73,900 matches
-
și Justiție Instanța de apel a analizat motivele care susțin admisibilitatea sesizării, prezentând totodată opiniile diferite ale membrilor completului de judecată asupra problemei de drept în discuție. S-a arătat în acest sens că unul dintre membrii completului de judecată apreciază că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
faptele comise, pentru că, dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puțin rațiunile pentru care este pus în vânzare. Este adevărat că și alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata pot fi apreciate ab initio ca fiind susceptibile de stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică, dar, fiecare în parte, au
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
faptele comise, pentru că, dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puțin rațiunile pentru care este pus în vânzare. Este adevărat că și alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata pot fi apreciate ab initio ca fiind susceptibile de stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică, dar, fiecare în parte, au
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
prevăzute la art. 2 lit. a) și b) persoanele anume desemnate efectuează verificări prealabile. ... (3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia existența sau inexistența vinovăției persoanei cercetate și individualizarea sancțiunii. Ascultarea persoanei în cauză și verificarea apărărilor sale sunt obligatorii. Refuzul persoanei cercetate de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică
ORDIN nr. 140 din 23 iunie 2015 privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266578_a_267907]
-
2) Dacă din cercetarea prealabilă rezultă indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare, președintele Comisiei de disciplină fixează termenul de judecată și dispune citarea persoanei cercetate, căreia i se comunică, în copie, acțiunea disciplinară a persoanei care a făcut sesizarea, dacă apreciază necesar, și a persoanelor a căror audiere este necesară pentru soluționarea cauzei, după caz. ... (3) Acțiunea disciplinară este susținută în fața Comisiei de disciplină de către persoanele anume desemnate care au efectuat cercetarea prealabilă. ... (4) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen
ORDIN nr. 140 din 23 iunie 2015 privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266578_a_267907]
-
de un an de la începerea procedurilor electorale, drept pentru care se consideră că în spiritul stabilității legilor electorale sugerat de Comisia de la Veneția nu se impune aplicarea legii la alegerile din 2016. 12. Având în vedere cele anterior arătate, se apreciază că legea contestată nu garantează libertatea alegerilor parlamentare, votul direct și secret, egalitatea în fața legii, proporționalitatea mandatelor obținute cu dorința electoratului, încălcându-se, astfel, art. 2 alin. (1), art. 16 alin. (1) și art. 62 alin. (1) și (3) din
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
lor de vedere. 16. Președintele Senatului, cu Adresa nr. I/2102 din 11 noiembrie 2015, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.147/11 noiembrie 2015, a comunicat punctul său de vedere în Dosarul nr. 1.590A/2015, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată și solicită constatarea caracterului neconstituțional al legii supuse controlului de constituționalitate. 17. În acest sens, se arată că legea contestată nu stabilește garanțiile necesare pentru asigurarea unor alegeri corecte, limitându-se doar la a
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
a luat plicul care conține buletinul de vot, nimeni nu controlează dacă cel care votează este efectiv alegătorul sau o altă persoană care votează în locul acestuia. În felul acesta, ipotetic pe deplin posibil, votul poate fi fraudat. 20. Se mai apreciază că, în virtutea caracterului direct al votului, între persoana celui care votează și secția de votare unde se introduce în urnă buletinul de vot nu trebuie să se interpună o altă persoană, cerință ce nu este asigurată în legea contestată. Totodată
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
Constituție. 22. Guvernul, cu Adresa nr. 5/6.186/2015 înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.274/17 noiembrie 2015, a comunicat punctul său de vedere în dosarele nr. 1.590A/2015 și nr. 1.599A/2015, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată. 23. Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la art. 2 alin. (1) din Constituție, se arată că acestea vizează, de fapt, probleme de aplicare a legii, iar dispozițiile art. 3, 10 și 11 din
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
în străinătate care optează pentru această modalitate de vot. Cu privire la faptul că votul prin corespondență poate fi exercitat numai de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, nu și de cei care au domiciliul sau reședința în țară, se apreciază că această diferență de tratament juridic are la bază o motivare obiectivă și rezonabilă care rezultă, în principal, din distanțele lungi pe care acești cetățeni ar trebui să le parcurgă până la cea mai apropiată secție de votare, ceea ce ar putea
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
Curții Constituționale din Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 , se constată că, întrucât nu se cunoaște data la care vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare la termen și nici data intrării în vigoare a noii legi, nu se poate aprecia cu privire la temeinicia acestora; mai mult, aceste susțineri exprimă aspecte de fapt, care urmează a fi apreciate în concret de către Curtea Constituțională. 27. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului - în Dosarul nr. 1.599A/2015 - nu au comunicat punctele de vedere
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
cunoaște data la care vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare la termen și nici data intrării în vigoare a noii legi, nu se poate aprecia cu privire la temeinicia acestora; mai mult, aceste susțineri exprimă aspecte de fapt, care urmează a fi apreciate în concret de către Curtea Constituțională. 27. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului - în Dosarul nr. 1.599A/2015 - nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. 28. La Dosarul Curții Constituționale nr. 1.590A/2015 a fost depusă
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
concură la respectarea principiilor și exigențelor care trebuie să guverneze procesul electoral. Desigur, nimic nu îl oprește pe cetățean să nu solicite înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență și să voteze la secția de votare dacă apreciază că asupra sa ar putea fi exercitate presiuni (din mediul său relațional sau chiar externe acestuia) incompatibile cu natura liber exprimată a votului. 82. De asemenea revine autorităților competența și, totodată, obligația a veghea în permanență la asigurarea atât a
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
cuvântul doamnei Ecaterina Mirea, consilier juridic, în calitate de reprezentant al Avocatului Poporului, și doamnei Antonia Constantin, procuror șef adjunct al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Reprezentantul Avocatului Poporului a solicitat admiterea recursului în interesul legii, apreciind întemeiată opinia potrivit căreia dispozițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010 și ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat. Reprezentantul procurorului general a învederat că sintagma "nevăzători
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
și gradul de handicap de vedere accentuat - care prezintă o deficiență vizuală accentuată". Or, ��n contextul în care persoana în cauză nu prezintă o cecitate practică și absolută, așa cum este definită prin Ordinul nr. 762/1.992/2007 , s-a apreciat că aceasta nu poate beneficia de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010 . În hotărârile pronunțate sub imperiul Legii nr. 19/2000 se face trimitere la Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
nevăzător"; ... c) definiția cuvântului "nevăzător" dată de Dicționarul explicativ al limbii române, potrivit căreia prin "nevăzător" se înțelege "lipsit de vedere, orb"; ... d) în lipsa unei prevederi legale care să includă în categoria nevăzătorilor toate persoanele cu handicap vizual, instanțele au apreciat că termenul de "nevăzător" nu poate fi extins și asupra persoanelor care prezintă scăderea văzului, dar nu o cecitate practică și absolută. Extinderea noțiunii de "nevăzător" la toate persoanele care prezintă un handicap vizual ar determina aplicarea prevederilor art. 47
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
încadrarea în gradele de handicap, independent de calificarea dată, echivalează cu atribuirea calității de nevăzător, în înțelesul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și al art. 59 din Legea nr. 263/2010 ; ... f) de asemenea, s-a apreciat că Adresa nr. 2.160/2001 emisă de Ministerul Sănătății și Familiei - Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap nu poate conține aprecieri care să fie contrare sau care să adauge la lege. ... IV. Opinia Avocatului Poporului Dispozițiile art. 47
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
Pe cale de consecință, în opinia Avocatului Poporului, dacă s-ar accepta interpretarea că textele de lege privind pensionarea nevăzătorilor cu handicap preexistent se aplică exclusiv celor cu handicap grav, aceste texte ar rămâne fără obiect. Față de considerentele enunțate, s-a apreciat că dispozițiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și, respectiv, ale art. 59 din Legea nr. 263/2010 se aplică și persoanelor cu gradul de handicap accentuat. V. Opinia procurorului general Prin punctul de vedere înaintat Înaltei
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
și vizând textul din legea ulterioară - art. 59 din Legea nr. 263/2010 . Cum cele două decizii ale Curții Constituționale, anterior menționate, au fost invocate și de către titularul recursului în interesul legii, nu se mai impune redarea celor reținute și apreciate de instanța constituțională în cadrul acestei secțiuni, ci vor fi evaluate în contextul dezlegării problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. VIII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene La nivelul
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
asociată unui anumit grad de invaliditate) a survenit după dobândirea calității de asigurat. Atare diferență de regim juridic este subliniată cu claritate și în considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 565/2005 și nr. 353/2008. Instanța constituțională a reținut și apreciat astfel: "Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , Curtea observă că acest text de lege a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi constituționale și aceleași critici ca și
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
consiliu, fără citarea părților, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al acestora, discriminându-le, totodată, față de procuror, a cărui prezență în cadrul procedurii analizate este prevăzută de lege. 8. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă din perspectiva criticii referitoare la prevederile art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin raportare la cele ale art. 426 lit. a) din același cod, și neîntemeiată sub aspectul criticii privind neconstituționalitatea
DECIZIE nr. 667 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportate la cele ale art. 426 lit. a) din acelaşi cod şi ale art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266610_a_267939]
-
iunie 2012. (2) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților. ... (3) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. ... (4) În situația în
REGULAMENT din 5 aprilie 2012 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266575_a_267904]
-
este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. ... (4) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv. ... (4^1) În cazul în care concursul
REGULAMENT din 5 aprilie 2012 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266575_a_267904]
-
legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar punctul său de vedere asupra excepției, apreciind că este neîntemeiată. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Sentința
DECIZIE nr. 657 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266624_a_267953]
-
20 a fost modificat de pct. 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 2.150 din 10 decembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 21 ianuarie 2010. (5) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. ... ------------- Alin. (5) al art. 20 a fost introdus de
REGULAMENT din 21 septembrie 2006 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266599_a_267928]