6,513 matches
-
ulnaris") formată de pisiform ("Os pisiforme") și cârligul osului cu cârlig ("Hamulus ossis hamati"), iar extremitatea laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
al carpului coboară flancat lateral de tendonul mușchiului brahioradial ("Musculus brachioradialis") și medial de cel al mușchiului palmar lung ("Musculus palmaris longus"). În treimea distală a antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al carpului participă împreună cu tendonul mușchiului brahioradial la delimitarea șanțului pulsului, în care se află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial al carpului și cel al mușchiului palmar lung se află alt șanț prin care trec tendoanele
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
mușchiului brahioradial la delimitarea șanțului pulsului, în care se află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial al carpului și cel al mușchiului palmar lung se află alt șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și nervul median ("Nervus medianus"). Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul arterei radiale și servește, de asemenea, în
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial al carpului și cel al mușchiului palmar lung se află alt șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și nervul median ("Nervus medianus"). Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul arterei radiale și servește, de asemenea, în medicina operatorie la descoperirea acestei artere, situată lateral de tendonul flexorului radial al carpului, cât și a nervului median
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
flexori ai degetelor și nervul median) printr-un canal osteofibros propriu, numit loja laterală a canalului carpian care este delimitată lateral de scafoid și medial de două lame fibroase. În loja laterală a canalului carpian acest tendon se află în șanțul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă. Este un puternic flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț. Este de asemenea, un slab abductor al mâinii și pronator al antebrațului, când mâna este în extensie. Inervația
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum") și lateral față de mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Raporturile sale profunde sunt identice cu ale mușchiului extensor al degetelor, acoperind mușchii planului profund ai antebrațului. Tendonul sau trece printr-un șanț situat pe fata posterioara a capului ulnei. Este extensor al degetului mic, extinzând falanga a III-a a degetului mic pe a II-a, a II-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
pe parte laterală a treimii mijlocii a feței posterioare a ulnei (sub inserția mușchiul abductor lung al policelui) și pe membrana interosoasă corespunzătoare a antebrațului. Corpul muscular se continuă în jos cu un tendon lung terminal care trece printr-un șanț osos oblic, situat pe fața posterioară a epifizei inferioare a radiusului; cotește puțin împrejurul tuberculului dorsal Lister ("Tuberculum dorsale") ce delimitează lateral acest șanț; apoi îndreptându-se oblic distal și lateral, încrucișează tendoanele mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
antebrațului. Corpul muscular se continuă în jos cu un tendon lung terminal care trece printr-un șanț osos oblic, situat pe fața posterioară a epifizei inferioare a radiusului; cotește puțin împrejurul tuberculului dorsal Lister ("Tuberculum dorsale") ce delimitează lateral acest șanț; apoi îndreptându-se oblic distal și lateral, încrucișează tendoanele mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus") și mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis"). Tendonul lui trece pe sub retinaculul extensorilor și este
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
intermuscular adiacent care îl separă de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon lung care merge paralel cu cel al mușchiului lung extensor radial al carpului și coboară împreună prin șanțul osos cel mai lateral de pe fața posterioară a epifizei inferioare a radiusului. Tendoanele acestor doi mușchi merg împreună încă de la nivelul jumătății inferioare a antebrațului, unite între ele printr-o lamă de țesut conjunctiv, trec pe sub retinaculul extensorilor având o
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
și radiusul. Distal, este încrucișat de tendoanele mușchiului lung abductor al policelui ("Musculus abductor pollicis longus") și mușchiului extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"). La nivelul cotului și brațului, împreună cu tendonul mușchiului biceps brahial ("Musculus biceps brachii") delimitează șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"), prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și arteră recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). La nivelul antebrațului, marginea sa medială (ulnară) este în raport cu ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"), cu artera radială
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
cu diametrul de un kilometru, era plat și deschis și era apărat de un vechi fort neglijat și aproape în ruină, construit de regele suedez Gustav Adolf în timpul războiului de treizeci de ani. În cazul unui atac neașteptat asupra bastioanelor, șanțul era destul de complet pe partea de est de la malurile Dunării până la dealul împădurit, dar în secțiunea scurtă dintre pădure și fort - unghiul în care va ataca Marlborough - terasamentele fuseseră făcute în grabă. În 1703 mareșalul Villars îl sfătuise pe Maximilian
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
astfel ca urletele atacanților să nu aibă un efect negativ asupra oamenilor săi. Aliații au devenit ținte ușoare în fața muschetelor și a grenadelor de mână aruncate în josul pantei de către franco-bavarezi. Fiecare soldat aliat poartă cu el stăvilare pentru a acoperi șanțurile de apărare. Cu toate acestea stăvilarele sunt aruncate din greșeală peste un șanț făcut de ploile recente și nu peste șanțul apărării care se afla cu 50 de metri mai în față. În ciuda acestei erori, aliații își continuă atacul și
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Aliații au devenit ținte ușoare în fața muschetelor și a grenadelor de mână aruncate în josul pantei de către franco-bavarezi. Fiecare soldat aliat poartă cu el stăvilare pentru a acoperi șanțurile de apărare. Cu toate acestea stăvilarele sunt aruncate din greșeală peste un șanț făcut de ploile recente și nu peste șanțul apărării care se afla cu 50 de metri mai în față. În ciuda acestei erori, aliații își continuă atacul și întâlnesc rândurile bavarezilor cu care se angajează într-o luptă corp la corp
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
a grenadelor de mână aruncate în josul pantei de către franco-bavarezi. Fiecare soldat aliat poartă cu el stăvilare pentru a acoperi șanțurile de apărare. Cu toate acestea stăvilarele sunt aruncate din greșeală peste un șanț făcut de ploile recente și nu peste șanțul apărării care se afla cu 50 de metri mai în față. În ciuda acestei erori, aliații își continuă atacul și întâlnesc rândurile bavarezilor cu care se angajează într-o luptă corp la corp sălbatică. În spatele apărării, garda Electorului de Bavaria și
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
pierdut 27 de oameni care au fost înmormântați la biserica Sf. Fecioară Maria din Westonzoyland, care a fost folosită drept închisoare pentru soldații rebeli. Monmouth a fugit de pe câmpul de luptă travestit în țăran, dar a fost capturat într-un șanț, pe 8 iulie. În urma arestării sale Parlamentul a votat "Act of Attainder" ("Act de Dezonoare"), iar pe 13 iulie Monmouth a fost condamnat la moarte pentru trădare. În ciuda faptului că a cerut să se convertească la catolicism și a cerșit
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
aceste prostituate „tencuite cu praf alb de plumb și cu obrajii înroșiți cu suc de mure”. În zilele toride de vară acestea ofereau un spectacol grotesc cu fețele lor albe pe care apăreau „râuri” de suc de mure care săpau șanțuri adânci în statul gros de praf de plumb de pe față. Proveniența acestor prostituate era una diversă: femei rezidente străine care nu găseau altceva de muncă, văduve sărace, foste „pornai” care reușiseră să se răscumpere - adeseori pe credit. În Atena, trebuia
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
și autoritatea judecătorească asupra Orașului de Jos. Lucrările de construcție și extindere asupra ambelor castele au continuat și în secolele ce au urmat. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, a fost renovat zidul sudic al Catelului Mare și șanțul său de protecție a fost unit cu șanțul estic al Castelului Mic. Astfel a fost construit si corpul de gardă exterior al castelelor, după ce laturile lor sudică și sud-estică au fost înconjurate de un zid. Castelul în întregul său avea
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
de construcție și extindere asupra ambelor castele au continuat și în secolele ce au urmat. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, a fost renovat zidul sudic al Catelului Mare și șanțul său de protecție a fost unit cu șanțul estic al Castelului Mic. Astfel a fost construit si corpul de gardă exterior al castelelor, după ce laturile lor sudică și sud-estică au fost înconjurate de un zid. Castelul în întregul său avea la acea vreme două ieșiri: cea mai importanta
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
să extindă castelul - întregul Castel al Ordinului (în germană: "Ordensburg") a fost extins și dezvoltat în cel mai puternic centru al teritoriului nordic al entității, simbol al puterii sale militare și politice. S-au construit noi ziduri exterioare mai înalte, șanțurile au fost lărgite și adâncite. Prima parte a turnului "" ("Hermann cel Înalt"), care domină castelul Toompea, a fost terminat până în 1371. "Pikk Hermann" a fost primul turn din Tallinn adaptat pentru apărare în epoca armelor de foc. Ulterior, în secolul
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
secolului al XVIII-lea: în 1767-1773, aripa estică a castelului a fost reconstruită total într-o clădire administrativă a prin ordinele Ecaterinei a II-a. Pentru construcția clădirii, turnul de sud-est al castelului ("Stür den Kerl") a fost demolat, iar șanțurile au fost astupate; împreună cu ea, corpul de gardă exterior al castelelor a fost amenajat într-o piață (Piața Castelului, în estonă: "Lossi plats"). Clădirea semăna cu un palat aristocratic, ceea ce a făcut ca Castelul să primească un alt nume: Palatul
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
de la țară, când roțile trăsurii sale s-au prins de roțile trăsurii Prințului Albert de Saxonia, fiul Prințului George și nepotul regelui Albert al Saxoniei care domnea. Coliziunea a fost atât de mare, trăsura Prințului Albert s-a răsturnat în șanț iar Prințul a murit câteva ore mai târziu. Pentru că nu s-a putut stabili dacă a fost un accident sau intenționat, Miguel a scăpat de curtea marțială însă a fost forțat să renunțe la comisionul său în armată și să
Miguel Maria Maximiliano de Bragança () [Corola-website/Science/332757_a_334086]
-
va cuprinde alte obiective de interes cultural din nouă localități din județul Olt, situate în zona Câmpiei Boianului. Inițiat de profesorul Traian Zorzoliu, satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
uretra. Ca orice os, el se poate fractura. Forma osul penian poate fi destul de simplă ca la baribal ("Ursus americanus") sau canide (lup și coiot), sau mai complexă cu un capăt îndreptat în sus, un cârlig în porțiunea terminală, un șanț uretral, un capăt efilat sau în formă de spatulă sau bifurcat. Această diferență de structură, care se manifestă în același ordin de mamifere, este deosebit de utilă pentru a distinge și clasifica familiile și speciile și este utilizată în taxonomie. Ea
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]