7,748 matches
-
Franke București. Din anul 2002, conducerea Comisiei Naționale de volei pe plajă este preluată de d-șoara Oana Sârb, an în care Jocurile Balcanice de seniori au loc la Satu Mare, România obținând o medalie de aur la masculin și una de bronz la feminin. În 2003 de asemenea se reușește obținerea medaliei de aur la masculin, de data aceasta în Grecia și medalia de argint la feminin, iar în 2004 făcându-se rocada între fete și băieți, aceștia din urmă luând argintul
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
Mitranescu Alexandru la Balcaniada de junioari din Albania, 2007 este anul în care se reușește ocuparea locului al VII-lea la Campionatul European sub 20 ani din Olanda, din nou de către lugojencele Buz - Calinciuc, iar 2008 aduce doar medalia de bronz la jocurile balcanice de seniori de la Belgrad, de data aceasta de către Buz Adriana Sorina și Balintoni Diana. În 2009 s-a reușit cucerirea a două medalii balcanice la sub 23 de ani la Izmir, Turcia; una de aur de către cuplul
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
de data aceasta de către Buz Adriana Sorina și Balintoni Diana. În 2009 s-a reușit cucerirea a două medalii balcanice la sub 23 de ani la Izmir, Turcia; una de aur de către cuplul Buz Sorina - Calinciuc Loredana, respectiv una de bronz la băieți de către cuplul Bala Iulian Marian - Mehedințeanu Bogdan. După doar o săptamână, la Balcaniada de sub 20 ani ce a avut loc la Asprovalta în Grecia, aceștia din urmă aveau să “oblige” întreaga audiență să se ridice în picioare la
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
se observă, posibilitățile de reușită în acest sport sunt foarte mari, datorită în primul rând numărului ridicat de competiții anuale dar și diversității lor. Până acum, în România singura performanță notabilă, după cum reiese de mai sus, a fost medalia de bronz la Campionatele Europene sub 23 ani din Grecia în anul 1999, realizată de cuplul ieșean Cristina Androhovici și Laura Dulcianu. Pe atunci, aceste campionate europene erau singurele la nivelul de vârstă respectiv, iar numărul de echipe participante era de paisprezece
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
la 22 mai 1982) este un patinator american competitor în cursele de patinaj viteză pe pistă scurtă (cunoscute și sub denumirea din limba engleză "short track"), câștigător a opt medalii olimpice (două de aur, două de argint și patru de bronz). Este sportivul cu cele mai multe medalii obținute la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria Statelor Unite. Crescut de tatăl său, Ohno a început antrenamentele temeinic în 1996. A devenit reprezentativ și a fost liderul curselor de "short track" din Statele Unite încă de la câștigarea
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
din Italia, clasat pe locul patru la finalul cursei, și-a exprimat dezaprobarea față de descalificarea lui Kim declarând că a fost „absurdă descalificarea sportivului din Coreea”. Jiajun Li, din China, care a promovat la medalia de argint de la cea de bronz, a fost mai rezervat și a pastrat o poziție de neutralitate: Steven Bradbury, medaliatul cu aur din proba de 1000 m, și-a exprimat la rândul său public punctul de vedere relativ neutru: Delegația Coreei de Sud a protestat imediat la auzul
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
desfășurate la Torino, Italia, Ohno ratează calificarea în finala de la 1500 m evoluând slab în seria sa semifinală. Încheind al cincilea, campionul american nu a reușit să își apere medalia de aur obținută în 2002. Reușește să obțină medalia de bronz la 1000 m, sosind după patinatorii coreeni Ahn Hyun Soo și Lee Ho-suk. După reluarea probei în urma unui start fals al altui competitor, Ohno câștigă medalia de aur la 500 m, probă în care a avut un start exploziv apoi
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
zi au fost extrem de rapide, de aceea au și fost atâtea starturi false la început. Dar ăsta a fost un lucru pozitiv pentru mine.” În aceeași zi în care a câștigat aurul la 500 m, Apolo câștigă și medalia de bronz în proba de 5000 m ștafetă, reușită după ce Ohno trece de patinatorul Italiei Nicola Rodigari în ultimul schimb ducând Statele Unite pe poziția a treia. Mai târziu, în timpul ceremoniilor de premiere, membrii echipelor Coreei de Sud și ai Statelor Unite s-au îmbrățișat și
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
la Campionatul Mondial de "short trak" ținut în Italia, la Milano, unde a câștigat medalia de aur la 1500 m în urma descalificării lui Song Kyung-Taek, care a blocat o încercare de depășire a lui Ohno. A mai cucerit medalii de bronz în probele de 1000 m, 3000 m precum și la 5000 m ștafetă alături de colegii săi de echipă Jordan Malone, Travis Jayner și Ryan Bedford. Datorită reușitelor, el devine medaliat cu bronz și la total, în urma lui Charles Hamelin (argint) și
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
depășire a lui Ohno. A mai cucerit medalii de bronz în probele de 1000 m, 3000 m precum și la 5000 m ștafetă alături de colegii săi de echipă Jordan Malone, Travis Jayner și Ryan Bedford. Datorită reușitelor, el devine medaliat cu bronz și la total, în urma lui Charles Hamelin (argint) și Ahn Hyun Soo, primul sportiv care a devenit campion mondial de cinci ori. La 24 decembrie 24 2007, în Kearns, Utah, Ohno câștigă al nouălea titlu de campion nașional, terminând primul
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
a ultimului tur de pistă. În acel moment Ohno se găsea în poziția a patra iar eroarea sportivilor coreeni l-a urcat pe sportivul american în poziția medaliei de argint iar pe J. R. Celski în cea a medaliei de bronz. Medalia de aur a revenit patinatorului sud coreean Lee Jung-Su. Cu ceastă medalie olimpică, a șasea din cariera sa, Ohno egala recordul deținut de Bonnie Blair de sportiv cu cele mai multe medalii la Olimpiadele de iarnă din istoria Statelor Unite. În sezonul
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
patinatorul canadian Charles Hamelin dar a fost descalificat pentru obstrucția ("impeding" reprezină impingerea, blocarea sau incomodarea vadită a altui patinator) lui François-Louis Tremblay, din Canada, în timpul ultimei turnante. Medalia de argint a ajuns la Sung Si-Bak iar Tremblay a cucerit bronzul. În proba de 5000 m ștafetă, echipa Statelor Unite a câștigat medalia de bronz. Echipa, în componența J. R. Celski, Simon Cho, Travis Jayner, Jordan Malone și Apolo Ohno, a ocupat poziția a patra în majoritatea perioadei desfășurării cursei. Ohno se
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
blocarea sau incomodarea vadită a altui patinator) lui François-Louis Tremblay, din Canada, în timpul ultimei turnante. Medalia de argint a ajuns la Sung Si-Bak iar Tremblay a cucerit bronzul. În proba de 5000 m ștafetă, echipa Statelor Unite a câștigat medalia de bronz. Echipa, în componența J. R. Celski, Simon Cho, Travis Jayner, Jordan Malone și Apolo Ohno, a ocupat poziția a patra în majoritatea perioadei desfășurării cursei. Ohno se afla în ultimul schimb, cel în care este desemnat de obicei cel mai
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
din competiții după sezonul 1990. Rezultatele bune la nivel național au continuat să vină, ea obținând locul 3 la campionatul național din 1991. S-a calificat la campionatele mondiale de patinaj artistic din 1991, unde a obținut o medalie de bronz. Realizarea ei a fost considerată una surprinzătoare, fiind prima dată când toate medaliile feminine au fost câștigate de patinatoare din aceeași țară la un campionat mondial, coechipierele sale Kristi Yamaguchi respectiv Tonya Harding câștigând medaliile de aur, respectiv argint. În
Nancy Kerrigan () [Corola-website/Science/320499_a_321828]
-
mondial, coechipierele sale Kristi Yamaguchi respectiv Tonya Harding câștigând medaliile de aur, respectiv argint. În sezonul 1992, Kerrigan a obținut din nou un rezultat mai bun, terminând a doua. De asemenea, a participat la Jocurile Olimpice de la Albertville, obținând medalia de bronz, și la campionatele mondiale, la care a câștigat argintul. În sezonul următor, după retragerea lui Yamaguchi din competiții, Kerrigan a devenit campioană a Statelor Unite, deși a recunoscut că avea nevoie de îmbunătățiri ale prestațiilor pentru campionatele mondiale. A câștigat programul
Nancy Kerrigan () [Corola-website/Science/320499_a_321828]
-
o controversată decizie 5-4 a arbitrilor. Televiziunea CBS a promovat această controversă, prezentând-o ca pe o formă a conflictului est-vest din Războiul Rece, acuzându-l pe arbitrul german Jan Hoffmann de lipsă de obiectivitate. În timp ce Kerrigan și medaliata cu bronz Chen Lu au așteptat timp de 20 de minute ca oficialii olimpici să găsească o înregistrare cu imnul Ucrainei, cimeva i-a spus lui Kerrigan că întârzierea e cauzată de faptul că Baiul se machiază. Kerrigan, evident frustrată, a fost
Nancy Kerrigan () [Corola-website/Science/320499_a_321828]
-
Mare în 335. ""-ul introdus de Dioclețian, pentru a înlocui "antoninianul", avea cam 30/1000 argint și era argintat. S-a emis până la reforma lui Anastasius din 498. Prin reforma monetară, Anastasius a încercat să dea valoare stabilă monedei de bronz numită "follis", care să fie cât mai apropiată de valoarea în aur. ""-ul introdus de Anastasius deja este considerat monedă bizantină, și nu romană. În timpul lui Constantin cel Mare exista un impozit senatorial, numit "follis senatorius", de strângerea căruia se
Follis () [Corola-website/Science/317940_a_319269]
-
perimetrul castrului roman de la Răcarii de Jos, precum și în perimetrul unor localități ca Idicel-Pădure, Corni etc. Cuvântul din s-a transmis, până în zilele noatre, în denumirea unor monede din țări arabe: din latinescul "follis" s-a transmis denumirea monedei de bronz "fals", emisă în califatele Omeiazilor și Abbasizilor, începând de la sfârșitul secolului al VII-lea, inițial prin imitarea monedelor bizantine. De aici, s-a ajuns la cuvântul din , la plural: "fulûs". Din pluralul "fulûs", prin intermediul cuvântului din : „argintul”, s-a obținut
Follis () [Corola-website/Science/317940_a_319269]
-
terminată și sfințită („1806 aprilie 12”; în urma reparației generale care a avut loc în anul 1967, această piatră a fost fixată pe peretele exterior de la altar, unde se află și în prezent). Pe unul din clopote a fost turnată în bronz o inscripție care menționează același an: „acest clopot s-a făcut cu cheltuiala Sfinții Sale chir Dionisia eromonah Botdgăneanu la anii 1806”. La data de 05 octombrie 1997 a fost resfințită. Lăcașul (cu o suprafață de 100 m) face parte
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
As (în , nominativ plural: "asses", iar la genitiv plural: "assium") era o monedă de bronz sau de cupru din Roma antică. Greutatea și aspectul acestei monede au evoluat în mod considerabil de-a lungul secolelor. Cuvântul din provine din cuvântul din : „aramă”, „bronz”. În "Istoria" sa despre începuturile Republicii Romane, în secolul al IV-lea
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
nominativ plural: "asses", iar la genitiv plural: "assium") era o monedă de bronz sau de cupru din Roma antică. Greutatea și aspectul acestei monede au evoluat în mod considerabil de-a lungul secolelor. Cuvântul din provine din cuvântul din : „aramă”, „bronz”. În "Istoria" sa despre începuturile Republicii Romane, în secolul al IV-lea î.Hr., Titus Livius face referință la as ca unitate de cont, de exemplu pentru evaluarea censului sau în suma totală a amenzilor. La începutul secolului al III-lea
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
secolul al IV-lea î.Hr., Titus Livius face referință la as ca unitate de cont, de exemplu pentru evaluarea censului sau în suma totală a amenzilor. La începutul secolului al III-lea, lumea romană se servea de lingouri mari de bronz (până la 5 livre romane, adică cca 1,6 kg) turnate sub formă dreptunghiulară, având gravată imaginea unui "bou" sau a unei "oi", aceste ligouri au fost denumite « aes signatum ». Greu de mânuit, "aes signatum" încetează să mai fie fabricat la mijlocul
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
imaginea unui "bou" sau a unei "oi", aceste ligouri au fost denumite « aes signatum ». Greu de mânuit, "aes signatum" încetează să mai fie fabricat la mijlocul secolului al III-lea î.Hr. În aceeași epocă, apare « "aes grave" » sau « "aes libralis" », adică « bronz de o livră », turnat în formă rotundă, având teoretic greutatea normalizată (în teorie, întrucât variațiile de turnare, de la un tipar la altul, conduceau la intervale mari de greutate). Destul de greu la origine (o livră romană cântărea 320 de grame), acest
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
o livră romană cântărea 320 de grame), acest as este subdivizat în monede mai mici, care se distingeau prin marcajele de pe fețe. Un exemplu este seria de monede emise între 290 î.Hr. și 240 î.Hr. Aes rude sau Aes infectum (bronz brut sau neprelucrat) este un tip de premonedă romană constituit din bucăți neregulate de bronz. Tehnic, nu putem vorbi de o monedă întrucât acestui « "aes rude" » îi lipsesc forma unei monede, semnele de identificare, valoarea și autoritatea emitentă. Populațiile Italiei
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
care se distingeau prin marcajele de pe fețe. Un exemplu este seria de monede emise între 290 î.Hr. și 240 î.Hr. Aes rude sau Aes infectum (bronz brut sau neprelucrat) este un tip de premonedă romană constituit din bucăți neregulate de bronz. Tehnic, nu putem vorbi de o monedă întrucât acestui « "aes rude" » îi lipsesc forma unei monede, semnele de identificare, valoarea și autoritatea emitentă. Populațiile Italiei Centrale, inclusiv de la Roma, foloseau în principiu pentru schimburi, ca metale, doar cuprul și bronzul
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]