64,186 matches
-
Copia standard a fost finalizată la 29 decembrie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 4.059.000 lei. Filmul "Prin cenușa imperiului" a fost vizionat de 2.620.844 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
ca să-și facă ei o nouă biserică. Arhimandritul armean Zareh Baronian presupunea că acest lucru s-ar fi putut petrece în timpul domniei de scurtă durată a lui Ștefan Rareș (1551-1552), în timpul căruia s-a înregistrat o prigoană la adresa armenilor. Documentele atestă însă că Biserica „Sf. Sava” a fost construită în anul 1583 de călugări greci veniți de la Mănăstirea „Sf. Sava” din Ierusalim, pe un loc dăruit de domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579, 1583-1591). În actul de danie se precizează că pe
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin stăruința părintelui Iacob și a lui Hagi Marcar și Grigor. 1395". Această placă este mobilă, fiind păstrată într-o ocniță din interiorul bisericii, dar pare să fi fost odată așezată stabil în zidul bisericii. După cum atestă pisaniile din această biserică, ctitorii lăcașului de cult sunt epitropul Hacik, preotul Hagop (Iacob) din Sis (azi orașul Kozan din sud-estul Turciei), Hagi Markar din Djugha (azi orașul Djulfa din regiunea Nahicevan din Azerbaidjan) și Hagi Krikor (Grigorie). La începutul
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
că din porunca voievodului sus-menționat bisericile armenești din Moldova au fost dărâmate. Acest eveniment tragic este redat în formă literară astfel: <poem>:""Iarăși a scos altă poruncă, Biserica armenească din Iași a fost refăcută ulterior. Prezența ei în oraș este atestată de unele note de călătorie ale unor călători străini prin Țările Române. Un preot catolic străin care a călătorit în Moldova prin anii 1583-1586 a vizitat la Iași o biserică armenească cu hramul Sfânta Maria. Cazacii conduși de atamanul Grigore
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
documente prin care domnitorii Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726), Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716) și Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711) acordau clerului armean de la cele două biserici confirmări pentru scutirile de dări. Existența la Iași a două lăcașuri de cult armenești este atestată de mărturiile unor călători străini aflați în trecere prin Moldova. Misionarul catolic Vlas Koičević a efectuat o vizitație apostolică în Moldova în anul 1661, constatând că la Iași "armenii au două biserici de piatră". În perioada 1763-1764, lordul englez Frederick
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
and 1764". La cererea sa, un călugăr catolic pe nume Luca Massalit i-a dat o notiță scrisă despre numărul mănăstirilor și bisericilor din Iași. Lista avea următorul cuprins: Biserica a suferit unele lucrări de reparații în anul 1782, după cum atestă o piatră cu o inscripție în limba armeană aflată în pridvorul de pe latura vestică. Dan Bădărău și Ioan Caproșu presupun că Biserica „Sf. Maria” a rămas o vreme părăsită după construirea celei de-a doua biserici armenești, ea ajungând la
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
ca mărime al doilea oraș de pe Insula Vancouver din Oceanul Pacific. Orașul aparține din punct de vedere teritorial de provicia British Columbia din Canada. În trecut aici au fost cinci sate locuite de amerindienii din tribul Snunéymuxw (engl.: ), iar săpăturile arheologice atestă existența unor așezări omenești în urmă cu 2000 de ani. Pe la începutul secolului XIX Nanaimo era o stație pentru poștalioane, în anul 1849 s-a descoperit în regiune cărbune, ceea ce a dus în anul 1853 la înființarea fortului, sosesc și
Nanaimo () [Corola-website/Science/317639_a_318968]
-
există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului pictate pe pânză, au fost realizate de David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu". La ușa „proscomidiei”, inscripția reamintește numele talentatului pictor de biserici: „să se știe că acsete dveri amu zugrăvitu eu David zugravu ...” Precizările anului și numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru conturarea
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
de regele Carol al III-lea al Spaniei. Nici Ducelui nu-l plăcea pe Du Tillot cu care avea relații tensionate înainte de venirea soției sale. O scrisoare de la Ludovic al XV-lea al Franței către nepotul său din mai 1769 atestă acest lucru, în care el și-a sfătuit nepotul să nu-l disprețuiască pe ministrul său, care i-a servit pe părinții săi și, în plus, "nu mai era nimeni să-l înlocuiască", a declarat regele francez. Amalia va rămâne
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei () [Corola-website/Science/317789_a_319118]
-
de pe râul Bahlui erau case de toleranță, cu perdele roșii la ferestre, de la care s-ar fi tras denumirea de Podul Roșu dată acelei zone. Biserica a fost refăcută din cărămidă și piatră în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, după cum atestă unele documente citate de Gheorghe Ghibănescu. Ușa de intrare în pronaos a fost confecționată de către Vanghelie Buingiul la 1 aprilie 1814, după cum atestă o placă metalică, bătută în nituri, cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această uși
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
acelei zone. Biserica a fost refăcută din cărămidă și piatră în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, după cum atestă unele documente citate de Gheorghe Ghibănescu. Ușa de intrare în pronaos a fost confecționată de către Vanghelie Buingiul la 1 aprilie 1814, după cum atestă o placă metalică, bătută în nituri, cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această uși cu agiutoriu[l] lui D[u]mnezeu am făcuto eu Va[n]gheli[e] Buingiul 1814 april[ie] 1." În decursul timpului, acest
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
de Sus sau al Măjilor” (al pescarilor), situat la nord-est de fostul centrul al orașului, în apropiere de fosta Mănăstire Dancu, astăzi dispărută. Istoria locașului de cult începe cu o bisericuță de lemn, cu hramul „Sf. Parascheva” sau „Sf. Vineri” (atestată într-un document din 21 decembrie 1610), mutată însă în Târgul Nou, după dorința lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între anii 1626-1629, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă, la stăruința mamei sale, a început construirea unei biserici din piatră
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
fratelui său, Gavriil Callimachi, care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La începutul păstoririi mitropolitului Gavriil, în Moldova au domnit fratele său, Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), și nepotul său, Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769). Mitropolitul Gavriil Callimachi este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că ""au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
este în jurul a 2.700 pe an. Temperatura medie pe timp de vară este de 25°C, iar pe timp de iarnă 9 °C. În perioada lunilor iulie-august maximele termice din timpul zilei pot depăși frecvent 35 °C. Descoperirile arheologice atestă popularea teritoriului insulei de comunități de oameni primitivi în perioada paleoliticului. Numeroase situri, precum cea din peștera Kopačina, aflată între Supetar și Donji Humac dovedesc dezvoltarea timpurie a culturii pietrei cioplite. În epoca neoliticului, se pare că a avut loc
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
foarte popular a devenit cultul lui Jupiter Dolichenus, care era venerat încă de pe vremea hitiților, cu centrul de cult în Turcia de azi. Acesta, însă nu era venerat doar în Turcia. Dovadă stă faptul că primul monument în care este atestat cultul lui Jupiter Dolichenus în afara Turciei, datează din anul 125 sau 126 d.H. și a fost descoperit la Lambaesis, în Africa. Pe inscripția de pe acel monument stă scris: „ Pro s[alute] et incolumitate imp(eratoris) Cae[s(aris) Traia]ni
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
a fost foarte răspândit în timpul lui Septimius Severus și al dinastiei sale. Au fost descoeprite monumente dedicate acestui zeu în Germania Superioară (de către Cohorta II Raetorum, Cohorta I Aquitanorum), Moesia Superioară. În Moesia Superior, în literatura științifică, Jupiter Dolichenus este atestat la sfârșitul secolului II d.H. și începutul secolului III d.H. Cu toate acestea, prezența acestui cult în Bulgaria, este anterioară domniei lui Septimius Severus. Cohorta I Thracum Syriaca, a fost mutată în secolul I d.H. în Valea Timcoului din Siria
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
în mijlocul tunicii. Cu timpul clavus și-a pierdut distincția. Apoi, clavus a devenit mai elabvorată. Pentru cavaleri era o bandă îngustă care se întindea peste fiecare umăr, până la tivul de pe tunică sau de pe dalmatica descinsă. Folosirea unei clavi purpurie este atestată în "Historia Augusta" și pe picturile de la Dura-Europos. Clavi erau țesute în fabrici în timpul manufacturii. La Mons Claudianus, majoritatea clavi de pe fragmentele textile aveau o lățime cuprinsă între 1 și 4 centimetri. Clavi erau uneori decorate și unele exemple erau
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Báthori în demnitatea de conte (főispán) de Somogy. În 1555, castelul trebuie să se predea după șase zile de luptă împotriva turcilor, și a fost cucerit în 1664 de către celebrul poet și lider militar Miklós Zrínyi. Mai multe descoperiri arheologice atestă cele peste o sută de ani de ocupație otomană: un cuptor de ceramică, ruinele termelor și ale palatului turcesc, case de locuit, și un puț turcesc. Este perioada în care pașa turc amenaja faimoasa grădină cu narcise. Războaiele de frontieră
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
timpului, mulți albanezi din Imperiul Rus au fost asimilați de populațiile greacă, rusă sau ucraineană din aceste zone. În anul 1958 au fost numărați 5.258 albanezi în întreaga Uniune Sovietică. Numărul lor a scăzut la 4.402 după cum a atestat recensământul sovietic din 1970. Limba vorbită astăzi în cele patru sate fondate de coloniștii albanezi este un amestec între dialectul Tosk al limbii albaneze și limba rusă. Deși se află la mii de kilometri de țara lor, albanezii din Ucraina
Albanezii din Ucraina () [Corola-website/Science/318308_a_319637]
-
intenționat în termeni codificați (Daniel Reid, prefața). Astăzi, în era informației, Qigong a devenit cunoscut la nivel mondial și secretele păstrate din vechime sunt acum predate deschis în întreaga lume. Studii de specialitate realizate în Asia și în restul lumii atestă eficacitatea Qigong-ului în tratarea a numeroase afecțiuni în care medicina occidentală nu oferă decât remedii temporare. De asemenea, multe spitale includ practica Qigong-ului medical ca ajutor in tratarea anumitor afectiuni. În general, Qigong-ul este asociat și cu practica Tai Chi-ului
Qigong () [Corola-website/Science/318331_a_319660]
-
est de centrul raional Ismail. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Doluchioi (în ), în acel an el fiind redenumit Bahate. Localitatea Doluchioi se află pe teritoriul regiunii istorice Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Satul este atestat pentru prima dată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind locuit de moldoveni și ucraineni . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
care și sânii, juguri, șei, harnașamente, furci, greble, tânjale, talăngi, scaune pentru muls, vase de colectat și procesat laptele, lămpi și felinare, separatoare pentru smântânit laptele etc. Alături de aceste obiecte tradiționale, în muzeu sunt expuse fotografii, hărți și documente care atestă vechimea și continuitatea acestor îndeletniciri. este amenajat în fosta clădire a școlii, amplasată la circa 50 m de centrul satului Mera, situat la o distanță de 20 km de municipiului Cluj-Napoca, județul Cluj, România. Accesul la Muzeul bivolului se poate
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
mai puternic partid.Sloganele utilizate de partid în campanie au fost “ Sigură. Austria” (Sicher. Österreich), “Austia. Aici suntem bine” (Österreich. Hier geht's uns gut.) și “Austria. Stă mai bine” (Österreich. Bleibt besser.). De asemenea au atacat Partidul Social Democrat atestându-i lipsa competenței economice, în mod repetat ridicând așa numita afacere BAWAG. ÖVP a citat un număr mare de academicieni și perioade scurte de studiu ,conform acestora din cauza introducerii taxelor de școlarizare, că unele din succesele lor. De asemenea au
Alegeri legislative în Austria, 2006 () [Corola-website/Science/319532_a_320861]
-
au acuzat pe Flondor că susține antisemitismul, acuzație bazată pe speculația că el ar fi autorul unor articole virulente nesemnate publicate de "Bukowinaer Journal". Chestiunea a fost investigată de o comisie specială a Dietei, care a decis în favoarea lui Flondor, atestând că editorul ziarului, Max Reiner, a fost plătit cu 1.000 "coroane" pentru a-l incrima pe liderul PNPR. În 1906, Straucher însuși, împreună cu avocatul-activist Max Diamant, a creat Partidul Popular-Național Evreiesc. La acel moment, opțiunea lui Straucher în favoarea secularismului
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
evreilor din Cernăuți, pe care el l-a evaluat la 50% din populația orașului și 90% din plătitorii de impozite. La acea dată, autoritățile au restructurat instituțiile de învățământ secundar în cinci licee, împărțite pe etnii, iar scrierile lui Straucher atestă o reducere semnificativă a prezenței la Liceul Evreiesc Nr. 3. În acel moment, părinții evrei au optat în favoarea trimiterii copiilor lor la școlile evreiești particulare. Potrivit lui McCagg, în ultimii săi ani, Benno Straucher s-a aflat într-o dispută cu
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]