6,847 matches
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Majur avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Majur, Sisak-Moslavina () [Corola-website/Science/330537_a_331866]
-
minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Majur, Sisak-Moslavina () [Corola-website/Science/330537_a_331866]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lukač avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lukač, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330545_a_331874]
-
majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lukač, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330545_a_331874]
-
locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Cestica avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sloveni (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici. Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cestica, Varaždin () [Corola-website/Science/330544_a_331873]
-
de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sloveni (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici. Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cestica, Varaždin () [Corola-website/Science/330544_a_331873]
-
2011). Conform recensământului din 2011, comuna Stări Jankovci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Stari Jankovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330551_a_331880]
-
erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Stari Jankovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330551_a_331880]
-
populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Čačinci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Čačinci, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330549_a_331878]
-
minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Čačinci, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330549_a_331878]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Dubrava avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gračac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rakovec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tkon avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Tkon, Zadar () [Corola-website/Science/330553_a_331882]
-
minoritate de albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Tkon, Zadar () [Corola-website/Science/330553_a_331882]
-
Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
Milea nr. 1, sector 6. - Centrul Cultural Ierusalim (organizație palestiniană). Societatea civilă islamică din București, prin asociațiile și fundațiile ce administrează aceste moschei, a dezvoltat programe culturale, educaționale, sociale și religioase destinate membrilor comunității musulmane, concretizate prin înființarea unor școli confesionale, tipărirea de cărți și broșuri și demararea de campanii antidiscriminare. De notat că în jurul fiecărui nucleu comunitar, constituit de moschee, funcționează un complex aparat compus din școală, spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. Fiecare
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
se asocia, cu condiția ca statutele asociației să fie aprobate de Senatul universitar. În Iași, până în anul 1922 studenții erau asociați în "Centrul Studențesc din Iași", asociație care nu făcea nicio distincție din punctual de vedere al apartenenței etnice sau confesionale. Deși eliminat din facultate în iunie 1921, Corneliu Zelea Codreanu revine în toamna aceluiași an atât prin sprijinul profesorului A.C. Cuza, nașul său de botez și cunoscut om politic cu vederi de extremă-dreapta, cât și prin inacțiune Ministerului Instrucției. Folosind
Căminul Cultural Creștin () [Corola-website/Science/330383_a_331712]
-
1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și o casă parohială din piatră construită în anul 1866." "Parohia avea și o școală confesională, pentru băieți și fete." "Școala din Teiuș cu clădire de piatră, în anul 1800 avea o vechime de 45 de ani, ceea ce dă ca dată a înființării ei, anul 1755." "Școala avea 225 de elevi, 115 băieți și 110 fete
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
greco-catolică din Teiuș, devenită din ce în ce mai puternică și mai numeroasă, cum reiese din documentele istorice, a fost implicată în toate momentele istorice ale luptei de emancipare națională spirituală și culturală: în tinda vechii biserici a funcționat timp de câteva secole școala confesională românească; revoluția de la 1848 și războiul de rezistență națională, condus de către Avram Iancu; înființarea ASTREI în anul 1861; susținerea Memorandului din 1892 și Marea Unire de la 1918. Biserica Greco-catolică din Teiuș cea mai veche ctitorie a strămoșilor familiei Rațiu și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]