66,303 matches
-
în vânzare în Chișinău primele televizoare de producție sovietică „Avangard”, „Bielorus”, „Zvezda” (Steaua) și „Rekord”. În prima zi de emisie pe 30 aprilie, după discursul inaugural al Agripinei Crăciun - adjuncta președintelui Sovietului Miniștrilor din RSS Moldovenească, a fost difuzat un jurnal de actualități cinematografice - „Moldova Sovietică”, filmul „Refrene Moldovenești” și un concert susținut de un grup de artiști de estradă din Leningrad (Sankt Petersburg). Pe 24 decembrie 1958 se face prima transmisiune directă din exterior cu ajutorul carului de reportaj. Din 1963
TV Moldova 1 () [Corola-website/Science/308185_a_309514]
-
Badea (n. 24 februarie 1974, București) este un om de televiziune român. Este realizatorul emisiunii "În gura presei", la postul de televiziune Antena 3. A jucat de asemenea ca actor în câteva filme și a avut o activitate publicistică la "Jurnalul Național". Este un critic constant al puterii politice din România. După ce a absolvit Liceul de Informatică și Facultatea de Cibernetică din București, a debutat la Radio Total în 1993, unde era directoare o prietenă a mamei sale, Jeana Gheorghiu. Și-
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
lui Brunea-Fox s-a diminuat, el colaborând doar la publicații periodice.. La „Dimineața” și „Adevărul” și-a făcut primii pași sub îndrumarea directorului Constantin Mille. Printre gazetele și revistele la care a mai colaborat se pot aminti „Cuvântul liber”, „Lupta”, „Jurnalul”,„Reporter”, „Izbânda”, de asemenea pubicațiile evreiești „Adam”, „Mântuirea”, „Puntea de Fildeș”, „Curierul israelit”. După 23 august 1944 și în anii postbelici a lucrat o vreme la buletinul „Îndrumătorul cultural” și a colaborat la „Adevărul” și „Jurnalul de dimineață”, „România liberă
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
aminti „Cuvântul liber”, „Lupta”, „Jurnalul”,„Reporter”, „Izbânda”, de asemenea pubicațiile evreiești „Adam”, „Mântuirea”, „Puntea de Fildeș”, „Curierul israelit”. După 23 august 1944 și în anii postbelici a lucrat o vreme la buletinul „Îndrumătorul cultural” și a colaborat la „Adevărul” și „Jurnalul de dimineață”, „România liberă”,„Scînteia”, la revistele Viața românească, Flacăra, „Răspântia” (a lui I. Ludo), „Viața militară”, „La Roumanie d'aujourd'hui” , „Veac nou” etc A scris numeroase reportaje literare publicate în presa interbelică. Este autorul cărții „Orașul măcelului” (Jurnal
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
Jurnalul de dimineață”, „România liberă”,„Scînteia”, la revistele Viața românească, Flacăra, „Răspântia” (a lui I. Ludo), „Viața militară”, „La Roumanie d'aujourd'hui” , „Veac nou” etc A scris numeroase reportaje literare publicate în presa interbelică. Este autorul cărții „Orașul măcelului” (Jurnal al rebeliunii legionare din 1941, de la București), publicată în 1944. A realizat un număr însemnat de fotografii având ca temă socială situația evreilor în România. Printre reportajele sale cele mai cunoscute se pot menționa "Aspectele vieții de provincie", "Iașul, cetatea
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
Banach, a studiat formulele lui Lagrange, metoda lui Fourier pentru o serie de ecuații. De asemenea, Banach a a adus importante contribuții la teoria măsurării, reglării, și la alte ramuri ale matematicii. În 1929, împreună cu Hugo Steinhaus, Banach a fondat jurnalul științific "Studia Mathematica".
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
simplu“ din Bacău, iar apoi la cotidianul Azi din București, în perioada 1991-1992. În anii 1992-1993 a fost redactor-prezentator la Radio Contact. În perioada 1993-1999 a lucrat la Televiziunea Română ca realizator de reportaje economice, în special financiar-bancare, editor-prezentator al emisiunii „Jurnal”, realizator-moderator al emisiunii „Ediție Specială” și Realizator-moderator al rubricii „Știrea Zilei”. În ianuarie 1999 a devenit consilier pentru relații publice și imagine a premierului Mugur Isărescu, iar în perioada februarie-decembrie 1999 a fost purtător de cuvânt al Guvernului și Secretar
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
București în anul 2001, pentru volumul de versuri "„O altă lume”".. Printre cărțile scrise de ea se numără și romanul "„Trei motive”", cartea pentru copii "„Țara sucită și-nvârtită”", volumul de eseuri economice "„Economia de cuvinte”" și volumul de eseuri social-economice "„Jurnalul unui observator”". În decembrie 2009 a lansat împreună cu Simona Gherghe albumul de muzică populară "Trandafiri de la Moldova". Membră a Partidului Social Democrat din august 2012. A candidat pentru un loc în Senat, din partea PSD, în colegiul 1 Ilfov, la alegerile
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
după trei ani pedeapsa fiindu-i comutată în domiciliu obligatoriu, la Sibiu. Mareșalul Ion Antonescu a intervenit și el personal în procesul înscenat generalului Petrovicescu după așa-zisa ""rebeliune legionară"", așa cum menționează o notă datând din 4 iunie 1941, din jurnalul zilnic al acestuia : ""12,35 - 12,50 - Dl. General [Aurelian] Son: cere instrucțiuni în privința procesului D-lui General Petrovicescu, care începe mâine."" În plus, generalul Constantin Petrovicescu a trebuit să suporte în anul următor și ""penibila paradă a degradării militare
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
apartenența la partide sau formațiuni politice, ca și orice fel de activitate în slujba vreunui partid sau formațiune politică.. În calitate de ministru de interne, gen. Constantin Petrovicescu, a avut întâlniri aproape zilnice cu conducătorul statului, gen. Ion Antonescu, întâlniri consemnate în jurnalul de activitate al acestuia, care nu semnalează evenimente deosebite, cu o singură excepție, asasinatele de la Jilava din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, și a doua zi, măsurile întreprinse pentru identificarea și prinderea făptașilor, consemnând și asasinarea prof. Virgil Madgearu
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
le-a pecetluit însă definitiv soarta". După ce rușii au ocupat aerodromul Pitomnik, la 16 ianuarie 1943, luând celor încercuiți orice posibilitate de evacuare a răniților, aprovizionările s-au mai putut face doar prin lansări cu parașuta, Condițiile de trai - precizează jurnalul de operații - devin din ce în ce mai grele. Inamicul, gerul și lipsa fac ravagii în rândul oamenilor ale căror eforturi devin titanice. Cercul se restrânge neîncetat până ajunge sub zidurile Stalingradului". Ultima zi de rezistență a fost 2 februarie 1943, când trupele române
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
avion din Stalingradul asediat rămâne surprinzător și regretabil. O slăbiciune omenească de moment să fie înfrântă bărbăția militarului? Greu de spus. Astfel gândea și generalul R.R. Rosetti care, a doua zi după capitularea trupelor germano-române încercuite la Stalingrad, consemna în jurnalul său: Rezistența Stalingradului va rămâne în istorie ca o pildă de vrednicie și de vitejie. Avem și noi partea noastră în paginile scrise, pătate din nefericire de fapta lui Tataranu". Și tot el, la 12 februarie 1943, reținea în jurnal
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
jurnalul său: Rezistența Stalingradului va rămâne în istorie ca o pildă de vrednicie și de vitejie. Avem și noi partea noastră în paginile scrise, pătate din nefericire de fapta lui Tataranu". Și tot el, la 12 februarie 1943, reținea în jurnal impresiile rudei sale Toto Rosetti Solescu, întors din Rusia obosit și slăbit. Indignat de purtarea lui Tataranu care se putea întoarce la Stalinrgad, căci aeroplanele au mers acolo până la 18 ianuarie Mulți mișei au fugit ". O astfel de constatare nu
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
declarațiile evreilor Leon și Eugenia Berman din Cernăuți. De asemenea, „n-a avut nici o legătură nici cu deportările, nici cu ghetourile”, acestea fiind de competența Guvernământului Bucovinei. Cu toate acestea, generalul va fi trecut pe lista criminalilor de război în Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 188/29.01.1945 și arestat în 28 februarie. La 8 martie 1945, acuzatorul public Mihail Popilian emitea Ordonanța nr. 10 pentru efectuarea cercetărilor în legătură cu „măsurile discriminatorii, înființări de lagăre și ghetouri în timpul cât a funcționat
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
profitorilor de război”. Prin Ordonanța de scoatere de sub urmărire din 31 august 1945 emisă de acuzatorul public Dumitru Săracu se consemna că nu există caz de urmărire și și propunea scoaterea de sub urmărire a acuzatului general Dumitru Carlaonț, iar prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1252 din 15 septembrie 1945, era dispusă eliberarea imediată. Pe 30 octombrie 1948, generalul a fost arestat din nou fiind acuzat că nu a făcut cunoscut autorităților informațiile privind organizațiile care urmăreau „să răstoarne prin complot
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov. Radiofizica", membru al colegiului de redacție al revistelor "Fizica nizkih temperatur" și "Pisima v Astronomicheskii Jurnal", "Nauka i Jizni", bibliotecii "Kvant" (editura "Nauka"), membru al Consiliului obștesc al săptămânalului "Literaturnaia gazeta". Ghinzburg este un renumit popularizator al științei, a susținut folosirea formulelor în lucrările de popularizare la nivelul formulelor din cursul elementar de fizică școlară. La
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
emise de IASB. În prezent, IASB colaborează cu UE pentru a găsi o cale acceptabilă pentru eliminarea acestei anomalii. Întrucât standardele IFRS fac în prezent parte din legislația europeană, toate standardele aprobate și modificările lor aprobate ulterior trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pe 13 octombrie 2003, prima publicare a standardelor a fost inclusă în PB L 261. Modificările standardelor IAS și IFRS publicate în trecut pot fi monitorizate folosind pagina de web a Direcției Piața Internă a Uniunii
Standarde Internaționale de Raportare Financiară () [Corola-website/Science/307694_a_309023]
-
11 volume: Tragicul visător", poeme, antologie (2013); "Dostoievski - Nietzsche. Elogiul suferinței", eseu (2013); "Mitul viului", eseuri (2013); "Cercul sălbatic", roman, ediția a II-a revăzută (2013); "Casa din întuneric", roman, ediția a II-a revăzută (2013); "Trei mii de semne", jurnal de scriitor (2014); "Coasta lui Apollo", jurnal de scriitor (2014), "Acasă - în exil", polemice (2014), "Noaptea străinului", roman, ediția a II-a revăzută (2015), "Sculptorul", roman, ediția a III-a revăzută (2015); "Orbita zeului" (2016) ● Premiul pentru poezie al Ministerului
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Dostoievski - Nietzsche. Elogiul suferinței", eseu (2013); "Mitul viului", eseuri (2013); "Cercul sălbatic", roman, ediția a II-a revăzută (2013); "Casa din întuneric", roman, ediția a II-a revăzută (2013); "Trei mii de semne", jurnal de scriitor (2014); "Coasta lui Apollo", jurnal de scriitor (2014), "Acasă - în exil", polemice (2014), "Noaptea străinului", roman, ediția a II-a revăzută (2015), "Sculptorul", roman, ediția a III-a revăzută (2015); "Orbita zeului" (2016) ● Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii, 1993; ● Premiul pentru poezie al Academiei Române
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
a demonstrat o atitudine de implicare slabă în campania electorală, iar în ultimele zile - o ușoară înclinare de a favoriza indirect PCRM. În ceea ce privește presa scrisă, situația este asemănătoare: "Flux"-ul a favorizat PPCD-ul, "Moldavskie vedomosti" - PPR, "Săptămîna" - AMN, iar "Jurnal de Chișinău" a publicat un material favorizant pentru Vladimir Filat, candidatul PDM. Câteva publicații private - "Săptămîna", "Observatorul de Nord" (Soroca), "Unghiul" (Ungheni) și "SP" (Bălți) au redus volumul materialelor critice la adresa puterii, mărind în schimb spațiul dedicat publicității electorale. Concluzia
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
-i fie exemplu în munca sa. Spectacolul de debut s-a intitulat „În noaptea Anului Nou”, iar Ionuț Niculescu a jucat alături de un viitor prieten bun, Andrei Pleșu. De acest spectacol își amintește și scriitorul Corneliu Vadim Tudor în „Jurnalul Revoluției de la Crăciun la Paști”: „"În fine, a treia întâlnire cu teatrul s-a produs la Palatul Pionierilor [...] înăuntru se petrecea un fel de scenetă jucată de elevi mai răsăriți, printre care și viitorul istoric de teatru Ionuț Niculescu""”. Multe
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
nobila osteneală"” (Radu Beligan). „"Ionuț Niculescu este, astăzi, posesorul unic al cheii care deschide fascinanta ladă de zestre a Naționalului bucureștean. Împătimit de istoria teatrului cel Mare, dăruit ei, îmbătat fericit de parfumurile ei ascunse în cărți, gazete, afișe, scrisori, jurnale intime, albume, fotografii, vrafuri de role răsfoite de mâinile celebrilor magicieni ai primei scene, tablouri și busturi semnate de nume ilustre, suveniruri fără număr, dintre acestea nelipsind nici ochelarii lui Caragiale, Ionuț Niculescu mai este și un înzestrat povestitor, în
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
Cognitive and Behavioral Psychotherapies", singura revistă de profil din România indexată ISI-Web of Science iar începând cu anul 2013 este co-editor al "Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy", revista Institutului Institutului Albert Ellis. De asemenea, în prezent este editor asociat al jurnalului publicat de Asociația Psihologilor Americani, "Psychology of Consciousness: Theory, Research, and Practice" și al "Journal of Articles in Support of the Null Hypothesis". Profesorul Daniel David este cel mai citat psiholog român în literatura internațională de profil, conform Asociației Ad-Astra
Daniel David () [Corola-website/Science/306547_a_307876]
-
apoi la liceul umanist din Landshut (astăzi "Liceul Hans Carossa"), după ce familia se mutase în acest oraș bavarez. Himmler a fost un elev bun, făcând față mai puțin în orele de educație fizică. La îndrumarea tatălui, Himmler a ținut un jurnal de la vârsta de zece până la aceea de 24 de ani. Activități extrașcolare: șahul, clavecinul, filatelia și horticultura. În copilărie și adolescență, Himmler avea inhibiții în raporturile cu persoanele de sex opus. Potrivit însemnărilor din jurnal, după izbucnirea primului război mondial
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
tatălui, Himmler a ținut un jurnal de la vârsta de zece până la aceea de 24 de ani. Activități extrașcolare: șahul, clavecinul, filatelia și horticultura. În copilărie și adolescență, Himmler avea inhibiții în raporturile cu persoanele de sex opus. Potrivit însemnărilor din jurnal, după izbucnirea primului război mondial, Himmler se interesa mult de situația de pe front. A insistat ca tatăl său să se folosească relațiile cu casa regală Wittelsbach, pentru a-i obține un post de ofițer cadet. Părinții s-au opus, dar
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]