7,090 matches
-
lemn la subțioară. După două săptămâni de activitate, conform bunului obicei românesc, 1. Gh.I. Ionescu-Gion (1857-1904), publicist, istoric și dramaturg, cu studii superioare la Paris și Bruxelles, autorul unei Istorii a Bucureștilor (1899), bogat documentată. am și început să ne certăm. Ne-am împărțit în două partide: în aparență s-a format o opozițiune în contra comitetului, în realitate liberalii și conservatorii s-au luat la harță. Cum biroul era compus din conservatori, liberalii au dat asalt și l-au răsturnat. Eu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
66 de ani. L. i-a dus „un mic cadou”. L-a primit cu mare emoție, apoi i-a evocat din nou perspectiva de a muri, subliniindu-i testamentar că „trebuie să ne înțelegem bine, să căutăm să nu ne certăm niciodată”. *Propulsat pe lista de candidați pentru Marea Adunare Națională, Eugen Barbu (nașul literar al lui Bălăiță) a venit să-și vadă circumscripția (Livezi), în care, sigur, va fi ales. În redacție, cei ce l-au însoțit agită ideea că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Oameni de cerneală, deschid robinetul, și gata! Pe unii dintre ei trebuie, vorba cuiva, să-i tragi de cot ca să-i oprești. „Scriu ca și cum ar fuma”. Nimic nu-i împiedică să umple șapte-opt pagini în fiecare zi. Chiar dacă s au certat cu nevestele, chiar dacă afară-i cald și bine sau dacă bate vîntul și viscolește, productivitatea lor e constantă. Dispoziția și, odată cu ea, randamentul meu variază. Sînt un biet om sub vreme, un meteosensibil, cum se zice mai nou, iar uneori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în urma celorlalte treburi gospodărești, pentru că Lucica fiind mai mult singură, pe acestea n-are cine să le facă. Radu, ca și cum n-aș fi la dînșii, s-a întors amețit de prin sat, cuminte ca un pisoi care așteaptă să fie certat pentru că a vărsat oala cu lapte. Din prag, bolmojește niște explicații. L. se preface că nu-l vede și nu-l aude, mutînd ba un lucru, ba altul, scuturînd, așternînd. Zice doar, ca pentru mine: „Dacă o mai ține tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai aveți pînă la pensie?” „Douăzeci”, a răspuns acela cu gura plină. „Parcă tu nu știi? Sînt om de 54 de ani!”, a precizat el rînjind. „Să ieși la 70, Gigioacă!”, i-a urat Sporici, „dar să nu ne mai certăm!”. Apoi, a adăugat, melancolic: „Eu voi fi primul pensionar de la revistă”. Clipea des sub ochelari, așa cum face întotdeauna cînd are ceva pe inimă. După aceste „semne”, știam că va urma o spovedanie. într-adevăr, discuția luînd o altă întorsătură, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Davidescu, „Cultul intelectualităței”, în Aspecte..., p. 158). *„După ce-ai plecat, s-au petrecut lucruri nasoale”, mi-a spus Sporici, imediat ce am intrat în birou, cu o mină mai curînd scîrbită decît îngrijorată. „A făcut scandal Mara, și s-au certat Sergiu cu Ovidiu. N-ai fi rezistat să vezi așa ceva!” M. e nevasta lui Nanianu, ale cărei ieșiri intimidează și oripilează. „E o isterică”, susțin ceilalți, „e doar exasperată”, cred eu. Pentru că nu prea stau la chefuri, mă bucur de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la sorți», mi-a subliniat el. «Nu pricep», i-am declarat. Și-atunci mi-a dat următoarea explicație: «Săptămînal, echipa din care fac parte, compusă din 30 de inși, are dreptul la 3 (trei) pungi de carne. Ca să nu ne certăm, maistrul a hotărît să tragem la sorți. Pînă acum au luat 4, am mai rămas 26. Poate de data asta nimeresc eu biletul cîștigător: să am ce mînca de 1 Mai»”... V. tace, își suge zgomotos saliva, întinde gîtul în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
putea să arăt că autorul Conversației în oglindă nu stăpînește uneori prea bine nici acordul gramatical: „Tatăl tău n-a simțit esențialul: prezentul și viitorul devine propriul trecut”. Filosofie „grea”, într-o gramatică așijderea! Ca să închei în rimă. * În timp ce îi certam în gînd pe cei gata să achiziționeze cu suprapreț Shogun-ul lui James Clavell și, la fel, Eseurile lui Cioran, mi-am dat seama cît de prost e alcătuit, uneori, propriul meu menu intelectual. Numai în ultima săptămînă am „consumat” numeroase
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei au fost, probabil, singurii care au făcut-o din toată inima”, am spus, subliniind morala istorioarei. *Un tip care-și plimba cîinele s-a întîlnit cu niște țigani. Cîinele i-a lătrat copios. După cîțiva pași, bărbatul l-a certat astfel: „Barem dacă ai fi lătrat și tu niște oameni mai de soi. Te-ai dat mare în fața unor țigani!...” Ar fi ceva de comentat din vorbele sale... Sînt mulți proprietari de cîini care se cred îndreptățiți să disprețuiască!... Cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
roșu”, ar face o figură aparte. Are nerv, are fler, o anume agilitate a condeiului. Totul e să reziste, căci, am observat, cînd e contrazis ceva mai tare, se dă repede după preopinent. *Sergiu îmi deconspiră (abia acum cînd e certat cu „Nebunul”) aranjamentele „consiliului restrîns” la care au participat G., Sp., Cs. și el. Primul dintre aceștia le-a fluturat (momeală tentantă) ideea („intră în atribuțiile mele”, i-a asigurat) de a transforma astfel schema de funcționare a redacției, încît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cuplul tandru care se plimbă pe alee. Nevroza îți arată că floarea a și pierdut cîteva petale, că fluturele e un fost vierme care pînă diseară va muri, că femeia și bărbatul din cuplul admirat odată ajunși acasă se vor certa în modul cel mai vulgar. Îndărătnică, mintea refuză să creadă că nimic nu-i statornic, dar nevroza insistă că totul e condamnat la schimbare și la degradare. Din acest dialog de uzură, obosită și umilită iese întotdeauna mintea. *Transcriu din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
perpetuă” ce mi-a rezervat În viață un statut de tolerat În mijlocul celor „aleși”, nu puteam avea inițiative. Trebuia ca vreo instituție să aibă nevoie acută de mine. știindu-se că stăpânesc câteva limbi străine, că aveam 863 Fălticeni se ceartă mai mulți, am să văd ce am să fac...”. După ce mi-a văzut lucrările, a convocat pe toți pictorii, care și ei i-au arătat ale lor și, În ședință a spus cu politețe și modestie că nu-și dă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aspră și obiectivă, oricât de distructivă ar părea ea unor minți îmbătate de ideologie. Așadar, stimați tovarăși, vă invit să descoperiți propriul dvs. oraș prin prisma unui condei care nu v-a fost de mare trebuință și mereu l ați certat, pe când respira lângă dvs. Ia încercați să vă sculați din paturile dvs. confortabile, într-o bună dimineață, pe la orele 6, și prefaceți-vă că vă duceți la fabrică. Urcați-vă în tramvai, în troleibuz sau autobuz, îmbulzindu-vă și stând
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prăpastie Între „popor” și intelectualitatea care pretinde, cu deșartă vanitate, a-l reprezenta, sau nici nu pretinde măcar așa ceva, pare să-și reitereze, din păcate, azi, tradiția și pagubele. „Ce legătură are cu evenimentul mediatic al acestei veri: «De ce se ceartă intelectualii»?” Concluzia devine strict personală și nu neapărat pesimistă: „Avantajul oricărui accident din care scapi este că vezi mai bine lucrurile esențiale din viață. Ca și adevărații prieteni”. Oricât de neplăcute și scump plătite, reevaluările merită, Într-adevăr, am avut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Își câștigase existența dând meditații la matematică și franceză, dar și din «bacșișul» obținut zilnic de la mușterii localului «Veneția» de membrii orchestrei de jazz «Disonanțe În ritm» - Puiu fiind la baterie. El mi-a adus Manifestul Partidului Comunist, versiunea originală, certându-mă că eu, neamț, nu citisem Încă cel mai grandios text scris vreodată În limba germană. Ne aflam cu un an Înainte de reforma Învățământului. Liceul «Bruckenthal», liceul de elită al sașilor din Transilvania, era cel mai vechi liceu din țară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
numele de Mihai și Adrian. La sfârșitul acestei declarații, Gheorghiu Ion arată că Petre Duduță ia recomandat pe un fin al său Rădulescu Sandu, strungar, care și el făcea parte din unitatea condusă de Duduță. Ulterior, acest Rădulescu s-a certat cu Duduță, astfel încât a primit de la Gheorghiu Ion misiunea să-și formeze o unitate proprie. într-o altă declarație, tot din 11 iunie 1948, Gheorghiu Ion arată că în toamna anului 1947 l-a rugat pe Gurgu desenator tehnic la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de acest oraș. Îmi plac Colonelul și fata de la bibliotecă. Îmi face plăcere să privesc animalele. E adevărat că iarna-i foarte grea, dar celelalte anotimpuri sunt frumoase. Nimeni nu are treabă cu nimeni aici, nu se jignesc, nu se ceartă. Toți sunt egali. Nimeni nu bârfește, nimeni nu fură. Toată lumea muncește de dragul muncii. Nu există gelozie și invidie, văicăreli și îngrijorări. — Ai uitat să menționezi faptul că nu există bani, proprietăți, procese. Nici măcar spitale. Nimeni nu îmbătrânește și nu moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
gestionării banilor publici (programul „Cornul și laptele”) 252 Bibliografie 265 Politica desecuritate și apărarea României și achizițiile militare (Andrei Miroiu, Camil Francisc Roman) 269 Bibliografie 283 Index 285 Să nu crezi cumva că acești oameni joacă cinstit ș...ț; se ceartă cu toții Într-un mod Înfiorător, de nici nu te mai poți auzi vorbind; nu pare să existe vreo regulă sau, de vor fi existând vreunele, nu le respectă nimeni. și nu ai idee cât de confuz este totul. (Lewis Carroll
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cele din urmă se poate vorbi de tematizarea obstinată a violenței transpusă la nivel scriptural (scriitura este cheamată să reprezinte psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se prăbușesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valențele alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-a manifestat preferințele pentru autorii contemporani - prozatori și poeți -, selectați din aceeași zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo Morina ș.a. De asemenea, a tradus din română în italiană din creația poeților de azi. SCRIERI: Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980; Prisma, Cluj-Napoca, 1982; Sfârșit de vară, Cluj-Napoca, 1984; Pisica de Eritreea
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
SCRIERI: Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980; Prisma, Cluj-Napoca, 1982; Sfârșit de vară, Cluj-Napoca, 1984; Pisica de Eritreea, Cluj-Napoca, 1986; Fantasticul povestirii, Cluj-Napoca, 2001; Federigo Tozzi, Cluj-Napoca, 2001; Biografie și poezie în Renașterea italiană, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Rolando Certa, Surâsul Korei, pref. Ioan Alexandru, Timișoara, 1986; Grazia Deledda, Cenușa. Incendiu între măslini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Lidia Lucidi Drăganu); Poeti romeni d’oggi, Palermo, 1989 (în colaborare); Petre Dinu Marcel, Nel nome d’un fiore, Palermo, 1989; Federigo
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
un burlesc de brambureli, cu tumbe în neverosimil, în fantastic și în macabru. Nici urmă de implicație afectivă în reacțiile unor antieroi ce sălășluiesc, pândiți de halucinația dedublării, într-un univers al arbitrarului. Le sare țandăra din nimica toată, se ceartă, se încaieră, fac tărăboi, râd fără pricină, le vine chef să se sinucidă, își pun întrebări bazacoane, totul într-un amalgam de încurcături și potriveli funambulești. Un auster jurnal al detențiunii la Văcărești este Celula nr. 13 (1932). Notațiile reci
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
an de facultate. Prietenii Iuliei spun că ea se întâlnește de câteva luni de zile cu un tânăr care a absolvit facultatea. Este sigură că se vor căsători după ce va absolvi facultatea, dar în urmă cu câteva săptămâni s-au certat și s-au despărțit. Acum două săptămâni ea a însoțit un coleg la o întrunire a unui cult religios (sectă) și a devenit membră a sectei. A început să nu mai vorbească cu vechii săi prieteni și să evite să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
trece peste moștenirile istorice, dar odată intrați într-o structură politica și juridică europeană este improductiv de a gândi despre viitorul României în altă viziune decât cea europeană. De altfel, trebuie spus că se produc modificări, lente este adevărat, dar certe în conduitele și mentalitățile românilor din România reală. Mărturie stau cei 69% dintre români care cred că România a beneficiat și va beneficia de avantaje datorita aderării la Uniunea Europeană (Sandu, 2007). O pondere mai mare (74%) decât a românilor în legătură cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]