12,966 matches
-
ci în prezența ei. O anluminură dintr-un manuscris închis sau un minei invizibil dintr-o biserică veghează de departe asupra credincioșilor adunați. Un ortodox se roagă la icoană cu ochii închiși, fiindcă portă în el icoana lui Christos. Cultul antic al relicvei s-a transferat în cultul creștin al statuii făcătoare de minuni și a moaștelor de sfinți. Sângele martirului purifică prin simplu contact. Apropierea are valoare propițiatorie, profilactică sau sanctificantă. O cameră funerară devine capelă prin prezența relicvelor. De unde
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un partizan "de mijloc" al imaginii, care nu trebuie nici distrusă, nici adorată. Bizanțul a asigurat filiația între credințele "magice" ale lumii păgâne și teologia imaginii derivată din Întrupare, cum a făcut, prin modelul imperial, între uzanțele precreștine ale Cetății antice și curtea ottoniană. Benedictinii au împrumutat de aici anluminurile, iar orașele italiene au primit impulsul antic prin intermediul refugiaților politici de după cucerirea Constantinopolului de către cruciați (1204-1206). Aceste importante călăuze l-au adus pe Platon la umaniști (Marsilius Ficinus, traducătorul lui florentin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
filiația între credințele "magice" ale lumii păgâne și teologia imaginii derivată din Întrupare, cum a făcut, prin modelul imperial, între uzanțele precreștine ale Cetății antice și curtea ottoniană. Benedictinii au împrumutat de aici anluminurile, iar orașele italiene au primit impulsul antic prin intermediul refugiaților politici de după cucerirea Constantinopolului de către cruciați (1204-1206). Aceste importante călăuze l-au adus pe Platon la umaniști (Marsilius Ficinus, traducătorul lui florentin). Bizanțul îl leagă pe creștinul anului 1000 de păgânul anului 1000. Icoanele rusești provenite din tradiția
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
profetic, religios sau nu, este așadar dictată de o invariantă organizațională. Locurile și obiectele de cult variază însă de-a lungul timpului și al societăților. Pentru a rămâne în plan, să schematizăm până la extrem și să spunem că, în erele antice, sacru era zeul în sanctuarul lui; în era clasică, regele în palatul lui; în era modernă, reprezentantul poporului în parlamentul lui; în era postmodernă, pe care o putem numi Modernitate târzie, cum a existat o Antichitate târzie, sacră este opera
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
patrimoniului, lipsa de măsură a marilor lucrări și estetizarea existenței cotidiene (care crește odată cu anestezierea organelor de simț). Între Far, Muzeu și uriașa Bibliotecă, a înflorit un cult "anticar" al artei, sau magazinul de antichități în plină Antichitate. Sfârșitul politeismului antic nu este lipsit de o înrudire fizionomică, deși pe o scară cu totul diferită, cu sfârșitul mileniului nostru creștin. Gigantismul orașelor; inflația divertismentului, pasiunea jocurilor și spectacolelor, cultul histrionilor și al gladiatorilor; fuziunea universurilor masculin și feminin, promovarea intersexului; dezvoltarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a detaliului și pierderea naivităților tradiționale, ecartul tot mai mare între spontaneitățile populare și cunoașterile esoterice toate acestea accelerează căutarea unui coagulant de înlocuire, pentru a împiedica atomizarea generală. Civilizația alexandrină, cea mai strălucitoare și mai puțin consistentă a lumii antice, și-a imaginat că a găsit cimentul, cheia de boltă într-un sincretism cultural fără limite. Odată dispărute culturile cetății, omul se proclamă cetățean al lumii, fără medieri. Sacralitate moale și leneșă, căreia Imperiul Bizantin, adept al ortodoxiei și al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Winckelmann. La Naissance de l'histoire de l'art à l'époque des Lumières, sub direcția lui E. Pommier, Actes du cycle de conférences prononcées à l'Auditorium du Louvre, La Documentation française, Paris, 1991. VI. ANATOMIA UNEI FANTOME: "ARTA ANTICĂ" FRONTISI-DUCROUX (Françoise), Dédale. Mythologie de l'artisan en Grèce ancienne, Paris, Maspero, 1975. GASSIOT-TALABOT (Gérald), La Peinture romaine et paléo-chrétienne, Rencontre, Lausanne,1965. GRABAR (André), L'Art du Moyen Âge en Europe orientale, Albin Michel, Paris, 1988. LISSARAGUE (François) și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
E.S.C., noiembrie-decembrie 1991. 6 Florence Dupont, "L'autre corps de l'empereur-dieu", în Le temps de la réflexion, 1986, pp. 231-252. 7 Gaston Bachelard, La Terre et les rêveries du repos, José Corti, Paris, 1948, p. 312. * Fustel de Coulanges, Cetatea antică, traducere de Mioara și Pan Izverna, Meridiane, București, 1984, vol. 1, pp. 38-39 (n. trad.). * John Milton, Paradisul pierdut, traducere de Aurel Covaci, Minerva, București, 1972, p. 405 (n. trad.) 8 Gérard Bucher, La Vision et l'énigme. Éléments pour
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mines de Paris, 19900, pp. 3-4. 54 Thierry de Duve, Au nom de l'art. Pour une archéologie de la modernité, Minuit, Paris, 1989, și Yves Michaud, L'artiste et les commissaires, Jacqueline Chambon, Paris, 1990. * Johann Joachim Winckelmann, Istoria artei antice, traducere de Gh.I. Ciorogaru, Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 56 (n. trad.). * Prelegeri de estetică, vol. I, ed. cit., p. 19 (n. trad.). 55 Francis Haskell, De l'art et du goût, Gallimard, Paris, 1989. * "Pictorul vieții moderne", în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi 2 1 6 7 Cuvânt înainte GENEZA IMAGINILOR Nașterea prin moarte Transmiterea simbolică Geniul creștinismului Spre un materialism religios MITUL ARTEI Spirala fără sfârșit a istoriei Anatomia unei fantome: "arta antică" Geografia artei Cele trei vârste ale privirii O religie disperată DUPĂ SPECTACOL Cronica unui cataclism Paradoxurile videosferei Dialectica televiziunii pure Douăsprezece teze despre noua ordine... VIAȚA ȘI MOARTEA IMAGINII Bibliografie generală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
transformând delta Nilului în cel mai bogat teren agricol din lumea antică. Vestea cea rea era că fluviul distrugea majoritatea delimitărilor de teren, ștergând toate reperele care le arătau fermierilor care era pământul lor. (Egiptenii erau foarte serioși în ceea ce privește drepturile de proprietate. În Cartea Egipteană a Mor ților, o persoană decedată de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sistemul matematic într-un sistem abstract de logică. De asemenea, nu aveau nici tendința de a introduce matematica în filozofie. Grecii erau diferiți; ei au îmbrățișat abstractul și filozoficul și au înălțat matematica pe cele mai înalte culmi în epoca antică. Cu toate acestea, nu grecii l-au descoperit pe zero. Zero a venit dinspre Răsărit, nu dinspre Apus. Nașterea lui zero În istoria culturii, descoperirea lui zero va rămâne pentru totdeauna una dintre cele mai mari realizări ale rasei umane
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pas înapoi, mai înspre sistemul egiptean, mai puțin sofisticat. Numărul 87 roman, LXXXVII, necesită șapte simboluri, cu mai multe repetări.) Deși sistemul de numerație grecesc era mai sofisticat decât cel egiptean, acesta nu a fost cel mai avansat din lumea antică. De acest titlu se bucura o altă invenție orientală: stilul babilonian de numărat. Și grație acestui sistem, zero a apărut în cele din urmă în Orient, în Semiluna Fertilă a Irakului de astăzi. La prima vedere, sistemul babilonian pare pervers
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și grecesc, fiecare simbol babilonian putea reprezenta o multitudine de numere diferite. Un singur cui, de exemplu, putea însemna 1, 60, 3 600 sau o infinitate de alte numere. Pe cât de ciudat pare acest sistem privirii omului modern, pentru popoarele antice era foarte logic. Era echivalentul din Epoca Bronzului a codului unui computer. Babilonienii, ca multe alte popoare, inventaseră ustensile care să îi ajute să socotească. Cea mai renumită a fost abacul. Cunoscut ca soroban în Japonia, suan-pan în China, x
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Titan. Gol și dezordine: aceasta era starea primordială a cosmosului, și exista mereu o teamă agasantă că, la sfârșitul lumii, dezordinea și neantul aveau să domnească din nou. Zero repezenta acel neant. Iar teama de zero a luat amploare. Pentru antici, proprietățile matematice ale lui zero nu aveau explicație, pierzându-se în mister, la fel ca povestea nașterii universului. Și asta, deoarece zero este diferit de alte numere. Spre deosebire de celelalte simboluri din sistemul babilonian, lui zero nu i s-a permis
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vechi radicalist. Conform mai multor surse, el s-a născut în secolul al VI-lea î.Cr. în Samos, o insulă grecească de lângă coasta Turciei, renumită pentru templul dedicat zeiței Hera și pentru vinul excelent. Chiar și pentru standardele superstițioșilor greci antici, convingerile lui Pitagora erau considerate excentrice. Era ferm convins că este sufletul reîncarnat al lui Euforbus, un erou troian, ceea ce i-a întărit ideea că toate sufletele - inclusiv cele ale animalelor - transmigrau în alte trupuri după moarte. Din această cauză
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Chiar și astăzi, ca urmare a influenței lor, avem numere pătratice și numere triunghiulare [Figura 5].) În acea epocă, să dovedești o teoremă matematică era deseori la fel de simplu cum era să desenezi un portret grațios; uneltele folosite în matematica grecilor antici nu erau creionul și hârtia, ci rigla și compasul. Iar Pitagora considera că există o legătură profundă și mistică între forme și numere. Fiecare număr-formă avea un înțeles ascuns, iar cele mai frumoase numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
faimoasei teoreme ce îi poartă numele: pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor celor două catete. În realitate însă, acest lucru se știa de mult. Se aflase cu 1000 de ani înainte de epoca lui Pitagora. În Grecia antică, numele lui Pitagora era legat de o altă invenție: scara muzicală. Într-o zi, spune legenda, pe când se juca cu un monocord, o cutie de rezonanță cu o singură coardă (Figura 7), Pitagora a avut ideea de a deplasa un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de știință mai vorbeau despre rotația globurilor de dimensiuni diferite și dezbăteau tema muzicii divine care răsuna în întregul univers. Cifra zero nu-și găsea locul în cadrul pitagoreic. Realizarea unei echivalențe între numere și forme i-a transformat pe grecii antici în maeștrii geometriei, însă procedeul avea o mare lipsă. Excludea posibilitatea considerării lui zero drept număr. La urma urmei, ce formă ar putea avea zero? Este ușor să vizualizezi un pătrat cu lățimea de doi și înălțimea de doi, dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sens. A înmulți două numere însemna a măsura aria unui dreptunghi, dar care ar fi aria unui dreptunghi cu înălțimea și lățimea zero? Astăzi, marile probleme nerezolvate ale matematicii sunt expuse în conjecturi imposibil de demonstrat de către matematicieni. În Grecia antică, însă, numerele-forme inspirau un mod diferit de a gândi. Faimoasele probleme nerezolvate erau de natură geometrică: Folosind doar rigla și compasul, puteți desena un pătrat cu aria egală cu cea a unui cerc dat? Puteți folosi aceste două instrumente pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de până acum au vorbit despre nenorocosul care a dezvăluit lumii secretul numerelor iraționale. Unii spun că pitagoricienii l-au aruncat pe Hippas de pe puntea unui vas, înecându l - o pedeapsă dreaptă pentru distrugerea unei atât de frumoase teorii. Sursele antice susțin că ar fi pierit în mare din cauza impietății lui sau, în altă variantă, că cei din confrerie l-au alungat și i-au construit un mormânt, exilându-l din lumea oamenilor. Dar oricare ar fi fost adevărata soartă a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
formă și deci nu putea fi număr. Dar nu sistemul lor de numerație a fost cel care a împiedicat acceptarea lui zero; și nici lipsa de cunoștințe. Grecii învățaseră despre zero din cauza obsesiei lor pentru cerul nopții. Ca majoritatea popoarelor antice, și grecilor le plăcea să se uite la stele, iar babilonienii au fost primii maeștri ai astronomiei: învățaseră cum să prevadă eclipsele. Tales, cel dintâi astronom grec, a învățat lucrul acesta de la babilonieni sau, poate, cu ajutorul egiptenilor. Se spune că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de minute și minutele în șaizeci de secunde. În jurul anului 500 î.Cr., elementul de substituție zero a început să apară în scrierile babiloniene; și s-a răspândit, bineînțeles, și în comunitatea astronomilor din Grecia. În perioada de apogeu a astronomiei antice, tabelele astronomice grecești îl foloseau în mod regulat pe zero; era reprezentat simbolic prin omicron, o, care seamănă foarte mult cu simbolul folosit în prezent pentru zero, deși aceasta este, probabil, o simplă coincidență. (Poate că utilizarea lui omicron a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
plăcut deloc pe zero și îl foloseau pe cât de rar puteau. După ce își făceau calculele utilizând notația babiloniană, astronomii greci converteau de obicei rezultatele în sistemul lor greoi, fără zero. Zero nu și-a putut croi drum printre numerele lumii antice din zona europeană, de aceea este puțin probabil ca omicron să fie părintele cifrei noastre 0. Grecii au constatat utilitatea lui zero în calculele lor, însă au continuat să-l respingă. Deci nu ignoranța i-a determinat pe greci să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Deoarece există o infinitate de etape, grecii au presupus că acea cursă avea să nu se termine niciodată, deși etapele devin din ce în ce mai mici. Cursa nu avea să se sfârșească niciodată într-un timp finit - sau cel puțin așa gândeau ei. Anticii nu aveau uneltele potrivite pentru a trata infinitul, însă matematicienii moderni au învățat să-l utilizeze. Infinitul trebuie abordat cu mare grijă, dar poate fi ținut sub control cu ajutorul lui zero. Înarmați cu 2400 de ani de matematică, nu ne
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]