7,716 matches
-
întâlnește zona de dealuri, aparținând Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărata axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m - Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m - Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m - Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea să în Siret). Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Populația Vrancei la diferite recensăminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Județe vecine: la nord-est județul Vaslui
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor - 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Șiretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenta Râmnicului Sărat cu Șiretul . Câmpia Șiretului reprezintă treaptă cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și răul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
est până la altitudinea de 20 m , la confluenta Râmnicului Sărat cu Șiretul . Câmpia Șiretului reprezintă treaptă cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și răul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m. Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m. Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurita datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Șiretului se adaugă cele ale Trotușului. Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord și de 20-30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Șiretului și este traversata de numeroase albii, meandre și
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Vârșolț de pe cursul râului Crasna. După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directă influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creează diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele unități geomorfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 și 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție făcând
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între . Râul Olt străbate județul pe o distanță de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
60 km. În partea de nord pe o distanță de 100 km, județul Mureș se învecinează cu județul Bistrița-Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m. Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită "Comisia Consultativă
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
parte dealurile subcarpatice transilvănene și munții vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta Munților Călimani la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de relief: Munții vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni. Cel mai înalt punct se afla în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m). Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest fapt permițând delimitare a două subunități: Câmpia Sărmașului și Dealurile Mădărașului. Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul specific
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
temparată, climă mediteraneeană cu ierni blânde și ploioase din septembrie până la mijlocul lui mai și veri calde și secetoase din mai până în august. Sunt câteva trăsături locale, în principal ceața și roua cauzate de mărimea anormală a bazilicii Sf. Petru, altitudinea, fântânile și mărimea întinsă a pieței pavate. Buget: Venituri (2003) 252 milioane $; cheltuieli (2003) 264 milioane $. Industrii: tipărituri și producția unor mozaicuri și uniforme pentru angajați; activități bancare și financiare internaționale. Această economie non-comercială unică este sprijinită financiar de donatori
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
din depozitele de materie organică. O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate vietățile pasagere, în special păsările de mare. Etajul mediolitoral cuprinde zona de spargere a valurilor (între cca. 0 și -0,5 m altitudine). Etajul mediolitoral al lui Băcescu (1971) corespunde cu etajul mezolitoral al lui Peres și Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). După substratul solului se împarte în zone pietroase, respectiv nisipoase ori mâloase. Mediolitoralul ocupă în cadrul
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
al mării, astfel că platforma continentală era la aer liber și adăpostea primii agricultori europeni (arheologia ne spune că Sud-Estul Europei a fost prima zonă în care s-a răspândit agricultura). Când nivelul apelor oceanice și ale Mediteranei au depășit altitudinea cea mai joasă a istmului Bosforului, apa marină a format o scurgere (actuala strâmtoare) care a umplut în mod catastrofal bazinul pontic, în câteva luni, printr-o cascadă gigantică, obligând agricultorii să-și părăsească brusc așezările. Ryan și Pitman afirmă
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Aeroportul Băneasa, este din punct de vedere al traficului de călători al doilea ca mărime din România, după Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Inaugurat în anul 1920, este situat la 7 km nord de oraș, pe DN1, la 90 m altitudine, pe o suprafață de 128 ha. Dispune de o pistă de 3200 m lungime și 60 m lățime. Până la înființarea Aeroportului Internațional Otopeni în 1970, acesta era principalul aeroport din capitala României. Poartă numele pionierului aviatic român Aurel Vlaicu. În
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/296899_a_298228]
-
în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori. Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81 de așezări fac parte din zona metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de 527 metri. Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
81 de așezări fac parte din zona metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de 527 metri. Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, în punctul de intersecție al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică. Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (sud), și de 356 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papucești se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m.
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]