KorAP: Find »[drukola/base=capitalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...253 254 255 ...279 >

6,961 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

lui Adam Smith își trage obârșia tradiția de a lega această calitate originară și universală a omului - ghidarea lui după interesele personale - de proprietatea privată și de afacerile particulare, de a vedea în ea un fel de temei natural al capitalismului. Această convingere este pur ideologică. Din punct de vedere științific ea este cu totul falsă. Interesul personal ca fundament al comportamentului omului este într-adevăr o însușire înnăscută a lui. Ea nu este legată în mod necesar de nici o orânduire

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ca fundament al comportamentului omului este într-adevăr o însușire înnăscută a lui. Ea nu este legată în mod necesar de nici o orânduire socială, de nici un tip de societate. Oamenii au existat cu sute de mii de ani înainte de apariția capitalismului. Și totdeauna se comportau în virtutea acestui principiu al interesului personal". Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 53. 232 ,,Ideea de libertate este și a fost întotdeauna ceva specific occidentului. Ceea ce separă Orientul de lumea vestică este faptul că

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
obstacole și mai cu seamă îl fac în stare de efortul mult mai mare în muncă cerut de acum înainte de la întreprinzător și care este incompatibil cu vechiul confort și vechile plăceri ale vieții". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 238 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public, Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 97-98. 239 Ioan T. Bari pune în evidență că aceasta s-a realizat odată cu publicarea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
efortul mult mai mare în muncă cerut de acum înainte de la întreprinzător și care este incompatibil cu vechiul confort și vechile plăceri ale vieții". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 238 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public, Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 97-98. 239 Ioan T. Bari pune în evidență că aceasta s-a realizat odată cu publicarea lucrării marchizului de Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în particular, întrucât este evident că dacă resursele produse de producător nu găsesc pe nimeni care să poată sau să vrea să le cumpere sau să le consume, întregul proces de producție nu este altceva decât pură risipă". Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. II, p. 91. 321 L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009, p. 14. 322 Eseu apărut sub titlul "Consumator și construcție socială", în Revista Dilema Veche, nr. 561/13-19 noiembrie

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
majorității și fără acceptarea largă din partea acestora a unui set comun de valori. (...) Educația copilului meu contribuie la bunăstarea ta prin promovarea unei societăți stabile și democratice. Avem de-a face, deci, cu un semnificativ efect de vecinătate". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 104. 329 Eseu publicat sub titlul "Celălalt", în Revista Dilema Veche, nr. 576/26 februarie-4 martie 2015. 330 Editura Humanitas, București, 2013. 331 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
facă totul". José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, p. 23. 347 Iubirea aproapelui despre care vorbește creștinismul este ceva profund, uluitor și unic, în substanța acestei religii, a noastre. 348 Karl Marx însuși recunoaște particularitățile capitalismului american ca fiind unice și inimitabile: ,,Carey este singurul economist original din America de Nord. El aparține unei țări în care societatea burgheză nu s-a dezvoltat pe baza feudalismului, ci a început de la ea însăși; în care ea nu apare ca

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
următorul: individul este în măsură să aleagă felul în care dorește să se integreze în ansamblul societății. Individul își poate alege cariera, el este liber să facă ceea ce dorește să facă (...), grație libertății economice, omul este eliberat de constrângerile naturale". Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998, p. 34. 361 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 29. 362 Ibidem, p. 41. 363 Milton Friedman descrie mecanismul prin care puterea economică și cea politică se reglează și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
integreze în ansamblul societății. Individul își poate alege cariera, el este liber să facă ceea ce dorește să facă (...), grație libertății economice, omul este eliberat de constrângerile naturale". Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998, p. 34. 361 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 29. 362 Ibidem, p. 41. 363 Milton Friedman descrie mecanismul prin care puterea economică și cea politică se reglează și contrabalansează reciproc: ,,Pe de altă parte, dacă puterea economică este deținută de către alte

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mecanismul prin care puterea economică și cea politică se reglează și contrabalansează reciproc: ,,Pe de altă parte, dacă puterea economică este deținută de către alte mâini decât cele ale puterii politice, ea poate servi drept frână și contrapondere în raport cu puterea politică". Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 30. 364 L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 88. 365 Milton Friedman arată: ,,Rolul guvernului este acela de a face ceea ce piața nu este în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 88. 365 Milton Friedman arată: ,,Rolul guvernului este acela de a face ceea ce piața nu este în stare să realizeze singură, adică să stabilească, să arbitreze și să aplice regulile jocului". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 43. 366 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 17. 367 Milton Friedman descrie pe scurt rolul guvernului într-o societate liberă: ,,Funcțiile de bază ale guvernului într-o societate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Rolul guvernului este acela de a face ceea ce piața nu este în stare să realizeze singură, adică să stabilească, să arbitreze și să aplice regulile jocului". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 43. 366 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 17. 367 Milton Friedman descrie pe scurt rolul guvernului într-o societate liberă: ,,Funcțiile de bază ale guvernului într-o societate liberă sunt: să asigure mijloacele prin care se pot modifica regulile, să

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
bază ale guvernului într-o societate liberă sunt: să asigure mijloacele prin care se pot modifica regulile, să medieze divergențeledintre noi cu privire la înțelesul regulilor și să impună respectarea regulilor de către acei puțini la număr, care nu s-ar conforma jocului". Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 40. 368 Friedman subliniază: ,,Rânduielile economice joacă un dublu rol în promovarea unei societăți libere. Căci pe de o parte libertatea în materie de rânduieli economice este ea însăși o componentă a libertății

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Iar pe de altă parte, libertatea economică este totodată un mijloc indispensabil de a realiza libertatea politică (...). Considerate drept un mijloc de a atinge libertatea politică, rânduielile economice sunt importante datorită efectului lor asupra concentrării sau dispersiei puterii". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 21, p. 23. 369 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 23. 370 Eseu apărut sub titlul "Protestul ca semn al normalității", în Revista Dilema Veche, nr. 406/24-30 noiembrie

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
realiza libertatea politică (...). Considerate drept un mijloc de a atinge libertatea politică, rânduielile economice sunt importante datorită efectului lor asupra concentrării sau dispersiei puterii". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 21, p. 23. 369 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 23. 370 Eseu apărut sub titlul "Protestul ca semn al normalității", în Revista Dilema Veche, nr. 406/24-30 noiembrie, 2011. 371 Thomas Jefferson, SUA, 1776. 372 Referindu-se la rolul legii în asigurarea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 213. 121 Ibidem, p. 213. 122 Ibidem, p. 214. 123 Ibidem, p. 214. 124 Ludwig Von Mises în Acțiunea umană ia în dezbatere această temă, în ce măsură lumea economică romană poate fi numită ,,capitalism". El arată: ,,Nu este necesar să răspundem la întrebarea dacă este sau nu corect să numim capitalism modul de organizare economică al Imperiului Roman. Este, în orice caz sigur, că în secolul al II-lea în epoca antoninilor - a împăraților

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
123 Ibidem, p. 214. 124 Ludwig Von Mises în Acțiunea umană ia în dezbatere această temă, în ce măsură lumea economică romană poate fi numită ,,capitalism". El arată: ,,Nu este necesar să răspundem la întrebarea dacă este sau nu corect să numim capitalism modul de organizare economică al Imperiului Roman. Este, în orice caz sigur, că în secolul al II-lea în epoca antoninilor - a împăraților cei buni, Imperiul Roman ajunsese la un stadiu avansat de diviziune a muncii și de comerț interregional

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
europeană nu este de conceput decât în cadrul unui dialog cu creștinismul, chiar și atunci când dialogul este aprins și discuția evidentă". Sociologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 39. 179 Marcel Gauchet arată: ,, Într-un mod mult mai larg, mult dincolo de capitalism, perspectiva adoptată ne face să recunoaștem specificitatea creștină ca pe un factor matriceal și determinant în geneza articulațiilor care singularizează fundamental universul nostru, fie că este vorba despre raportul cu natura, de formele gândirii, de modul conviețuirii indivizilor sau de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
acela de a fi intuit rolul fundamental pe care îl joacă religia într-o construcție socială și economică. Iată ce spune Bryan Wilson: "Max Weber, în încercarea de a explica factorii ce au condus la dezvoltarea raționalității occidentale și a capitalismului, sistemul economic care și-a însușit într-un mod atât de complet principiile raționalității formale, a căutat în religie sursa sistemelor de valori care determina organizarea socială". Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, București, 2000, p. 15. 271 Este vorba

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 345. 298 Ibidem, p. 347. 299 Ibidem, p. 347. 300 Ibidem, p. 347. 301 Ibidem, p. 358. 302 "Prescripțiile castelor legate de tabu, n-ar fi făcut din punct de vedere formal, imposibil capitalismul. Însă este de la sine înțeles că raționalismul economic nu s-a putut înrădăcina acolo unde prescripțiile legate de tabu au dobândit deja o asemenea putere. Pentru aceasta piedicile interne în calea asocierii potrivit diviziunii muncii, în ciuda tuturor facilităților create, a

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
jucat un rol esențial în formarea culturii și a sistemelor economice euro-americane din ziua de azi, nu prea li s-a dedicat mult spațiu nici în manualele consacrate, nici în alte lucrări economice. Max Weber este de părere că datorăm capitalismul eticii protestante, Michael Novak subliniază influența principiilor morale și a concepției despre oameni din catolicism, cu toate acestea, după părerea lui Sombart, în spatele nașterii capitalismului stă credința iudaică", Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, pp. 89-90. 330

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în manualele consacrate, nici în alte lucrări economice. Max Weber este de părere că datorăm capitalismul eticii protestante, Michael Novak subliniază influența principiilor morale și a concepției despre oameni din catolicism, cu toate acestea, după părerea lui Sombart, în spatele nașterii capitalismului stă credința iudaică", Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, pp. 89-90. 330 Cu toate acestea este de subliniat latura anti-iudaică a creștinismului. Pentru o creionare a cadrelor acestei dezbateri vezi Jean Delumeau, Frica în occident, Editura Meridiane

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a treia fermentație". Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol.II, p. 15. 11 Scopul acestui capitol este acela de a arăta cu lumea capitalistă nu apare dintr-o dată și de nicăieri. Această ,,mutație socială" cum denumește Pomeranz, capitalismul, apare de-a lungul timpului în Europa și apoi în America. Este vorba despre o cultură specifică ce se afirmă definitiv în secolul al XVIII-lea. Acceptăm acest secol ca fiind secolul de maximă afirmare și nu cel de început

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de-a lungul timpului în Europa și apoi în America. Este vorba despre o cultură specifică ce se afirmă definitiv în secolul al XVIII-lea. Acceptăm acest secol ca fiind secolul de maximă afirmare și nu cel de început al capitalismului. Este secolul în care ,,Europa de Vest a depășit restul lumii din punctul de vedere al utilizării diverselor tehnologii ce economiseau forță de muncă". Capitalismul, așa cum demonstrăm pe parcursul întregii lucrări, are rădăcini adânci în istoria și cultura occidentală. Marea diveregență. China, Europa

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
XVIII-lea. Acceptăm acest secol ca fiind secolul de maximă afirmare și nu cel de început al capitalismului. Este secolul în care ,,Europa de Vest a depășit restul lumii din punctul de vedere al utilizării diverselor tehnologii ce economiseau forță de muncă". Capitalismul, așa cum demonstrăm pe parcursul întregii lucrări, are rădăcini adânci în istoria și cultura occidentală. Marea diveregență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 10-11. 12 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p.

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]