6,475 matches
-
este o specie de "arbore de cafea" originar indigenă din munții din sud-vestul Etiopiei. De asemenea, este cunoscută sub numele de "arborele de cafea din Arabia", "cafea montană" sau "cafea arabică". "" este considerată a fi prima specie de cafea care a fost cultivată, fiind cultivată în sud-vestul Etiopiei de mai bine de 1.000 de ani. Arabica deține un conținut mai scăzut
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
moderne poate fi stabilit prin compararea structurii lor, a genelor, dezvoltarea embrionilor (embriogeneza). Surse suplimentare de informații despre evoluție: tiparele de distribuție geografică a animalelor și a plantelor (biogeografie). Toate aceste date se încadrează într-o imagine de ansamblu numită arborele genealogic al vieții. Experimente sau manipulări controlate ale mediului sunt folosite pentru a explora dinamicile evoluționare. Evoluția poate fi observată în laborator, unde populațiile se adaptează la noi condiții de mediu și/sau se schimbă după procese stohastice, cum ar
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
Soția, Narcisa Helena Țuchel a fost aleasă în anul 2012 primar al Comunei Țepu, jud. Galați. Pasionat de istorie, Gerhardt Daniel Țuchel a cercetat timp de mai mulți ani în biblioteci și arhive din țara și străinătate pentru a întocmi arborele genealogic al familiei sale. Munca și studiul au inclus căutări în Arhivele Naționale din Galați, București, în Bibliotecă Central Universitară din Iași și chiar în arhivele de stat ale Republicii Moldova în Chișinău. A reușit să găsească istoricul familiei până la anul
Gerhardt Daniel Țuchel () [Corola-website/Science/330849_a_332178]
-
de un motor 1565 cm3 de tip 807/20 provenind de la Renault 16 TS modificat de către « vrăjitor », sau 113 cai DIN cu 6250 tr/min și un cuplu de unitate 14.3 mkg la 4500 tr/min. Printre numeroase modificări (arbore cotit, admisie, arbrore cu came, ...), este alimentat prin două carburatoare horizontale cu corp dublu Weber și răcit de un radiator cu ulei. Cutia de transmisie are 5 viteze. Frânarea se face în față prin frâne pe disc ventilate (premieră pentru
Renault 12 () [Corola-website/Science/330292_a_331621]
-
ori arborele de fistic palestinian, este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
ori arborele de fistic palestinian, este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
ori arborele de fistic palestinian, este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului mediteranean. "" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în cartea Geneza sau Facerea, este folosită denumirea ebraică "elah" sau "elá" (plural "elot"), deși cuvântul deseori se traduce cu "stejar". (Cuvântul ebraic "alon" însemnă stejar, și cuvintele se înrudesc Căci se vor rușina
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
Terebintul ori stejarul fistic, este un arbore ori arbust de foioase din genul de pistatxer care crește în garine și macchiele, comune pe întreg teritoriul bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
întreg teritoriul bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din persanul "pista" și terebintul din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt compuse, de 10-20 cm lungime, cu penaj de din 5 până la 11 foliole ovale, cu margini întregi
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
de capră (de la care planta are denumirea comună în limba spaniolă: cornicabra), care apar pe frunze și pe foliole în urma mușcăturii de insecte. Multiplicarea speciei se poate face prin semințe și vegetativ prin butași. În ciuda prezenței de "galei" este un arbore foarte puternic și rezistent care persistă în zone degradate unde alte specii deja au fost eliminate. Pot hibridiza în mod natural cu mastic. În vestul bazinului mediteranean avem alte specii ca de exemplu "Pistacia palaestina" (stejarul palestinian), care mai sunt
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
(Dendrocnide moroides), este mai puțin cunoscută, ea face parte din specia "Dendrocnide " familia (Urticaceae). Este o specie de urzică mare care crește ca arbust sau arbore și care a fost întâlnită în Australia. Dacă atingerea unei urzici cunoscute este neplăcută, atingerea unei frunzei a urzicii australiene poate duce la o durere deosebit de intensă și internare a persoanei implicate în spital. Planta a fost întâlnită mai ales
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
Minerva din București. Din 1895 a desenat și la revista umoristică din Târgu-Jiu, "Ardeiul", căreia i-a fost redactor. A mai desenat și pentru revistele "Amicul Tinerimii", "Șezatoarea săteanului", "Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Tamara (n. 1888, Tecuci - d. 1942, București) a fost o pictorița și graficiana română, fiica lui Zamfir Ralli-Arbore și sora Ecaterinei Arbore. A făcut studii de specialitate la Paris în atelierul-școala al lui Henri Matisse, ultima promoție. își face studiile liceale în București, perioadă în care ia lecții de pictură de la Nicolae Vermont. În anul 1906 se înscrie și urmează cursurile Academiei
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
creatori de referință în epoca, și . Își continua studiile la Paris unde va face parte din ultima promoție a școlii-atelier a pictorului francez Henri Matisse. Cu ocazia unei expoziții personale pe care o deschide la București în anul 1928, Nina Arbore le aduce acestor maeștrii numeroase elogii. Fiind la Paris, Nina Arbore ia contact cu boema pariziana precum și cu radicalismul și nihilismul avangardei. Cu experiență pe care a câștigat-o se întoarce la București în 1914 și se integrează grupurilor și
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
unde va face parte din ultima promoție a școlii-atelier a pictorului francez Henri Matisse. Cu ocazia unei expoziții personale pe care o deschide la București în anul 1928, Nina Arbore le aduce acestor maeștrii numeroase elogii. Fiind la Paris, Nina Arbore ia contact cu boema pariziana precum și cu radicalismul și nihilismul avangardei. Cu experiență pe care a câștigat-o se întoarce la București în 1914 și se integrează grupurilor și asociațiunilor avangardiste reprezentate de Victor Brauner, Marcel Iancu, Aurel Jiquidi, Nicolae
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
prezență constantă și agreabila la Saloanele Oficiale ale vremii și la alte expoziții de grup, de răsunet în epoca: Artă română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziția de artă futurista de la Romă, Expoziția Internațională de Arte Plastice de la Barcelona (unde Nina Arbore este distinsa cu Diplomă de Onoare Clasa I-a în anul 1929). Artista este foarte cunoscută și datorită gravurilor cu tematică socială și a desenelor sale foarte expresive cu care a ilustrat în perioada interbelică revistele „Adevărul literar și artistic
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
și a desenelor sale foarte expresive cu care a ilustrat în perioada interbelică revistele „Adevărul literar și artistic” și „Cuvântul liber”. De asemenea multe dintre desenele sale au apărut și în revistă „România muncitoare” precum și în alte publicații periodice. Nina Arbore este cunoscută și pentru ornamentarea Bisericii Sf Împărați Constantin și Elenă din Constantă prin executarea unei picturi murale de 2.000 m². Între anii 1927-1930, participă la expozițiile Societății de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
2.000 m². Între anii 1927-1930, participă la expozițiile Societății de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă ale timpului. În numărul din 31 octombrie 1937 al revistei "Adevărul literar și artistic", corespondentul Tache Soroceanu consemna: Nina Arbore leagă o prietenie strânsă cu Cecilia Cuțescu-Storck și cu Olga Greceanu, toate trei formând așa zisul „Grup al celor trei doamne” care s-a dorit o contrapondere al „Grupului celor patru”, reprezentat de Oscar Han, Tonitza, Sirato și Ștefan Dimitrescu
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
reușit să-și expună public lucrările în perioada interbelică. Asociația era patronată de către Casă Regală a României prin Regina Elisabeta și mai apoi de către Regina Maria. După reînregistrarea societății artiștilor plastici din Basarabia - Societatea de Belle Arte din Basarabia - Nina Arbore conlucrează alături de August Baillayre, Vasile Cijevschi, George Petrașcu, Milită Petrașcu, Alexandru Plămădeala ș.a., la viață artistică de la Chișinău, simultan antrenează plasticieni originari din Basarabia în acțiuni de creație în alte centre culturale din România. A fost profesor în învățământul artistic
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
anilor 1940 până la mijlocul anilor 1960, operă să, treptat-treptat, este repusa în circuitul cultural. Abordările semnate de criticul de artă Tudor Stavila, dar, în mod deosebit, de Gheorghe Vida, care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl. - redau dimensiunea adevărată a ceea ce înseamnă și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în dezvoltarea culturii secolului al XX-lea
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
anilor 1960, operă să, treptat-treptat, este repusa în circuitul cultural. Abordările semnate de criticul de artă Tudor Stavila, dar, în mod deosebit, de Gheorghe Vida, care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl. - redau dimensiunea adevărată a ceea ce înseamnă și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în dezvoltarea culturii secolului al XX-lea. Operele sale au fost
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl. - redau dimensiunea adevărată a ceea ce înseamnă și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în dezvoltarea culturii secolului al XX-lea. Operele sale au fost incluse în multiple colecții publice: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă București, Muzeul Municipiului București, Bibliotecă Academiei Române etc. Mottoul după care
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
Pălăria verde, Portret, Un bătrân, la Salonul Oficial al Artiștilor în Viață, București, 1912. În pictură, îndeosebi în genul portretului și autoportretului, a contribuit, indubitabil, prin originalitate, prospețime și sonoritate cromatică, la sporirea patrimoniului artistic. Autoportrete: Portrete ale tatălui Zamfir Arbore: În ce priveste natură statică, florile - unul dintre aspectele ei esențiale - „ocupă un rol central în repertoriul tematic al Ninei Arbore. Atitudinea artistei în fața acestei teme este una contemplativa, păstrând totdeauna interesul pentru subiect, chiar și atunci când florile par un
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]