63,729 matches
-
creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de incluziune socială. În această perioadă, activitatea de cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
olandezi. Un alt moment de dechidere spre piețele internaționale l-au înegistrat abia la sfârșitul anilor ’70. Un alt bine cunoscut exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procese în legătură pentru a evidenția influențele reciproce, ale migrației asupra dezvoltării țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de către școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
seturi de indicatori relevanți pe dimensiuni ale dezvoltării. Dintre obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitraritatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Alte două perpective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Alte două perpective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
circular de tipul: dezvoltarea socială înseamnă ceea ce se măsoară prin indicatorii selectați. Diferitele sisteme de indicatori sociali se bazează pe o viziune mai mult implicită asupra dezvoltării, fără a oferi definiții clare ale conceptului. Există puține încercări de a construi teorii explicative de rang mediu în termenii lui Merton, cele mai multe dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe de cercetare -, și nu dezvoltării sociale propriu-zise. Bibliografie Apostol, Mirela; Arpinte, Daniel; Pescaru, Daniela; Pâslaru, Emil
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion, Oxford University Press, Oxford. Bădescu, Ilie; Baltasiu, Radu; Dungaciu, Dan, 1996, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bigman, D.; Deichmann, U., 2000, „Geographical Targeting: A Review of Methods and Approaches”, în D. Bigman, D, Fofack (coord.), Geographical Targeting for Poverty Alleviation: Methodology and Aplication, WB, Washington, DC. Blakemore, Michael, 2005a, „Indicators of Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urls><related-urls><url><Go to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). Alături de mai sus citatele condiții, în acest document de sinteză teoretică se mai cere ca: indexul să fie bazat pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; domeniile trebuie să cuprindă totalitatea experienței umane, adică să nu se refere numai la părți ale acesteia; domeniile trebuie să aibă nu numai contribuții pozitive, ci și potențial negative sau neutre la construct. O recomandare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Această secțiune reprezintă o reluare prescurtată și îmbunătățită a lucrării Sociologia problemelor sociale, publicată în 1977. Este o încercare nu de a se rezuma la o simplă definire a problemelor sociale, ci, după câte știu eu, de dezvoltare a unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale. Epistemologia problemelor cu soluție unică/soluții multiple este dezvoltată în lucrarea Critica sociologică a tranziției (Zamfir, 2004). Neoiobăgia, în viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul japonez urmează sinteza lui Alvin J. So. Pentru teoria lui Davis și Bellah vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul japonez urmează sinteza lui Alvin J. So. Pentru teoria lui Davis și Bellah vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra economiei este mediată de instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul japonez urmează sinteza lui Alvin J. So. Pentru teoria lui Davis și Bellah vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra economiei este mediată de instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul Crimeii, din 1852, proporția aceasta în agricultură (ceea ce Marx a numit „coeficientul de exploatare”), între plusvaloare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Această observație corectă a fost făcută de Cătălin Zamfir la o întâlnire de lucru a celor care au contribuit la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao și Walton (2004a). Prezentare preluată din Kottak (1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea o conotație morală negativă, fiind mai degrabă vorba despre o reciprocitate negativă (Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]