7,143 matches
-
aeest tip de organizare s-a dovedit a fi disfuncțional. O mare parte a reformelor organizaționale ce s-au realizat În firme sub diferite titulaturi au servit la Înlăturarea frontierelor interne identificate În firmă, cu scopul de a descentraliza și accelera luarea deciziilor, precum și pentru a asigura fluxuri rapide și fluente de comunicare, de produse și servicii. Această Înlăturare din interior a frontierelor este complementată de estomparea, chiar de ștergerea Înspre exterior a frontierelor corporației, proees ee are loc Într-un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
minorii cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani, cele mai frecvent întâlnite simptome sunt greața, palpitațiile, respirația întretăiată, frisoanele și senzația de frig sau cald extrem. În plus, la aceștia, probabilitatea manifestării simptomelor de depresie și a unei sensibilități accentuate la anxietate este mai mare. Prevalență În eșantioanele studiate, prevalența tulburării de panică constatată în cursul vieții poate ajunge până la 3,5%, cu debutul situat între adolescența târzie și începutul decadei a patra. Femeile sunt de două ori mai expuse
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
zonă care folosește o cantitate mare de noradrenalină, care transmite mesaje complexului amigdalian și despre care se știe că declanșează reacții emoționale. Distorsiunile cognitive Cognitiviștii sugerează că atacurile de panică pot fi rezultatul unei interpretări greșite a senzațiilor fizice. Sensibilitatea accentuată la indivizii cu înclinație spre panică se asociază adesea cu predispoziție la anxietate, aceasta manifestându-se prin evaluări greșite și o tendință de a reacționa exagerat la senzațiile fizice, ceea ce duce în final la concluzii ilogice. Tratament Tratamentul medicamentos Antidepresivele
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în unele cazuri, fug de acasă (cel puțin de două ori) și lipsesc intervale mari de timp. Rareori cuprinși de remușcări, copiii cu tulburare de conduită sunt și foarte puțin sensibili la sentimentele și gândurile celorlalți. Tendințele agresive pot fi accentuate de situațiile mai ambigue, fiindcă au uneori tendința de a-i bănui de ostilitate pe cei din jur și de a reacționa în consecință. De reținut Teoriile cognitiviste sociale sugerează că, la unii copii, actele agresive pot fi declanșate de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
din cealaltă carte, Mihai Eminescu: Diverse (este republicat un articol din ziarul „Liberalul”, Iași, 18 iulie 1887): „... La 13 iulie Eminescu, însoțit de sora sa și de d. Grigore Focșa doctorand de aici a sosit în orașul nostru cu trenul accelerat de la ora 1 p.m. primit fiind la gară de doi vechi amici ai săi, cari l-a condus la casele d-lui prof. Ștefan Emilian unde sara poetul a fost găzduit. A doua zi la ora 11 a.m. a avut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
puse la dispoziție. Metodologia cercetării s-a bazat pe o analiză funcțională și pe o analiză integratoare sau structural-funcțională. Din prelucrarea statistică este suficient să observăm că aceasta evidențiază prezența expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor didactice și reactivitatea acestora la stres, dar și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mincinoase, ca și în cazul copilului și al adolescentului, dar, în ultima clipă, mâna sa va aluneca mai departe pe față și va atinge nasul 38. Cei care mint își ating inconștient nasul, deoarece pulsul, tensiunea arterială și respirația se accelerează, pielea devine mai sensibilă și apare mâncărimea. ,,Persoana își atinge nasul sau gura nu numai atunci când minte, dar și atunci când ascultă pe cineva despre care el crede că minte"39. O dată cu înaintarea în vârstă, datorită experienței de viață, educației și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alchimia comunicării interindividuale, pe care Daniel Goleman a intitulat-o inteligența emoțională. Fiecare emoție și sentiment pregătește corpul pentru o reacție diferită și determină anumite gesturi, completându-l astfel pe autor 50 (imagini preluate din Desmond Morris, 1997): a) furia accelerând circulația sângelui și împingând persoana să lovească cu mâinile declanșează gesturi agresive ale mâinilor; b) frica dirijând sângele spre mușchii cei mari (cei din picioare) și determină persoana să fugă conduce spre gesturi de ascundere sau de depărtare; c) fericirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face ca același conținut și același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate în mod diferit în privința rezultatelor obținute. g) caracterul mediat prin tehnologia informației este definit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
15 ani; 4) profilul liceului: industrial artă pedagogic. Deoarece am urmărit să studiem cum sunt influențate gesturile de reactivitatea la stres a profesorilor în relația cu liceenii, am selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 20 de profesori ai liceului pedagogic, 10 subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 20 de profesori ai liceului pedagogic, 10 subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1). Tabel 1. Lotul de subiecți în funcție de variabila reactivitate la stres Liceul Industrial Liceul de Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1). Tabel 1. Lotul de subiecți în funcție de variabila reactivitate la stres Liceul Industrial Liceul de Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20 10 50 Profesori cu reactivitate scăzută la stres 21 19 10 50 Total 41 39 20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Bateria de Testare Soft RQPlus) și metode semiotice (analiza funcțională și analiza integratoare sau structural-funcțională a gesturilor). a) Descrierea metodelor specifice științelor sociale. Pentru a măsura reactivitatea la stres a profesorilor (prima etapă a cercetării fiind identificarea profesorilor cu reactivitate accentuată la stres și a celor cu reactivitate scăzută la stres în fiecare liceu investigat), am aplicat ,,Chestionarul de adaptare la stres", construit și standardizat de psihologul român Popa Marian și ,,Testul arborelui", standardizat și etalonat de psihologul elvețian Charles Koch
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acest test trebuie combinat cu alte metode de cercetare. Corelarea rezultatelor obținute cu ajutorul celor două metode de cercetare chestionarul și testul proiectiv ne-a condus către selectarea cu o mai mare precizie și obiectivitate a grupului de profesori cu reactivitate accentuată la stres. O altă metodă utilizată a fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice. Profesorul comunică nu numai prin ceea ce spune sau face, ci și prin ceea ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres în vederea asigurării unei interacțiuni pozitive și constructive cu elevii. Din prelucrarea statistică a rezultatelor primului instrument aplicat Chestionarul adaptării la stres cu ajutorul Bateriei de teste Soft RQPlus, am obținut pentru fiecare liceu un eșantion de profesori cu reactivitate accentuată la stres [Anexa 2] și un eșantion de cu reactivitate scăzută la stres [Anexa 3]. Datele au fost analizate în corelație cu interpretarea desenelor (arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
echilibrați psihic, dinamici, flexibili, creativi, rezistenți la stres și la accelerațiile proceselor sociale și educaționale, capabili să se autoanalizeze constant în relația cu elevii. Dacă valorizarea personală, socială, financiară a profesiei didactice ar crește, atunci, neîndoielnic, numărul profesorilor cu reactivitate accentuată la stres s-ar micșora. Verificarea ipotezelor cercetării Rezultate importante am obținut după aplicarea Grilei de observare, care, din păcate, ne-a demonstrat influența reactivității la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor gesturilor în comunicarea didactică, confirmându-se prima ipoteză
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau aplecată/încovoiată comparativ cu cei care prezintă o reactivitate scăzută la stres și adoptă o postură relaxată (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 12,04
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]