17,484 matches
-
au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă din familia oto-manguean, ramura popolocan, vorbită de triburi indigene din Mexic, statul Oaxaca. Circa 1 000 de vorbitori. Scindarea subiectului intranzitiv. COOSAN Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două limbi: hanis (ultimul vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbului. Unul dintre rolurile pasivului este de a reda potențialitatea sau posibilitatea. SIOSIAN Dialect al TONGANEI. SIOUAN Familie de limbi vorbite de triburi din nordul Americii. Vezi CROW, DAKOTA, LAKOTA, MANDAN. Scindarea subiectului intranzitiv. SIUSLAW Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: siuslaw (ultimul vorbitor a murit în 1960) și umpqua de jos (ultimul vorbitor a murit în 1957). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. SHINA Dialect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
metale grele), factori infecțioși, alergici, neuro-hormonali, distrofici și afecțiuni digestive anexe (colite, ulcere, apendicite). Mai pot fi declanșate de colectistite acute, angiocolite, icter infecțios, constipație cronică și tulburări neurovegetative. Boala se manifestă prin dureri puternice Îm hipocondrul drept, imediat sub coaste, cu reflexe În spate către coloana vertebrală și spre umărul drept. Aceste dureri sunt urmate de grețuri, vărsături biloase, arsuri epigastrice, inapetență, gust amar În gură dimineața, icter sau subicter, constipație sau diaree, balonări abdominale cu crampe, digestie greoaie, dureri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care declanșează anumite afecțiuni maladive ale organismului. Una dintre aceste reacții ar putea fi colica biliară, o stare de criză cu dureri acute, violente și epuizante, cu debut brusc, de tipul crampelor, localizate În partea dreaptă a abdomenului, imediat sub coaste. Durerea poate iradia până la coloana vertebrală, umărul drept și omoplatul drept. Se Întâlnește la vârste adulte, mai ales la femei, după mese copioase, cu exces de mâncăruri grase și băuturi alcoolice. Cauzele bolii Durerile apar, În special, la bolnavii care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cum ar fi ulcerul gastro-duodenal, pancreatita, apendicită, afecțiuni hormonale, boli ginecologice, sarcină, ciclu menstrual, perioada premenstruală, parazitoze și excese alimentare cu ouă, grăsimi și ciocolată. Simptomele bolii constau din crize dureroase, de scurtă durată, În hipocondrul drept și imediat sub coaste, cu reflexe spre umărul drept și spre coloana vetebrală. Mai apar uneori grețuri, vărsături bilioase, migrene, arsuri epigastrice, aerofagie, senzație de gură amară, tulburări de tranzit intestinal, diaree, intoleranță față de grăsimi și ouă. b.Dischinezia hipotonă constă din mărirea În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
am văzut pe spatele icoanei Maicii Domnului de la Giurgeni, care a ajuns la mine, imaginea aceasta, cu îngerii. Am mărit-o și am sculpat-o. Sulița din mâna îngerului din stânga este sulița cu care a fost împuns Mântuitorul Iisus Cristos în coasta din care i-a curs sânge dar, în același timp, sulița mai reprezintă și sabia care a trecut prin sufletul Maicii Domnului, despre care dreptul Simion spunea: «Prin sufletul tău va trece sabia». Amândoi îngerii țin în mână un prosop
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
viața a milioane de oameni. S-a estimat că malnutriția cronică este cauza a două treimi din rata morbidității și din cea a mortalității infantile în Africa, Asia de Sud și America Latină tropicală. Tripanosomiasisul ucide caii și vitele și împiedică circulația dinspre coastă către interiorul continentului folosindu-se transportul animal. "Singur obstacolul transportului a fost suficient să amâne timp de secole orice fel de dezvoltare economică apreciabilă în Africa tropicală"45. Comparatiștii nu și-au pus încă această întrebare problematică: În ce măsură se poate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cantona totuși în statistică. Cea mai importantă dimensiune a analizei comparate a megaorașelor este de ordin demografic. Talia populației constituie primul criteriu în ceea ce privește distincția dintre aceste orașe și celelalte. Unde sunt situate megaorașele? În majoritatea lor, megaorașele sunt situate pe coastă sau pe fluviile navigabile care oferă un acces la mare. Există însă și orașe de acest tip care nu beneficiază de acces navigabil și care au fost construite pe malul unor râuri de mai mică importanță. Sudul Asiei, coasta atlantică
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pe coastă sau pe fluviile navigabile care oferă un acces la mare. Există însă și orașe de acest tip care nu beneficiază de acces navigabil și care au fost construite pe malul unor râuri de mai mică importanță. Sudul Asiei, coasta atlantică și țările mediteraneene sunt regiunile în care megaorașele dispun cel mai adesea de o ieșire la mare. Numeroși cercetători au pus în evidență rolul jucat de colonizare în alegerea siturilor în care au fost construite aceste orașe. Cea mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în alegerea siturilor în care au fost construite aceste orașe. Cea mai mare parte dintre cele douăzeci de orașe maritime chinezești care au peste 1 milion de locuitori găzduiau în trecut vechile concesiuni sau porturi deschise comerțului cu străinătatea. Pe coasta pacifică a Americii Latine se află puține porturi. Dacă ne uităm pe hartă, vedem și de ce. Cordilierii Anzilor sunt prea aproape de coastă. Europa este singurul continent foarte populat în centru. Geografia celorlalte continente e oarecum centrifugă, din pricina Saharei, a Munților
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au peste 1 milion de locuitori găzduiau în trecut vechile concesiuni sau porturi deschise comerțului cu străinătatea. Pe coasta pacifică a Americii Latine se află puține porturi. Dacă ne uităm pe hartă, vedem și de ce. Cordilierii Anzilor sunt prea aproape de coastă. Europa este singurul continent foarte populat în centru. Geografia celorlalte continente e oarecum centrifugă, din pricina Saharei, a Munților Stâncoși, a întinderilor de gheață din Canada, a deșerturilor Gobi, Arabiei sau Gibson din Australia. Megaorașe situate în deșert precum Teheran sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
afecteze transporturile terestre și maritime. Europa (occidentală, centrală și orientală), India, China, Japonia și Orientul mijlociu intră în această categorie. Este neîndoielnic că dezvoltarea comerțului maritim după prima revoluție industrială a avut un impact asupra dezvoltării a numeroase orașe de coastă. Mai mult decât situarea geografică, ruptura în transportul bunurilor explică dezvoltarea majorității megaorașelor, cu excepția porturilor comerciale chinezești. 2. Atunci când transportul feroviar a cunoscut faza sa de expansiune în secolul al XIX-lea, noile țări erau independente, deja avansate în plan
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sunt singurele megaorașe care nu sunt decât porturi fluviale, iar celelalte 26 sunt porturi maritime, incluzând aici Beijing-Tiențin, Săo Paulo-Santos și Seul-Inchon. În unele dintre marile țări continentale, precum Rusia sau China, există numeroase orașe care nu sunt situate pe coastă. În majoritatea lor, marile aglomerații urbane din aceste două țări sunt situate pe fluvii. În India, megaorașele sunt orientate mai degrabă spre mare, deoarece în interiorul acestui subcontinent solul este bogat. În Europa de Vest, unul dintre trei megaorașe este situat pe malul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
74 dintre țările de acest fel aveau pe teritoriul lor un mare oraș cu mai mult de 1 milion de locuitori, iar 30 aveau o aglomerație urbană ce depășea 3 milioane. Tabelul 2 Monocefalism urban +3 Oraș/țară Locuitori % Abidjan/Coasta de Fildeș 3,2 48,2 Atena/Grecia 3,1 48,9 Bagdad/Irak 4,7 27,3 Bangkok/Thailanda 7,1 59,2 Bogota/Columbia 6,2 20,2 Buenos Aires/Argentina 12,4 37,9 Cairo/Egipt 10,3
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
celor 250 de mici comunități cele mai scumpe de pe piața imobiliară din Statele Unite. Zeci de asemenea comunități, situate la nord de San Francisco sau în Aspen (Colorado), nu au mai mult de câteva zeci de locuitori. Altele se află pe coasta Atlanticului, la nord de New York sau în Sea Island (Georgia). Un fenomen similar se poate observa în jurul megaorașelor din Europa, America Latină sau sud-estul asiatic. Trebuie precizat că nu am în vedere aici acele "ghetouri de aur", închise din rațiuni de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
imperiului mesopotamian) și Babilon. Egiptul și Persia erau, la rândul lor, centralizate în jurul unui singur oraș. După dezurbanizarea din Evul Mediu timpuriu, tot orașele sunt cele care încarnează reînvierea civilizației: e cazul orașelor ducale Milano, Florența, Veneția, Arles sau Cordoba. Coasta de Fildeș constituie oare o națiune sau e vorba despre orașul Abidjan și împrejurimile sale? Libia e o țară sau un oraș-țară numit Tripoli? Canada alcătuiește o națiune? Nu ar fi mai corect să vorbim despre rețeaua formată din 10
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cel mai adesea în ziare, sau trimit "circulare" cu privire serviciile lor la care mulți se referă ca la "scrisorile care te pot poate ajuta""29 Ca și în Franța alegătorii vin la reprezentanții lor cu probleme personale de pe ambele coaste ale Atlanticului, pe care cercetătorii de știință politică le numesc "cazuri în lucru". Trei pătrimi dintre parlamentari și congresmeni recunosc că acordă o mare importanță acestor "cazuri personale". Conflictele de rol sunt aceleași în toate cele trei țări. Întrebarea formulată
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și ratarea ca forme depline, nobile, regale ale realizării, ale creației. Trebuie Încă o dată să-i aplicăm acea „cheie de cifru” și să Înțelegem altceva din ceea ce vrea să ne convingă cu atâta ardoare; ca și atunci când are nostalgia după „coasta Boacii”! Poate este animat În acele clipe de iluzia sau nostalgia increatului - cercetată și la divinul Goethe, cu probabilitate! Nostalgia paradisiacului pe care o are doar acela care are norocul de a fi izgonit din Raiul ce se află „dincolo de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare și disperant de fiul protopopului din Rășinari, cu dor neostoit de "Coasta Boacii", Theodor Codreanu înclină mai mult spre prima variantă. Cuvântul "schimbare" poartă cu el riscuri grave și imprevizibile, acela al retorismului fiind, sigur, unul dintre ele. Tocmai de aceea formulele schimbare și alteritate s-au transformat în lozinci ultrapolitizante după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu că nu i-ar fi plăcut modernismul, ci pentru că, îmi spunea, nu vroia să piardă deprinderea pipăitului, simțul literei scrise, mirosul cernelii tipografice, plăcerea de a adormi cu cartea în mână, lăsată leneș, cu satisfacția sațietății, pe noptiera din coastă... După ce a pus de o parte și grija volumului IV, cu lansarea care i-a făcut cinste și alte bucurii, cu expedierea lui unde trebuia (mie mi-a oferit vreo 15 exemplare), a alergat la București, la Clinica „Aesculap” să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se vor bucura la intrarea, plecarea și staționarea în porturile celeilalte părți de avantajele similare acelora acordate de legile, regulile și reglementările lor respective navelor navigînd sub pavilioanele terțelor țări. 2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica traficului de coastă. Articolul 5 Livrările de marfuri și servicii se vor efectua în conformitate cu prezentul acord, pe bază de contracte care vor fi încheiate între persoane fizice, întreprinderi sau organizații din fiecare țară, abilitate să efectueze operațiuni de comerț exterior, în conformitate cu reglementările în
HOT��RÎRE nr. 430 din 21 iunie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107881_a_109210]
-
7,0 24. Republica Africa Centrala 41,2 25. Ciad 41,3 26. Chile 621,7 27. China 3.385,2 28. Columbia 561,3 29. Comores 6,5 30. Republica Populara Congo 57,9 31. Costa Rica 119,0 32. Coasta de Fildeș 238,2 33. Cipru 100,0 34. Danemarca 1.069,9 35. Djibuti 11,5 36. Dominica 6,0 37. Republica Dominicană 158,8 38. Ecuador 219,2 39. Egipt 678,4 40. El Salvador 125,6 41. Guineea Ecuatorială 24
LEGE nr. 26 din 16 martie 1992 privind majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar Internaţional şi acceptarea modificării Statutului F.M.I. prin cel de-al 3-lea amendament. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108243_a_109572]
-
revine Ministerului de Interne prin Poliția de Frontieră Română și altor instituții abilitate prin lege, în conformitate cu prevederile legislației în materie. ... (3) Poliția de Frontieră Română are în structura Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ca unitate centrală, cuprinzând Gardă de coastă și structuri teritoriale subordonate. ... Articolul 6 (1) Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internațional, denumite în continuare puncte de control
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
exclusive, precum și cu autoritățile vamale, pentru efectuarea unor acțiuni specifice în zona vamală specială. Totodată poate colabora, pe baza acordului prealabil, cu orice persoană juridică sau fizică. ... (2) În cazul unor acțiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Gărzii de coastă cu cele ale Marinei militare din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urmă vor avea la bord un ofițer al Gărzii de coastă și vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiții, navei Marinei militare i se conferă autoritatea și
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
orice persoană juridică sau fizică. ... (2) În cazul unor acțiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Gărzii de coastă cu cele ale Marinei militare din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urmă vor avea la bord un ofițer al Gărzii de coastă și vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiții, navei Marinei militare i se conferă autoritatea și drepturile Gărzii de coastă. ... (3) Căpităniile portuare și autoritățile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră despre
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]