68,369 matches
-
vieții. Se promovează sintagma abilitare-reabilitare, cu distincția că abilitarea se referă la formarea de abilități prin mecanisme de compensare, în cazul funcțiilor care nu mai pot fi recuperate, cum este situația copiilor cu dizabilități congenitale sau dobândite precoce. Reabilitarea, din perspectiva prezentului ordin, reprezintă un concept mai larg decât cel de reabilitare medicală; ... b) barierele sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absență sau prezență, limitează funcționarea și creează dizabilitatea; ... c) cerințele educaționale speciale reprezintă necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
iar pe de altă parte, școlarizarea la domiciliu sau în spital a copiilor fără CES, nedeplasabili, din motive medicale. Copiii nedeplasabili din motive medicale pot avea sau nu CES și, de asemenea, pot avea sau nu dizabilități; o) participarea din perspectiva CIF-CT reprezintă implicarea într-o situație de viață; ... p) planul de servicii individualizat reprezintă un instrument de planificare a serviciilor psihoeducaționale și a intervențiilor necesare asigurării dreptului la educație, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor/elevilor/tinerilor orientați școlar și
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
sau CES, focalizarea pe potențialul de dezvoltare al acestora și exprimarea încrederii în acest potențial; ... b) asigurarea demersurilor necesare pentru diagnosticarea precoce, a continuității, complementarității și caracterului multidisciplinar al procesului de evaluare; ... c) asigurarea caracterului holistic, multidimensional al evaluării din perspectiva unei abordări complexe a componentelor relevante ale dezvoltării individuale, în mod deosebit, sănătatea fizică și psihică, percepția vizuală și auditivă, abilitățile și deprinderile motorii, performanțele cognitive, statusul emoțional și social, comunicarea; ... d) respectarea caracterului unitar al evaluării, pentru toți copiii
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
reprezentant legal sub formele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. a). ... (4) Pe parcursul monitorizării postservicii, RCP efectuează cel puțin o vizită la domiciliul copilului. ... (5) Pe parcursul monitorizării postservicii, RCP pregătește părinții/reprezentantul legal și copilul în vederea închiderii cazului din perspectiva protecției speciale. (6) Toate documentele elaborate pe parcursul monitorizării postservicii de către RCP stau la baza întocmirii raportului de monitorizare final, care este transmis managerului de caz. ... Articolul 79 Atribuțiile managerului de caz în etapa de monitorizare a cazului sunt următoarele: a
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
standarde/norme măsoară performanțele unui copil într-o anume arie de dezvoltare, având ca referință un standard stabilit prin testarea unui eșantion reprezentativ pentru copii. Un exemplu ilustrativ este testarea coeficientului de inteligență. Pentru a include în evaluare și alte perspective asupra dezvoltării individuale a fiecărui copil, de exemplu, perspectiva holistică, specialiștii apelează din ce în ce mai mult și la acele abordări care nu se mai bazează exclusiv pe teste și raportare la standarde. Motivația este că acest tip de abordare poate conduce la
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
arie de dezvoltare, având ca referință un standard stabilit prin testarea unui eșantion reprezentativ pentru copii. Un exemplu ilustrativ este testarea coeficientului de inteligență. Pentru a include în evaluare și alte perspective asupra dezvoltării individuale a fiecărui copil, de exemplu, perspectiva holistică, specialiștii apelează din ce în ce mai mult și la acele abordări care nu se mai bazează exclusiv pe teste și raportare la standarde. Motivația este că acest tip de abordare poate conduce la etichetarea copiilor cu dizabilități ca fiind copii cu deficiențe
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
psihopedagogul sau pedagogul, psihologul și, după caz, un medic specialist, un logoped, un kinetoterapeut și alții. Evaluarea realizată în rețeaua de profesioniști are drept obiectiv formularea unei diagnoze sau concluzii referitoare la situația particulară a unui copil cu dizabilități din perspectiva proprie, a fiecărui sistem, în vederea: a) proiectării și aplicării unor măsuri și intervenții specifice și de sprijin din perspectiva profesionistului în cauză; ... b) îndrumarea spre profesioniști din același sistem sau alte sisteme pentru completarea evaluării; ... c) reluarea evaluării ori de câte ori este
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
rețeaua de profesioniști are drept obiectiv formularea unei diagnoze sau concluzii referitoare la situația particulară a unui copil cu dizabilități din perspectiva proprie, a fiecărui sistem, în vederea: a) proiectării și aplicării unor măsuri și intervenții specifice și de sprijin din perspectiva profesionistului în cauză; ... b) îndrumarea spre profesioniști din același sistem sau alte sisteme pentru completarea evaluării; ... c) reluarea evaluării ori de câte ori este necesar, conform evoluției situației copilului. Un exemplu în acest sens este situația unui medic de specialitate care examinează clinic
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
de testare. Evaluarea capacității, ca și a performanței reprezintă un proces care are loc în contextul antrenării copilului în educație, în activități de abilitare și/sau reabilitare și compensare. Acest proces presupune raportare la criterii și raportare la individ. În perspectivă dinamică, profesioniștii urmăresc evaluarea progresului în abilitare și/sau reabilitare, compensare și educație. Aceasta se realizează prin raportare la obiectivele vizând compensarea și abilitarea/reabilitarea, precum și la cele educaționale, obiective stabilite în urma actului de evaluare. Evaluarea progresului presupune comparația între
ORDIN nr. 5.805 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
judiciar, sunt necesare și suficiente voințele concordante exteriorizate ale părților, nefiind necesar, de regulă, ca acestea să îmbrace o anumită formă; în plus, excepțiile de la acest principiu trebuie să fie expres și limitativ prevăzute de lege. 31. Or, analizat din perspectiva acestui principiu, se observă că art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu impune vreo condiție de formă în privința acordului părților prin care acestea aleg judecătoria din România competentă să soluționeze cererea de divorț. 32. De asemenea, textul
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
fi reprezentat în fața instanței la care a fost chemat în judecată nu poate fi dedus acordul tacit al acestuia. 67. Față de obiectul cererilor de chemare în judecată (cereri de divorț), nu se impune analizarea acordului dat în mod tacit din perspectiva convenției părților, practicilor statornicite de acestea sau uzanțelor. 68. Din această analiză, care nu epuizează posibilele comportamente susceptibile de a reprezenta forme de manifestare a acordului tacit, se poate conchide că, față de dispozițiile art. 1.240 alin. (2) din Codul
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul și necultivarea lui - constatare consemnată într-un act administrativ specific activității instituției prefectului. 51. În acest context trebuie analizată modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, care, atât din perspectiva Codului civil de la 1864 - art. 645, cât și din cea a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, poate avea ca temei legea. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 557 alin. (2) și (3) din actualul Cod civil
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
este un drept garantat de lege. ... (2) Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională. ... Articolul 14 (1) Ministerul Educației Naționale proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
precum și condiții pentru desfășurarea normală a activităților academice, sociale și culturale în cadrul instituțiilor de învățământ superior. ... (4) În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, și institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice și irenice internaționale și în conformitate cu prevederile legale. Articolul 119 (1) În instituțiile de învățământ superior de stat, învățământul este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern și cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. ... (2) Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. ... (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Articolul 329 (1) Finalitățile principale ale învățării pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
Cadrului național al calificărilor vizează sistemul național de calificări obținute în învățământul secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învățământul superior, atât în contexte formale, cât și în contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. ... (3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare formale, nonformale și informale și asigură coerența calificărilor și a titlurilor certificate. Existența unui cadru național al
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
coerența calificărilor și a titlurilor certificate. Existența unui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia decizii în cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția profesională, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. ... (4) Cadrul național al calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare profesională. ... Articolul 342 (1) Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează și certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii de evaluatori și evaluatorii externi. (2) Criteriile
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278050_a_279379]
-
a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 36. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Aceasta întrucât o astfel de decizie, cu caracter administrativ, nu este opozabilă decât angajatorului, în sarcina căruia impune obligații de recuperare a prejudiciului, nu și salariatului. Pentru a se putea repercuta asupra raportului juridic de muncă al salariatului bugetar, din perspectiva drepturilor bănești încasate cu încălcarea legii, trebuie inițiat un mecanism procesual care să îi fie opozabil acestuia și în care salariatul să aibă posibilitatea de a se prevala, în justificarea drepturilor încasate, de existența clauzei din contractul colectiv de muncă
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
mai mult sau mai puțin precise, în scopul evitării unei rigidități excesive și al adaptării lor la noile situații sociale ce se pot ivi, astfel încât interpretarea și aplicarea unor asemenea dispoziții depind de practica autorităților jurisdicționale. 25. Din aceste ultime perspective, folosirea sintagmei "după caz" în cuprinsul normei pe baza căreia se determină subiecții pasivi ai raportului juridic de răspundere contravențională capătă o dublă conotație juridică: asigură economia de tehnică legislativă în redactarea normei contravenționale și evită rigiditatea excesivă în aplicarea
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
posibilitatea ca bunul să fie adjudecat la ultima licitație, la un preț mai mic decât valoarea de circulație a bunului urmărit, fiind comună în reglementările succesive problema dacă acest preț ar putea sau nu să fie cenzurat pe cale judiciară din perspectiva caracterului său derizoriu. 39. Așadar, chestiunea de drept supusă analizei nu este nouă, din perspectiva datei la care a intrat în vigoare sau a duratei reglementării, dar criteriul vechimii reglementării, așa cum s-a subliniat, nu trebuie absolutizat. 40. Trebuie, însă
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
valoarea de circulație a bunului urmărit, fiind comună în reglementările succesive problema dacă acest preț ar putea sau nu să fie cenzurat pe cale judiciară din perspectiva caracterului său derizoriu. 39. Așadar, chestiunea de drept supusă analizei nu este nouă, din perspectiva datei la care a intrat în vigoare sau a duratei reglementării, dar criteriul vechimii reglementării, așa cum s-a subliniat, nu trebuie absolutizat. 40. Trebuie, însă, verificat dacă reglementarea în discuție presupune o aplicare recentă, generată de un anumit context socioeconomic
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. 50. Chiar dacă dispozițiile legale care reglementează materia executării silite se concretizează în norme de drept procesual, sesizarea pune în discuție analiza validității actului de adjudecare la licitație publică a unui imobil, din perspectiva unor cerințe de fond ale actului, aspecte care se repercutează asupra modului în care cauza va fi soluționată pe fond. 51. Cu toate acestea, pentru a verifica dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție răspunde acestei condiții, se impune
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
a Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală a abordat, tangențial, și elemente ce nuanțează semnificativ înțelesul sintagmei "chestiune de drept" la care face referire art. 475 din Codul de procedură penală, impunând examinarea acesteia fie din perspectiva cerinței "noutății" problemei de drept ridicate, fie a existenței unei neclarități, ambiguități a dispoziției legale supuse interpretării. Date fiind diferențele de redactare între art. 475 din Codul de procedură penală și art. 519 din Codul de procedură civilă, "noutatea" problemei
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
noutatea" problemei supuse dezlegării nu a fost reținută, până în prezent, ca o cerință propriu-zisă de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie penală. Completul competent a efectuat însă, recent, o primă analiză a admisibilității și din această perspectivă. Astfel, raportându-se la deciziile date în materie civilă, respectiv deciziile nr. 6/2014 și nr. 7/2014, s-a subliniat că acest caracter "de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]