64,568 matches
-
Compoziția lui Loghi conservă un reflex meditativ, dar dublat de unul deriziv, pentru că acest craniu este nu doar rezultatul final al oricărei ficțiuni glorios-eroice, ci și obiectul pe care tânăra fată îl ține în poala sa, precum capul unui iubit. Expresia fetei este tulburătoare, păstrând în ambiguitatea ei o frontieră fragilă între voluptate și suferință. Corporalizează ea întrucâtva enigma morții, reprezintă ea o altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g. Thaïs a lui Parmigianino, personaj revalorizat de estetica decadentă în seria de femmes fatales), ea face trecerea "de la ambianța ermetică la cea devoțională"559. Atât în Magdalena Terff, cât și în Magdalena Wrightsman
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moral, ci și mortal. Capitolul XII XII.1. Locuința artistului: mizanscene simboliste Există o relație de corespondență directă între interioarele decadente și interioritatea locuitorului lor. În cazul esteților decadenți se poate spune că locuința este omul însuși, interiorul devenind o expresie a interiorității, o "image de l'âme" (Séverine Jouve). Pe cale de consecință, există o relație aproape simbiotică între estet și casa sa, prin abolirea exteriorității compromise, degradate, și replierea către propria interioritate ca spațiu privilegiat. Absorbția exteriorului în interior unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altă dată cu cel slab și palid, zdrobit, ca și când eșa dintr-o teribilă veghe [...]572. Scriitorul etalează credo-ul său, arta, care solicită o iubire informată cultural și o devoțiune transformată în misticism estetizant. Senzațiile, importante pentru orice senzualitate de expresie literară, sunt puse în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții își decorează saloanele pentru a întreține deopotrivă și leacul și otrava sau, în accepția pe care Jacques Derrida o conferă termenului, pharmakonul decadent. Emblematic pentru felul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o implicită estetică decadentă. Colecționarul a descoperit o ordine superioară, o armonie secretă al tuturor pieselor pe care le deține, iar această ordine reprezintă totodată formula eului său profund. XII.2. Burghezul gentilom Nicolae Petrașcu Una dintre cele mai elocvente expresii ale acordului armonic dintre interior și interioritate pus sub semnul artei o constituie casa lui Nicolae Petrașcu, fratele pictorului Gh. Petrașcu, casă construită între 1913 și 1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie se bazează pe o anumită cunoaștere, fie ea și incompletă, a obiectului sau domeniului la care opinia se referă. Oamenii nu pot să-și formeze și săși exprime opinii, decât cu referire la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au un minimum de cunoștințe, de informații. Pe de altă parte, orice opinie presupune o evaluare a situației de către subiect. Ea exprimă opțiunea subiectului pentru o anumită soluție posibilă Într-o problemă controversată. Consensul unanim nu este opinabil. Opinia este expresia libertății de alegere a unei alternative Într-o situație dată. Opiniile aparțin Întotdeauna unei persoane (care le exprimă, le comunică) dar ele au și o semnificație socială. Ele exprimă individul dar, În același timp, exprimă și grupul din care acesta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opera cuiva și a tuturora. Ea este una din modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (Într-un anumit mod), pe când opiniile nu presupun această
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, Între atitudine și comportament există o relație de cauzalitate circulară, rolul esențial revenind relației de la atitudine (cauză) la comportament (efect). Atitudini și credințe. Din punct de vedere psihologic, credința poate fi asimilată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de mâine se vor obține În urma unor scenarii creative care vor sintetiza diversitatea impulsurilor economice, culturale, psiho-sociale prezente În anumite etape de evoluție a societății. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cum să dezvolte afirmarea de sine și cum să decidă când este momentul potrivit de a o manifesta. Tot D. Fontana este de părere că dacă se induce copiilor sentimentul de vinovăție doar pentru faptul că doresc să se afirme (expresia "taci, că ești mic și prost"), atunci ei rămân cu sentimentul că nu au nici un drept la propriile puncte de vedere sau la propriul spațiu social. Astfel, se poate ajunge la inabilitatea de a susține propriile păreri sau chiar la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să-și ascundă sentimentele de căldură și deschidere, reducându-le spontaneitatea, ei evitând să arate atracția față de cineva, evitând să exprime regretul sau copasiunea. Pentru a contracara efectele negative ce derivă din aceste deficiențe În abilitățile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autopromovarea care urmăresc aprecierea competenței unei persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Pot prezenta și o serie de aspecte negative care se exprimă În riscul de a deveni dogmatice, insensibile la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți la propriile expresii verbale și nonverbale, precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic simbolurile ci le interpretează și adaptează la schimbările survenite; d) interacționalismul simbolic postulează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator, cât și pentru manageri și organizații, dar și pentru specialiștii care studiază fenomenele generate de acest tip de societate. “Mass consumption society”a parcurs În decursul timpului de la apariția ei ca expresie ce definea o societate avidă de servicii, bunuri, produse diversificate, În 1920 mai multe etape de evoluție. Anii 1950-1970 se dovedesc a fi perioada de Înflorire a acestui tip de societate, pentru ca În 1990 abundența să genereze o criză manifestată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sociale contemporane. Banul este, așa cum Îl numește S. Moscovici (1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest lucru, pentru a risca să-l mai discute, că „acest ban care reprezintă (după expresia lui Ernst Junger), unul dintre cele mai mari mistere ale lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care-și trage mortul dinaintea cârciumei ca să bea un șpriț.”( T. Arghezi) - eufemism - Îndulcirea, prin substituire s expresiei unei idei: „o femeie În vârstă respectabilă.” „De la adormirea lui Ștefan cel Mare, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci de ani.” (M. Sadoveanu) Dracul sau diavolul e numit În popor: „ăl din lac”, „ăl de pe comoară”, „răul”, „naiba”, ucigă-l crucea”. - litota
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unei idei: „o femeie În vârstă respectabilă.” „De la adormirea lui Ștefan cel Mare, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci de ani.” (M. Sadoveanu) Dracul sau diavolul e numit În popor: „ăl din lac”, „ăl de pe comoară”, „răul”, „naiba”, ucigă-l crucea”. - litota - expresie prin care se Înțelege mai mult decât se spune: „... răutăcioasa de Monica Săvucului, care, drept să spun, nu-mi era urâtă...” (I. Creangă) I se spune unui fricos că „e lipsit de curaj”, unui Prost că „nu e prea deștept
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rezolvă prin triumful rațiunii și binelui. Natura pentru clasici reprezintă un fapt general, cu valoare decorativă, natură frumoasă, dar fără rezonață În sufletul omului. Stilul are ca trăsătură dominantă frumusețea și puritatea lui, stil Înalt, elevat. Sunt respinse cuvintele și expresiile vulgare. Esteticul este dominant. În teatru este respectată regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune. Clasicisnul a cunoscut două peroade de afirmare În literatura universală: clasicismul antic, teoretizat de Aristotel și Platon Clasicismul francez din sec. al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și dogmatismului estetic, rațiunii reci și ordinii clasice riguroase, propunandu-și să iasă din convențiile abstracte. Romantismul trebuie privit ca o reacție anticlasică, un promotor al manifestării fanteziei și exprimarea sentimentelor, a originalității, spontaneității și sincerității emoționale, promovarea libertății de expresie. Altfel spus, romantismul a militat pentru explorarea universului interior al omului. Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo; el a trasat și identificat direcțiile și trăsăturile acestui curent În „Prefața” de la drama „Cromwell” din 1827, un adevarat programmanifest. (vezi „insurecție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]