66,303 matches
-
o construcție „splendidă, măreață, cu cele 3 cupole ale sale.” În anul 1666 călătorul turc Evliya Celebi, cronicar de război, descrie mănăstirea ca fiind construită din piatră, așezată pe un deal, având ca anexe 100 de încăperi. Acesta notează în jurnalul său măreția mănăstirii-cetate și locul său între celelalte mănăstiri din jur: La începutul secolului XVIII, în 1711, datorită unui egumen grec, bisericii îi sunt adăugate ornamente sculptate la ferestre și uși și îi sunt adăugate sculpturi la ușa principală. În
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. Jurnalul Național - 06.12.2011 “(...) De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete și 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Radio România; albume de autor “Actorii cântă” - produs de UNITER 20 titluri 2014, “Stelele filmului cântă” - produs de UCIN 21 titluri 2015, “Cum să te las?” - produs de Casă de discuri Eurostar 16 titluri 2016; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” - Jurnalul Național 23 titluri 2007; primul audiobook la Editură Curtea Veche cu 5 basme de Andersen 2009 urmat 3 audiobook-uri - Editură Litera 2012 în care a jucat rolul povestitorului; 1 DVD editat de UNICEF 2007. De asemenea artista este prezentă pe
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
fusese întotdeauna excelentă, a început să sufere de pietre la rinichi, o boală ereditară în cazul său. În 1580 și 1581, Monaigne a călătorit în Franța, Germania, Austria, Elveția și Italia, în parte pentru a se vindeca. A ținut un jurnal detaliat, în care a înregistrat diverse episoade și diferențieri regionale. Avea să fie publicat mult mai târziu, în 1774, cu titlul „"Jurnal de călătorie"”. În timp ce se afla la Roma, în 1581, Montaigne a aflat că fusese ales primar în Bordeaux
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
a călătorit în Franța, Germania, Austria, Elveția și Italia, în parte pentru a se vindeca. A ținut un jurnal detaliat, în care a înregistrat diverse episoade și diferențieri regionale. Avea să fie publicat mult mai târziu, în 1774, cu titlul „"Jurnal de călătorie"”. În timp ce se afla la Roma, în 1581, Montaigne a aflat că fusese ales primar în Bordeaux; s-a întors în Franța și și-a luat în primire funcția, pe care a ocupat-o până în 1585, mediind între catolici
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
Thoreau o avea în secolul al XIX-lea. Emerson a căpătat reputația de scriitor greoi și abstract, care cu toate acestea atrăgea un număr mare de oameni la discursurile sale. La baza scrierilor sale erau observațiile notate de Emerson în jurnalele sale, pe care a început să le completeze de când era student la Harvard. Jurnalele cuprindeau și un index. Emerson se reîntorcea la jurnalele sale, sursa să de idei și experiențe, alegând pasaje relevante, pe care le îmbină și le închega
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
greoi și abstract, care cu toate acestea atrăgea un număr mare de oameni la discursurile sale. La baza scrierilor sale erau observațiile notate de Emerson în jurnalele sale, pe care a început să le completeze de când era student la Harvard. Jurnalele cuprindeau și un index. Emerson se reîntorcea la jurnalele sale, sursa să de idei și experiențe, alegând pasaje relevante, pe care le îmbină și le închega în conferințele sale concentrate. Pentru redactarea eseurilor și predicilor sale, isi reviza și șlefuia
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
număr mare de oameni la discursurile sale. La baza scrierilor sale erau observațiile notate de Emerson în jurnalele sale, pe care a început să le completeze de când era student la Harvard. Jurnalele cuprindeau și un index. Emerson se reîntorcea la jurnalele sale, sursa să de idei și experiențe, alegând pasaje relevante, pe care le îmbină și le închega în conferințele sale concentrate. Pentru redactarea eseurilor și predicilor sale, isi reviza și șlefuia conferințele. Emerson a fost considerat unul dintre marii oratori
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
nu vrea adepți, vrea doar să-l redea pe om sie însuși, ca un individ autonom. Rugat, către sfârșitul vieții, să-și rezume activitatea, Emerson a declarat că rolul principal al doctrinei sale rămâne ocupat de „infinitatea omului intim”. Conform jurnalului sau, Emerson citea în 1845 din „"Bhagavad Gita"” și din cartea lui Henry Thomas Colebrooke „"Eseuri despre Vede"”. Emerson a fost puternic influențat de Vede, și mare parte din scrierile sale lasă o umbră de nondualism. Unul din exemplele cele
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
eronată a inscripției. Turnul-clopotniță a fost construit în 1606, acest an fiind înscris pe cheia de boltă a arcadei estice a turnului, în mijlocul unei pietre împodobite cu flori. Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava "„trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră, foarte frumoase, una în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
a intra în legătura cu o altă civilizație cosmică, iar în "Eden", nu fără o oarecare doză de pesimism, sunt relatate urmările pe care le poate avea folosirea abuzivă a teoriei informației. La granița dintre beletristică și filozofie se situează "Jurnalele astrale", care reunesc amintirile și notele de călătorie prin spațiul cosmic ale lui Ijon Tichy, un Műnchhausen modern, "„un vestit călător printre stele, căpitan al îndepărtatei navigații galactice, vânător de meteoriți și comete, neobosit cercetător și descoperitor al 80.003
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
că forțele comuniste nu au fost implicate în niciuna dintre cele 22 de bătălii importante, care au implicat cel puțin 100.000 de soldați de fiecare parte. Ofițerul de legătură cu comuniștii chinezi și corespondent TASS Piotr Vladimirov afirma în jurnalul său că nu a aflat de vreo bătălie majoră în care să se fi implicat comuniștii în perioada 1942 - 1945. De asemenea, el amintea că nu i s-a permis nici măcar o dată să facă o vizită jurnalistică pe linia frontului
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
rând pentru cartea sa "Walden", în care meditează asupra unei vieți simple în mijlocul naturii, și pentru eseul său "Nesupunerea civila" ("Civil Disobedience"), în care argumentează în favoarea rezistenței individuale, bazată pe principii morale și îndreptată împotriva injustiției guvernamentale. Cărțile, articolele, eseurile, jurnalele și poeziile lui Thoreau pot fi grupate în nu mai puțin de douăzeci de volume. Printre cele mai influente scrieri ale sale se numără contribuțiile la istoria naturală și la filozofie, în care a anticipat metodele și descoperirile ulterioare din
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
doi frați mai mari, Helen și John Jr., precum și o soră mai mică, Sophia. Locul de naștere a lui Thoreau de pe Virginia Road în Concord încă există și se fac eforturi pentru conservarea lui. Bronson Alcott și-a notat în jurnalul său că Thoreau își pronunța numele de familie punând accentul pe prima silabă, nu pe a doua, cum se obișnuiește în prezent. Se pare că nu era tocmai chipeș, chiar numindu-și într-o ocazie nasul „"my most prominent feature
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
rugat-o pe Margaret Fuller să i le publice. Primul eseu publicat de Thoreau acolo a fost „"Natural History of Massachusetts"”, pe jumătate recenzie de carte, pe jumătate istorie naturală, în 1842. Era compus din pasaje selectate și revizate, din jurnalul pe care a început să-l țină la sugestia lui Emerson. Thoreau a studiat ca filozof Natura și legătura ei cu condiția umană. La început a fost un adept al transcendentalismului, o filozofie idealistă eterogenă, apărată de Emerson, Fuller și
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
conferințe intitulate „"The Rights and Duties of the Individual in relation to Government"” („"Drepturile și Obligațiile Individului în raport cu Guvernul"”), explicând la Concord Lyceum de ce s-a opus acelei taxe. Bronson Alcott a asistat la acele conferințe, notându-și apoi în jurnal : "Heard Thoreau’s lecture before the Lyceum on the relation of the individual to the State — an admirable statement of the rights of the individual to self-government, and an attentive audience. His allusions to the Mexican War, to Mr. Hoar
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
naturală, armonia și frumusețea ca modele pentru condiții sociale și culturale juste. În 1851, Thoreau a devenit din ce în ce mai fascinat de istorie naturală și de romanele de călătorii. A citit cu ardoare cărți de botanică și și-a notat observațiile în jurnalul său. Era un admirator al lui William Bartram și a cărții „Voyage of the Beagle” de Darwin. A păstrat în jurnalul său observații legate de Natura din Concord, variind de la coacerea fructelor până la variația adâncimii heleșteului Walden și zilele în
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
naturală și de romanele de călătorii. A citit cu ardoare cărți de botanică și și-a notat observațiile în jurnalul său. Era un admirator al lui William Bartram și a cărții „Voyage of the Beagle” de Darwin. A păstrat în jurnalul său observații legate de Natura din Concord, variind de la coacerea fructelor până la variația adâncimii heleșteului Walden și zilele în care unele specii de păsări migrau. Scopul îndeletnicirii sale era să „anticipeze” anotimpurile Naturii. A devenit inspector al solului și a
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
editându-și operele nepublicate, în special "Excursions" și "The Maine Woods", prezentând petiții editorilor cu scopul de a obține publicarea unei ediții revizuite a „"A Week"” și a lui „"Walden"”. A scris de asemenea scrisori și a continuat munca la jurnalul său, cât i-au permis puterile. Prietenii lui au devenit alarmați din cauza aparenței sale sfârșite, dar în același timp erau fascinați de acceptarea sa liniștită a morții inevitabile. Atunci când mătușa sa Louisa l-a întrebat, în ultimele sale săptămâni, dacă
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
compus panegiricul rostit la înmormântarea lui Thoreau. Cel mai bun prieten al lui Thoreau, Ellery Channing, a publicat prima lui biografie, „"Thoreau the Poet-Naturalist"”, în 1873, și Channing, împreună cu alt prieten, Harrison Blake, au editat poeme, eseuri, și pasaje din jurnal, cu scopul publicării postume în anii '1890. Jurnalul lui Thoreau, în mare parte nepublicat după moartea sa, a apărut pentru prima dată în 1906, contribuind la reputația modernă a lui Thoreau. O versiune nouă, lărgită, a jurnalului va fi publicată
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
mai bun prieten al lui Thoreau, Ellery Channing, a publicat prima lui biografie, „"Thoreau the Poet-Naturalist"”, în 1873, și Channing, împreună cu alt prieten, Harrison Blake, au editat poeme, eseuri, și pasaje din jurnal, cu scopul publicării postume în anii '1890. Jurnalul lui Thoreau, în mare parte nepublicat după moartea sa, a apărut pentru prima dată în 1906, contribuind la reputația modernă a lui Thoreau. O versiune nouă, lărgită, a jurnalului va fi publicată de „"Princeton University Press"”. Astăzi, Thoreau este considerat
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
și pasaje din jurnal, cu scopul publicării postume în anii '1890. Jurnalul lui Thoreau, în mare parte nepublicat după moartea sa, a apărut pentru prima dată în 1906, contribuind la reputația modernă a lui Thoreau. O versiune nouă, lărgită, a jurnalului va fi publicată de „"Princeton University Press"”. Astăzi, Thoreau este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori americani, atât datorită clarității moderne a stilului prozei sale, cât și preștiinței viziunii sale legate de natură și politică. Memoria lui este păstrată
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
deseneze în timpul orelor, inclusiv fetuși și anatomie umană. Cobain era prieten cu un coleg homosexual, și pentru asta era uneori agresat de elevi homofobi. Acea prietenie i-a făcut pe unii să creadă că și Cobain era homosexual. Într-un jurnal personal, el a scris fraza „"I am not gay, although I wish I were, just to piss off homophobes"” („"Nu sunt gay, deși mi-aș dori să fiu, doar ca să-i enervez pe homofobi"”.). Într-un interviu din februarie 1993
Kurt Cobain () [Corola-website/Science/308127_a_309456]
-
ziua de azi: de-o parte sunt cei care au căzut de acord cu verdictul poliției - cel de sinucidere, iar de altă parte sunt cei care consideră că moartea sa a fost cauzată de o crimă. Cobain scria des în jurnal, lăsând 22 de caiete după moarte. În noiembrie 2002 o selecție din acestea a fost publicată. După opt ani de la moartea sa, ultima înregistrare în studio a trupei Nirvana a fost scoasă pe piață - piesa "You know you’re right
Kurt Cobain () [Corola-website/Science/308127_a_309456]
-
la educarea copiilor și tinerilor prin artă cantului: Simpozionul Național de Muzică Corala de la Sinaia, Festivalul Corurilor de Copii și Tineret de la Bușteni, Master Class de dirijat coral la Sinaia și București, editare de partituri ale compozitorilor români contemporani, editarea Jurnalului coral „a capella”. Înființează, în 1994, Grupul Coral SOUND la Casa de Cultură a Studenților din București. Din 1995 începe activitatea artistică a grupului: recitaluri în București și alte localități din țară și participări la diferite emisiuni de radio și
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]