6,861 matches
-
monumental, cu litere latine în locul chirilicelor, împlinindu-se astfel un vechi deziderat al latiniștilor ardeleni. Întreaga strategie desfășurată de Maior, din 1809 și până la moarte, a fost orientată spre impunerea unei ortografii latino-românești care să reprezinte concepțiile filologice ale Școlii Ardelene, așa cum fuseseră ele formulate de Samuil Micu și Gheorghe Șincai. Lucrarea polemică a lui Petru Maior, "Censura Lexici Colossiani, Valachico-Latino-Hungarico-Germanici, a litera H, inclusive usque ad finem", sesiza importanța aplicării unor principii solide ale ortografiei în redactarea lexiconului: "Opera este
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
de cuvinte și termeni ai limbii române, având inclusă în deschiderea lucrării și o reeditare a "Orthographiei Romane" a lui Petru Maior. Sub numele comun de ""Lexicon de la Buda"", această operă monumentală încheie în mod simbolic perioada clasică a Școlii Ardelene, ale cărei învățăminte multiple le lasă moștenire noului secol de spiritualitate românească. Imagini scanate
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
între 1887 și 1897 șase volume de documente referitoare la istoria românilor. De prețuire s-au bucurat și monografia din 1884, intitulată "Revoluția lui Horea în Transilvania și Ungaria, 1784-1785", și studiile sale numeroase de istorie militară. Influențat de Școala Ardeleană, a fost un adept al curentului latinist. La fel ca și Bogdan Petriceicu Hașdeu, a atribuit ideile generației sale epocii anterioare și a avut obsesia elucidării începutului istoriei românilor, întreprindere în cursul căreia a apelat, în lipsa izvoarelor sigure, la tradiții
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
amintesc pe acela asupra lui Avram Iancu de Aron Crainic, dovedind că e un bun cunoscător al mișcărilor sociale din 1848 și al istoriei poporului român. De asemenea, a contribuit la lucrările diferitelor comisii. În chestiunea dicționarului susținea împreună cu colegii ardeleni «forma clasică în limba noastră», adică menținerea unor terminații în una, dar era în contra abuzului lor. Tot în 1866, la Viena, a fost înființat - de către frații Mocioni - și pus de la început sub direcția lui Vincențiu Babeș, ziarul „Albina”. Ziarul a
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
, din Cluj-Napoca, situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2, în clădirea cunoscută și drept Casă Petrechevich-Horvath este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de de antichități, mineralogie, botanica, o pinacoteca, o colecție etnografica și zoologie. Societatea Muzeului Ardelean a reușit să constituie o colecție de pește 24.000 de piese arheologice, numismatice și alte
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei () [Corola-website/Science/303686_a_305015]
-
în clădirea cunoscută și drept Casă Petrechevich-Horvath este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de de antichități, mineralogie, botanica, o pinacoteca, o colecție etnografica și zoologie. Societatea Muzeului Ardelean a reușit să constituie o colecție de pește 24.000 de piese arheologice, numismatice și alte piese din diverse domenii cum ar fi botanica, zoologie sau mineralogie. Aceste colecții au fost preluate de universitatea clujeana odată cu înființarea ei, în 1872
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei () [Corola-website/Science/303686_a_305015]
-
1822-1863) și apoi de familia de farmaciști Hintz (1863-1949). La originea colecției expuse stă o colecție a profesorului Iuliu Orient (1869-1940), care cuprinde diverse obiecte farmaceutice transilvănene și pe care a expus-o în 1904 într-o sală a Muzeului Ardelean. Profesorul a donat colecția muzeului, ea întregindu-se cu o colecție de istorie a medicinii, iar pe parcursul timpului adăugându-i-se și alte donații valoroase care descriu istoria farmaciei transilvănene începând cu secolul al XVI-lea .
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei () [Corola-website/Science/303686_a_305015]
-
și artă decorativă (secolele XV - XX). Înființat în anul 1951, muzeul a beneficiat, încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecția de curiozități, orfevrărie, piese de mobilier și artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean și mai ales colecția cunoscută sub numele „Pinacoteca Virgil Cioflec”. De numele lui Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de referință dedicate pictorilor Ștefan Luchian (1924) și Nicolae Grigorescu (1925), precum și al unor scrieri pertinente despre artă publicate
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303687_a_305016]
-
de negustori care activaseră în zona comercială a Sibiului. Iosif, ca și frații săi mai mari, Ana și Ioan, a învățat carte la școlile românești din Transilvania, care i-au imprimat conștiința latinității poporului român. La Sibiu, împreună cu un alt ardelean, Iosif Popovici, a cunoscut activitatea tipografică a sașilor, cu care va păstra strânse legături pe toată perioada activității de mai târziu. Casa de comerț Constantin Hagi Pop ori altele similare ale grecilor, precum era aceea a lui Manicate Safranos sau
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Maior”. Patronul spiritual al universității, cărturarul Petru Maior, este una dintre personalitățile de anvergură ale iluminismului românesc. Prin opera sa, din domenii ale istoriei, filologiei, lingvisticii sau moralei creștine, Petru Maior s-a impus ca o remarcabilă figură a Școlii Ardelene. Prin opera sa din domeniile istoriei, filosofiei, lingvisticii, moralei creștine, educației laice și duhovnicești, ilustrul cărturar s-a impus ca o figură de primă mărime în epocă. Pentru că sub semnul ideilor lui Petru Maior s-au format și au lucrat
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
educației și ștințelor, a dăruit-o Colegiului Reformat. Astfel scrieriile matematici anilor Farkas și János Bolyai, cum ar fi "Tentamen" sau "Appendix" au fost realizate aici. În această perioadă mișcarea culturală și literară iluministă care a condus la apariția Școlii Ardelene, avându-i ca reprezentanți pe Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, a avut contribuții la dovedirea continuității populației daco-romane în Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
unei liste comune de ministeriabili erau avansate, regele a preferat, în martie 1926, să încredințeze răspunderea guvernării lui Alexandru Averescu, lucru care a declanșat un moment de criză în partid, care a fost părăsit de o parte din fruntașii săi ardeleni - Vasile Goldiș, Ioan Lupaș și Ion I. Lapedatu, care au preferat să intre în guvernul Averescu. În cele din urmă, noile tratative desfășurate în perioada aprilie - septembrie 1926 au fost încununate cu succes, ajungându-se la semnarea unui nou acord
Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania () [Corola-website/Science/304100_a_305429]
-
de întoarcerea la Ortodoxie l-a avut în frunte pe călugărul Sofronie de la Cioara. Răscola lui Sofronie de la Cioara și revenirea în masă la Ortodoxie a românilor ai căror preoți acceptaseră unirea, zădărnicea planurile autorităților habsburgice de catolicizare a românilor ardeleni. Pentru a rezolva situațiile create de conflictele legate de unirea cu Roma a fost instituită o comisie care să realizeze o anchetă asupra stării religioase a națiunii valahe și asupra tendințelor pe care le avea populația românească. Gestionarea acestei probleme
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii de peste munți, în ciuda diferențelor (formale) religioase. Preoții din familia Gălan au reprezentat o adevărată dinastie preoțească a Leșului, fenomen des întâlnit la românii ardeleni. Preoții valahi erau rareori școliți, cunoștințele lor constând cel mai adesea în capacitatea de a citi din cărțile de cult. O importantă transformare din acest punct de vedere a însemnat păstorirea credincioșilor leșeni de către preoții din familia Mălai. Familia Mălai
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
un mare animator al vieții culturale din Cluj. Ca eminent dascăl de anatomie și om de știință, el a format numeroși elevi, profesori și medici, care au ridicat faima școlii de medicină clujene și implicit a asistenței medicale din spitalele ardelene. Înainte de 1989 s-a reeditat puțin din opera sa literară, dar "Atlasul de anatomie" s-a reeditat și folosit la facultațile de profil. Facultatea de medicină din Cluj-Napoca îi poartă numele. Dicționarele de literatură apărute după 1989 se ocupă de
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
folosit la facultațile de profil. Facultatea de medicină din Cluj-Napoca îi poartă numele. Dicționarele de literatură apărute după 1989 se ocupă de opera sa. În opera sa literară a portretizat lumea interbelică, una din temele sale predilecte fiind caricaturizarea ortodoxiei ardelene. Romanul istoric "Bogdan infidelul" este o pledoarie pentru catolicism, credință admirată și îmbrățișată de savantul moldo-oltean stabilit în Transilvania.
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
toți acei români care au poposit în timp în capitala habsburgică în căutare de dreptate și libertate pentru „nația română”, umilințele și privațiunile la care au fost supuși de imperiali, tergiversările, politica duplicitară și multe altele, de la Horia și Școala Ardeleană la Memorandiști... Viena a însemnat însă și un etalon de cultură occidentală pentru peregrinii din Carpați, doritori de perfecționare. Pe aici au trecut toți marii corifei ai neamului românesc. Urmele pașilor de pe caldarâm și vocea șoptită din eter îl personifică
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Activității SRI. Imediat după alegerile din 2008, partidul său l-a propus pentru funcția de ministru de interne. În ianuarie 2009, în urma numirii în funcția de director general al DGIPI din Ministerul Administrației și Internelor a chestorului de poliție Virgil Ardelean, au apărut nemulțumiri în cadrul partidului privind numirile secretarilor de stat, pe care ministrul le făcea fără a consulta partidul, considerând că aceasta este exclusiv prerogativa ministrului. Prin decizia biroului executiv național al PSD îi este retras sprijinul politic și este
Gabriel Oprea () [Corola-website/Science/303924_a_305253]
-
conclude că la Tohan se practică olăritul înainte de secolul al XVI-lea). 1651-1763 - printre alte așezări românești dezvoltate în cuprinsul Evului Mediu, trebuie menționate acelea formate pe hotarul localităților Zărnești, Tohan și Vulcan. 1660 - în timpul războiului pentru ocuparea tronului Principatului Ardelean, dintre Acațiu Barcsai, care era sprijinit de turci și Gheorghe Rákóczi al II-lea. La 13 ianuarie 1660, Mikes Mihaly, cancelarul și generalul lui Rakocsi, a năvălit prin surprindere în Țară Bârsei și, cu ajutorul iobagilor din Tohan și Zărnești, la
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
foarte lungă serie de studii asupra limbii române și a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei și lingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea sa romană. Influențat de Școala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină. Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
toți românii din Transilvania, noi i-am înduplecat să umble pentru legea noastră”. Cei care întocmiseră memoriile respective n-aveau de unde să știe că pe la începutul anului 1756 unul din prizonierii de la Kufstein a izbutit să fugă din robie. Guvernul ardelean cerea autorităților în subordine să supravegheze pe soția lui Oprea Miclăuș, socotind că el este evadat. S-ar putea ca acela care fugise să fi fost prins și readus în închisoare, ori va fi pierit de foame și de frig
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
de a transmite sentimente deosebite prin lucrările sale pline de prospețime cum sunt „Portretul lui Bălcescu” sau „Peștera Dâmbovicioara”. În a doua jumătate a secolului XIX, artiști români acordă o importanță momentului Unirii Principatelor, un exemplu fiind compoziția istorică a ardeleanul Constantin Lecca numită „Uciderea lui Mihai Viteazul”. Constantin Lecca ca și pictorul Mișu Popp, pictează portrete feminine punând în valoare sufletul feminin. Gh. Panaiteanu-Bardasare, un alt pictor important școlit la Academia din München, dobândind un stil de pictură de o
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
(n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale "poporale" și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Aceste apariții au reprezentat primele cărți masive ale lui Slavici, iar volumul "Novele din popor" se bucură de o foarte bună apreciere atât în "Timpul", sub condeiul lui Eminescu, și "Românul", sub semnătura lui Nicolae Xenopol, cât și în revistele ardelene "Familia" din Oradea, "Biserica și școala" din Arad, "Gazeta de Transilvania" din Brașov. Nuvelele sale sunt traduse de Mite Kremnitz într-o colecție de proză românească, iar astfel Slavici devine cel dintâi dintre marii scriitori ai "Junimii" care se afirma
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cu românii de peste Carpați trebuia să se înfăptuiască doar printr-o activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]