63,437 matches
-
spre binele sănătății noastre, împreună cu puterea vindecătoare a reflexologiei, putem trăi tot restul vieții bucurându-ne de o sănătate perfectă. Animalele demonstrează eficiența reflexologieitc "Animalele demonstreaz\ eficien]a reflexologiei" Dacă ați citit cartea mea despre reflexologia plantară, vă amintiți probabil poveștile despre Inky, cățelușul nostru pomeranian negru, care avea crize de astm. I-am masat lăbuțele, încercând să-i rezolv problema prin tratament reflexogen. Uneori își trăgea lăbuța, dar apoi mi-o dădea din nou, pentru că-și dădea seama că vreau
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pulsului. Deși mulți medici procedează la fel, acesta putea să simtă care era starea de sănătate mentală, fizică și psihică a pacientului său. Reușea să le ghicească starea emoțională, doar simțindu-le pulsul. Nu vi se pare fascinant? Articolul amintea povestea tristă a unei călugărițe care fusese torturată. Când medicul budist i-a verificat pulsul, a rămas șocat. Putea să-i „simtă disperarea din puls” și și-a dat seama de suferințele prin care trecuse. Era sensibil la nevoile ei. Plângând
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
disperarea din puls” și și-a dat seama de suferințele prin care trecuse. Era sensibil la nevoile ei. Plângând, i-a pregătit niște leacuri din ierburi, ca să-i grăbească vindecarea și să-i calmeze suferința. Putem să înțelegem din această poveste câte spun bătăile inimii noastre despre noi. Metode de reglare a colesteroluluitc "Metode de reglare a colesterolului" Țineți permanent sub observație nivelul colesterolului. Aveți grijă să nu treacă de 160, altfel veți fi în pericol să vă îmbolnăviți de inimă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
suprafața palmei sau a tălpii, este un semn că glandele au nevoie de ajutor. Prin urmare, dacă punctele de presiune sunt dureroase, masați-le până trece durerea. Un reflexolog din India povestește despre vindecarea unei pacientetc "Un reflexolog din India poveste[te despre vindecarea unei paciente" Domnul Thj, un reflexolog de succes din Arizona, a studiat reflexologia în India și are o metodă unică și foarte eficientă de a masa punctele reflexe, în așa fel încât să activeze energia vindecătoare în
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pe raft. L-am folosit și pentru fiicele mele, când erau adolescente. Chiar și astăzi, când pomenesc de vreo problemă a organelor de reproducere, le spun să-și maseze punctele reflexe și să ia niște tonic. V-am spus această poveste ca să știți că nu trebuie să suferiți inutil din cauza nici unei probleme specifice femeilor. Organele de reproducere se vor vindeca de la sine dacă dați naturii o șansă. Cum calmăm durerile menstrualetc " Cum calm\m durerile menstruale" Durerile menstruale, un ciclu abundent
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mi-a spus că bunica ei de 87 de ani a împrumutat-o și nu mei vrea să i-o dea înapoi. „Crede că e cea mai minunată carte pe care a citit-o vreodată.” Lynette mi-a spus următoarea poveste: „O folosește mereu pentru ea și pentru ceilalți, inclusiv pentru mine. Ne-a ajutat pe mulți în diverse moduri, chiar și pe copii. Vreau să vă spun însă cum a căzut bunica pe scări. Locuiește singură într-o casă ce
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
căutat în amintiri" (Weber, 1946, p. 176), anume, în memoria colectivă. Erupția naționalismului în istoria ideilor politice a provocat confiscarea memoriei colective de către programele naționaliste și subordonarea sa statului-națiune. Memoriile colective locale întreținute de grupuri sociale diverse (sub forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.) încep să fie măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Noi însă, iubiții miei prieteni, avem țara noastră, pe care o numim Patrie, au muma noastră, căci ea ne hrănește și întrânsa trăim" (p. 22). Prin "patrie", Pleșoianu se referă strict la Țara Românească. Acest lucru transpare cu limpezime din povestea de la sfârșitul abecedarului dedicată lui Gheorghe Lazăr, în care profesorului ardelean îi este adus un tribut de recunoaștere: "Lazăr, cel dintâiu învățător al științelor pe limba Românească, nu era nici de părinți nobili, nici patriot de aici, dar pentru că era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurală față de naționalism ca și Lenin. Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea manualului este următoarea: "ca orice mit al originilor, povestea formării neamului nostru, rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Adevăruri anterior enunțate apodictic în cadrul paradigmei esențialiste a identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Adevăruri anterior enunțate apodictic în cadrul paradigmei esențialiste a identității naționale românești sunt acum tratate din noua paradigmă deconstructivistă ca mituri istorice. După cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a limbajului lor, dar dându-le și sfaturile necesare pentru soluțiile mai picturale. Cel mai adesea îi stimulam, dându-le anumite teme specifice artei naive, cum ar fi viața la țară, cu nunțile și petrecerile ei, în care se reinventa povestea unor obiceiuri rămase în amintirea pictorilor. Consider și acum că ei ar trebui în continuare protejați de specialiștii Centrului de Îndrumare și să creeze chiar un muzeu al artei naive, așa cum în Iugoslavia sunt foarte multe, dublate de centre ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să creeze chiar un muzeu al artei naive, așa cum în Iugoslavia sunt foarte multe, dublate de centre ale picturii naive, cu artiști de renume mondial, cu critici de artă specializați, cu albume. De aceea și sunt cunoscuți în întreaga lume. Povestea e cât se poate de interesantă, dar vă propun să ne reîntoarcem la Tescani, acolo unde ați impus o școală de peisaj cu rezonanță nu doar românească...La Tescani am început în 1974, după ce m-am întors din Italia. Acolo
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Drumul spre Everest, pusă în scenă cu actrițe de la Bârlad, unde a avut loc premiera inițială, a fost poate unul dintre cele mai mari succese. Eram oprit pe stradă de diverse doamne, de diverse femei, care credeau că eu cunosc povestea vieții. Adică lumea se regăsea, se identifica cu destinele personajelor. Și piesele jucate aici, de asemenea. Deci, nu m-a preocupat, eu având o mentalitate ușor modificată față de alți confrați. Eu totdeauna am considerat și consider că trebuie să-ți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Este un nume emblematic și care a făcut foarte mult pentru comedia și pentru dramaturgia națională. IANCU GRAMA: Trăiesc cu iluzia că poate se va găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]