6,446 matches
-
original și în facsimil documente din secolul al XVIII-lea. În expoziție se găsesc, de asemenea, obiecte de artă din secolele XVI - XVII, realizate la Brașov sau provenind din comerțul de tranzit care au fost expuse în două interioare: unul țărănesc și unul boieresc. Contribuția vâlcenilor la revoluția de la 1821 și 1848, la făurirea statului modern și la războiul de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea unor imagini de altădată din
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase Scatiu, țăranii se revoltă și, după ce nu-și obțin dreptatea de la instituțiile statului, atacă sania moșierului și-l linșează pe acesta într-o scenă ce prefigurează revoltele țărănești din romanul "Răscoala" (1932) al lui Liviu Rebreanu. Uciderea nelegiuitului arată optimismul autorului în biruința boierimii și a dreptății: "„Iar conu Dinu rămase să trăiască mai departe, olog și singur, însă stăpân ca mai înainte pe pământ, pe pământul care
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-ar fi inspirat în scrierea acestui roman din revolta țărănească din Bordeni-Scorțeni (județul Prahova) ce a avut loc în august 1883 și care a fost tratată și în piesa "Prea târziu". De asemenea, personajele romanului par a fi proveni din familia Simionescu-Râmniceanu. Substanța romanului provine din amintirile din copilărie și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt însă definitorii, deoarece autorul nu reușește să pătrundă în profunzimea relațiilor sociale. Aspirațiile personajelor morale vor fi repede înăbușite de firile contemplative și de o resemnare comodă, împiedicând
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și de criticii de mai târziu precum G.C. Nicolescu (1944), Al. Săndulescu (1969), Dimitrie Păcurariu (1971), Ioan Adam (1979), Alexandru Piru (1981) și Paul Cornea (1984). Nu lipsește totuși un oarecare idilism sămănătorist mai ales prin viziunea poetică asupra sufletului țărănesc (în special în paginile în care apare baciul Micu). Unii critici au constatat asemănări cu scrierile lui Ivan Turgheniev (sosirea lui Matei Damian, drumul de la gară cu trăsura, vizita lui Matei la Sașa) sau chiar cu cele ale lui Lev
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Sâmbăta morților, Rusalii, înmormântarea unui individ din neam etc.) Sub aspect temporal, succesiunea pe generații a neamului se pierde în străfundurile istoriei. Omul este nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești - și nu numai - cu toate că într-un Epitaf (adresat Maestrului
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
i-a făcut pe mulți români să se întoarcă la Biserica Ortodoxă, fapt ce arată că un element de constrângere a fost prezent în multe din convertirile anterioare. Mișcarea lui Sofronie a dus la răzvrătirea pașnică a populației ortodoxe române țărănești, cu scopul de a schimba statutul Bisericii lor din „tolerată” (cu toate că din ea făcea parte majoritatea populației transilvănene) în „recunoascută oficial”. În cele din urmă, ortodocșii au obținut o victorie notabilă: recunoașterea de către curtea de la Viena a existenței legale a
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Catargiu, Dumitru Brătianu, George Vernescu, Nicolae Fleva, Alexandru Marghiloman, Alexandru Djuvara, Ionaș Grădișteanu, Nicolae Blarenberg, sau Nicolae Filipescu. La 23 martie 1888, în urma represiunii violente a manifestațiilor Opoziției Unite dar și a izbucnirii și răspândirii cu repeziciune a unor revolte țărănești, guvernul Ion C. Brătianu își prezintă demisia. Pentru calmarea situației, regele Carol I va însărcina pe junimistul Theodor Rosetti să formeze un guvern de moderați. Take Ionescu a candidat ca liberal dizident la Colegiul II Dolj pentru Camera Deputaților. Deși
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
activând ca avocat până în anul 1947. A ocupat și funcția de decan al Baroului Tutova. A inițiat înființarea unui sindicat profesional al avocaților, a publicat în revista Curierul Judiciar diverse articole și comunicări, a apărat în mod gratuit drepturile obștilor țărănești în problema împroprietăririi. Între anii 1921-1927 se implică în problema împroprietăririi, apărând pro-bono drepturile obștilor țărănești. Avînd gradul de ofițer, participă la războiul din Balcani din 1913, în cadrul Regimentului 2 Roșiori și la Primul război mondial (1916-1918). I s-au
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
inițiat înființarea unui sindicat profesional al avocaților, a publicat în revista Curierul Judiciar diverse articole și comunicări, a apărat în mod gratuit drepturile obștilor țărănești în problema împroprietăririi. Între anii 1921-1927 se implică în problema împroprietăririi, apărând pro-bono drepturile obștilor țărănești. Avînd gradul de ofițer, participă la războiul din Balcani din 1913, în cadrul Regimentului 2 Roșiori și la Primul război mondial (1916-1918). I s-au oferit diverse distincții militare: Inițial membru al Partidului Conservator Democrat, se înscrie în PNȚ, fiind președinte
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
libertate până în noiembrie 1956, când, în urma revoluției anticomuniste din Ungaria, comuniștii români încep un nou val de persecuții și arestări. De acestă dată, i se aduc acuze legate de faptul că se apucase să scrie o lucrare despre istoria Partidului Țărănesc, precum și de păstrarea legăturilor cu alți fruntași țărăniști. Sentința din august 1957 îl condamnă la 16 ani muncă silnică și 10 ani degradare civilă, fiind acuzat de „crimă de uneltire contra ordinii sociale”. Se îmbolnăvește, date fiind și condițiile aspre
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc sunt fie țărănești, fie orășenești sau creații ale mahalalelor bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar lăutărești; altele venite prin școală, ori împrumutate de la alte popoare. La cântecele cu
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc sunt fie țărănești, fie orășenești sau creații ale mahalalelor bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar lăutărești; altele venite prin școală, ori împrumutate de la alte popoare. La cântecele cu text românesc se pot alătura și romanțele, deși au origine cultă. Epica populară este deosebit de bine reprezentată în această zonă
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
improvizație. Din baladele culese de-a lungul timpului, doar câteva par a avea formă fixă, pe când majoritatea au formă liberă, mai bogată sau mai puțin bogată. Ca gen în care se reflectă felul de gândire, de simțire și năzuințele maselor țărănești ajunse pe o anumită treaptă de dezvoltare social-economică, când se schimbă aceste condiții, balada își schimbă și ea conținutul și stilul. O dată cu această evoluției, cântecul bătrânesc a evoluat și el. Aici se constată mai ales odată cu apariția modernității, balada căpătând
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict cu final tragic între luptătorii socialiști și forțele de poliție. Muncitorul tipograf Sandu, membru al Cercului muncitoresc din Iași, se ascunde pe Nada Florilor în timpul revoltei țărănești din 1888, fiind urmărit de poliție. Subiectul a fost politizat și înțesat cu lozinci demagogice, de aceea criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „conjunctural și perisabil”. Personajele discută despre revista "Contemporanul", apărută la Iași între iulie 1881 și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
legislaturi ca membru al Camerei Deputaților și două legislaturi ca Senator. Ion I. Lapedatu a făcut parte din Partidul Național Român din Ardeal, pe care l-a părăsit în 1926 împreună cu Vasile Goldiș și Ioan Lupaș înainte de fuziunea cu Partidul Țărănesc, când a devenit Ministru de finanțe în Guvernul Alexandru Averescu (3) (1926-1927). „Gruparea Goldiș” - cum au fost numiți cei trei - a încercat să formeze Partidul Național Ardelenesc, care însă nu a supraviețuit. După 1927 el nu a mai făcut parte
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
piață au fost nevoiți să ia tablouri de pe pereții de acasă sau ai magazinelor, ca să aibă cu ce defila. O persoană din anturajul Partidului Liberal mi-a spus că seara trecută s-au operat multe arestări printre liderii partidelor Național Țărănesc și Național Liberal, care se ocupau cu pregătirea manifestației de astăzi din piață în cinstea Regelui. Unii dintre ei au plecat de acasă pentru a nu fi arestați și a putea participa la manifestația de astăzi din piață, demonstrându-și
Manifestația de la 8 noiembrie 1945 () [Corola-website/Science/331555_a_332884]
-
atât CONSTANTIN, cât și FLORIN, ambii frați, ambii patronimic PREDA, unul poet de har, celălalt pictor de vocație, au bulversat, pentru o clipă viața spirituală a Craiovei. Cum rareori se întâmplă, complexul OEDIP. A funcționat altfel în prea creștineasca familie țărănească de la Damian, decât după prea tenebroasele precepte freudiene. Pentru oamenii oarecum dumiriți în misterele vieții, părea că întâiul născut, CONSTANTIN, sorbise tot cea avea mai de preț din fântâna părintească de la Damian. Părea, întrucât al doilea născut, Florin, deși se
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
datorată „”. Despre direcția proiectilelor, raportul preciza că a fost de la „”. În notele inedite ale lui Corneliu Coposu, acesta rememora că la zece minute după ridicarea de către legionari a lui Madgearu, care la vremea respectivă era secretarul general al Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu a fost informat prin telefon de doamna Madgearu asupra ridicării soțului ei. După ce Maniu și Coposu s-au dus la locuința lui Madgearu, președintele PNȚ l-a sunat pe secretarul general al Ministerului de Interne, colonelul Rioșianu, care
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
autorului de Grigore I. Alexandrescu. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
„” este o poveste scrisă de Ion Creangă și publicată la 1 martie 1876 în revista "Convorbiri literare" din Iași. Narațiunea are o temă cu origini în folclorul românesc și este structurată în jurul a două întâmplări. În prima parte, eroul țărănesc eponim, prezentat de autor ca fiind sărac, leneș și prostănac, își dovedește incompetența și lipsa de prevedere într-o serie de trocuri dezavantajoase, ceea ce face ca să obțină în final o pungă goală în schimbul unei perechi de boi. Cea de-a
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
morale, precum istețimea care se poate ascunde sub o înfățișare modestă ca în povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii sunt umanizate cu un umor extraordinar (aspect ce este latent în creațiile folclorice); astfel dracii au parte de suferințe fizice ca și cum ar fi oameni
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
active în Rusia, „Mașină Vremeni”, Artist al poporului al Rusiei (1999). s-a născut în 1953 la Moscova în familia arhitectului Vadim Grigorievici Makerevici și a medicului ftiziolog Nina Markovna Makarevici, născută Șmuilovici.Tatăl era de origine bielorusa, cu rădăcini țărănești și aristocratice, polone și grecești. Mama era descendentă unor familii de evrei, de asemenea din Belarus. În anul 1969, în vremea regimului sovietic, împreună cu colegii de clasă Aleksandr Ivanov, Pavel Rubin, Igor Mazaiev și Iuri Borzov (cărora mai tarziu li
Andrei Makarevici () [Corola-website/Science/335656_a_336985]
-
un mare exportator de dibse, zahăr din struguri, provenit din vestitul soi de struguri Dabuke, caracteristic zonei. În aprilie 1834, când Ibrahim Pașa, venit din Egipt, anunțase că va recruta oșteni dintre musulmanii locali, a izbucnit în regiune o răscoală țărănească, cunoscută ca „Răscoala țăranească din Siria” (deoarece în tradiția arabă multă vreme Palestina era considerată partea de sud a Siriei). Hebronul, sub conducerea nazirului Abd ar-Rahman Amr, a refuzat să furnizeze cota de recruți cerută de egipteni, și drept urmare, a
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
este o trilogie istorică scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Este formată din trei piese de teatru: "Apus de soare" (1909), "Viforul" (1910) și "Luceafărul" (1910). "" ar fi un răspuns al scriitorului Delavrancea la sângeroasele represalii ale răscoalei țărănești din 1907. Conform scriitoarei Marya Delavrancea, trilogia a fost proiectată în 1908 în cursul unei călătorii a autorului în Grecia, Italia și Egipt; autorul a avut de gând să realizeze două trilogii, una închinată Moldovei (avându-i ca eroi pe
Trilogia Moldovei () [Corola-website/Science/335839_a_337168]