatura română. În perioada 2000-2004 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Alba Iulia. A fost decorat în anul
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
pentru muzică a apărut în urma participării la emisiunea "Abracadabra", unde a obținut premiul 1. Timp de doi ani de zile, Radu a prezentat o emisiune pentru copii “Lumea Piticilor” la o televiziune locală din Craiova. Radu a studiat pian și teorie muzicală la "Școala Populara de Artă" din Craiova, unde a luat și ore de canto. Toată aceasta perioadă a fost presărată de participarea cu succes la festivaluri naționale și internaționale de muzică ușoară pentru copii, unde a obținut trofee, premii
Oana Radu () [Corola-website/Science/336989_a_338318]
-
românești au scris că Român Burlaca ar fi omul cu mască de la Carla’s Dreams. În imaginile care însoțesc știrea apare Român Burlaca care este prezentat drept Andrei Țăruș. Cum cei doi apar împreună la filmări sau în locuri publice, teoria este mai greu să se fi dovedit și a fost infirmata de ambii artiști. Totuși, în interviul acordat în exclusivitate pentru Europa FM, Român Burlaca vorbește despre misterul și controversele care alimentează succesul, dar și despre modul în care au
Roman Burlaca () [Corola-website/Science/336993_a_338322]
-
Airas Nunes ar fi fost autorul unui număr mare de texte componente. Regele Alfonso al X-lea — numit Affonso în "Cantigas" — este, de asemenea, considerat a fi autorul unora dintre ele, deoarece textele sunt la persoana întâi. În spirijinul acestei teorii vine prologul culegerii. De asemenea, multe surse îi acordă credit regelui Alfonso, datorită influenței lui asupra altor lucrări din tradiția poetică, inclusiv introducerea sa în cântul religios. Deși calitatea de autor a regelui Alfonso este discutabilă, influența lui nu este
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
este considerată o carte de căpătâi. În această lucrare Saadia Gaon tratează toate metodele filozofice și teologice cunoscute până în vremea lui El a adăugat capitolului X al acestei cărți un articol "Maamar Haprishut hashlemá”, care este considerat primul text de teorie etică iudaică (musar). Saadia a scris și lucrări polemice - ca Disputa cu Aharon Ben Meir, response lui Hiwi Habalhi, o carte de response împotriva lui Anan Ben David, fondatorul karaismului, etc
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
Dihotomia sacru-profan este o idee postulată de sociologul francez Émile Durkheim, care a considerat-o principala caracteristică a religiei: „religia este un sistem unitar de credințe și practici relaționate cu "lucruri sacre", adică cu lucruri puse deoparte și interzise”. În teoria lui Durkheim, sacrul reprezenta interesele grupului, în special unitatea, care erau încorporate în simboluri de grup sacre sau totemuri. Profanul, pe de altă parte, implica preocupări individuale lumești. Durkheim a afirmat în mod explicit că dihotomia sacru/profan nu era
Dihotomie sacru-profan () [Corola-website/Science/337008_a_338337]
-
România, și la scurt timp după aceea familia sa s-a mutat la București. S-a evidențiat prin talent muzical din copilărie. La 5 ani a început să învețe să cânte la pian, iar la 9-15 ani a învățat deja teoria muzicii și armonia cu compozitorii Alfred Mendelsohn și Mihail Jora. La vârsta de 15 ani, în 1947 el a emigrat cu fratele său Haim în Palestina, (aflată atunci încă sub mandat britanic), sub auspiciile organizației sioniste „Aliyat Hanoar” (Emigrația tineretului
Dov Seltzer () [Corola-website/Science/337018_a_338347]
-
universității. Începând cu anul 2012 se alătură mai multor Start-Up-uri, de menționat fiind activitatea consultant în cadrul echipei Tralio.com, companie care activează domeniul cercetării, acesta aducând un aport major în dezvoltarea categoriilor IT non-financiare ale platformei care are la bază teoria universalității informației și care a reușit datorită algoritmului creat să depășească în performanță cu pește 10% în 2016 indici precum sau . În perioada 2014-2016 participa, alături de Start-Up-urile din care face parte, la numeroase conferințe tehnice precum , , , sau . Începând cu anul
Tudor Vesa () [Corola-website/Science/337448_a_338777]
-
teritoriul dintre Nistru-Prut. De-asemenea sursele rusești menționează că 20 % purtători sunt de origine etnică țigani. Multe din numele de familie la început au fost un prenume diminutiv (poreclă) și modificate de purtători să nu sune jignitor. Pe baza acestei teorii am putea presupune ca vine de la cuvântul: , dărăpănătură". O altă presupunere ar fi că vine de la ,dara", ceea ce înseamnă ,tară" sau obiectul în care se ține o marfă. Dacă luăm în calcul că lângă satul Tocuz, au fost situate două
Dărănuța () [Corola-website/Science/337481_a_338810]
-
Stadiile de dezvoltare morală avansate de Lawrence Kohlberg constituie o adaptare a unei teorii psihologice inițial concepute de psihologul elvețian Jean Piaget. a început să lucreze pe acest subiect, în timpul studiilor post-universitare de la Universitatea din Chicago în 1958, și a completat această teorie de-a lungul întregii sale vieți. Teoria susține că , baza pentru
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
dezvoltare morală avansate de Lawrence Kohlberg constituie o adaptare a unei teorii psihologice inițial concepute de psihologul elvețian Jean Piaget. a început să lucreze pe acest subiect, în timpul studiilor post-universitare de la Universitatea din Chicago în 1958, și a completat această teorie de-a lungul întregii sale vieți. Teoria susține că , baza pentru un comportament etic, are șase identificabile, fiecare din ce în ce mai adecvat decât predecesorul său la a răspunde la dilemele morale. Kohlberg a urmat dezvoltarea gândirii morale dincolo de vârstele studiate anterior de către
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
o adaptare a unei teorii psihologice inițial concepute de psihologul elvețian Jean Piaget. a început să lucreze pe acest subiect, în timpul studiilor post-universitare de la Universitatea din Chicago în 1958, și a completat această teorie de-a lungul întregii sale vieți. Teoria susține că , baza pentru un comportament etic, are șase identificabile, fiecare din ce în ce mai adecvat decât predecesorul său la a răspunde la dilemele morale. Kohlberg a urmat dezvoltarea gândirii morale dincolo de vârstele studiate anterior de către Piaget, care, și el, susținea că logica
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată pentru a rezolva dilema, și a clasificat aceste raționamente ca aparținând câte uneia din șase etape distincte. Au existat critici ale teoriei din mai multe perspective. Printre argumente se numără faptul că pune accentul pe justiție, excluzând alte valori morale, cum ar fi grija față de altul; că între etape există o suprapunere care le-ar face să fie privite mai degrabă ca
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
mai mare parte raționalizări "post-hoc" (atât de către cei ce iau deciziile, cât și de către psihologii care le studiază) ale unor hotărâri în esență intuitive. Cu toate acestea, a apărut un domeniu cu totul nou în psihologie ca rezultat direct al teoriei lui Kohlberg, și, conform studiului efectuat de Haggbloom et al. între cei mai importanți psihologi ai secolului al XX-lea, Kohlberg este al 16-lea cel mai frecvent citat psiholog în manualele introductive de psihologie de-a lungul secolului, precum și
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
nivelele superioare. Cele șase stadii ale lui Kohlberg pot fi, mai general, grupate în trei stadii a câte două etape, fiecare: pre-convențional, convențional și post-convențional. Urmând cerințele constructiviste ale lui Piaget pentru un model în stadii, așa cum este descris în teoria dezvoltării cognitive, este extrem de rar regresul în aceste stadii—pierderea abilității asociate unui stadiu mai avansat. Etapele nu pot fi sărite; fiecare oferă o perspectivă nouă și necesară, mai cuprinzătoare și mai diferențiată decât predecesoarea, dar integrată cu aceasta. Înțelegerea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
nivel. În studiile sale empirice, în care a urmărit persoane pe tot parcursul vieții lor, Kohlberg a observat că unele păreau să fi înregistrat regresii ale stadiului moral. Aceasta se poate explica fie prin a relaxa constrângerea de non-regresie a teoriei, fie prin extinderea ei. Kohlberg a ales aceasta din urmă, postulând existența unor sub-stadii în care stadiul în curs de dezvoltare nu a fost încă pe deplin integrat în personalitate. În special, Kohlberg a remarcat un stadiu 4 sau 4
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a-i înțelege pe ceilalți și lumea din jurul lor. Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale adoptate de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe principii. Deși este o teorie a moralității centrată pe dreptate, Kohlberg a considerat-o
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe principii. Deși este o teorie a moralității centrată pe dreptate, Kohlberg a considerat-o compatibil cu formulările plauzibile ale și . Teoria lui Kohlberg înțelege valorile ca o componentă esențială a dreptului. Oricare ar fi dreptul, pentru Kohlberg, el trebuie să fie universal valabil între societăți
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe principii. Deși este o teorie a moralității centrată pe dreptate, Kohlberg a considerat-o compatibil cu formulările plauzibile ale și . Teoria lui Kohlberg înțelege valorile ca o componentă esențială a dreptului. Oricare ar fi dreptul, pentru Kohlberg, el trebuie să fie universal valabil între societăți (poziție cunoscută sub numele de „"): nu poate exista . Mai mult decât atât, morala nu este o
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
răspunsuri și nu conținutul lor; scorul de ansamblu este calculat după evaluarea mai multor dileme morale. O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și astfel nu se pot aborda în mod adecvat argumentele celor care pun accent pe alte aspecte morale ale acțiunilor. susținea că teoria lui Kohlberg este prea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]