6,503 matches
-
acomodant, un Mitică de tranziție, cu mica tiranie în buzunar, ca un bacșiș oricând la îndemână... Atunci intervine Gabriela Adameșteanu, discuția devine tot mai animată, mai pun întrebări Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și totul se termină cu ropote de aplauze, covrigi și vin. A doua zi, L.P. mă sună să-mi spună că i-a plăcut foarte mult și că ar trebui s-o facem mai des. Poate c-ar trebui. Poate o carte, Dialoguri cu Pintilie ; răspunsurile lui L.P. bag
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
C. Adina Timofte I. Aneta Clasa a XI-a B Alexandru Gh. Emil Blănaru I. Maria Bogos S. Gheorghe Botez A. Elenă Busuioc I. Aurora Buzincu P. loan Caufman L. Eusefina Chirilă V. Viorel Ciomaga N. Filomeia Cotae C. loan Covrig P. Stefanida Cremene N .Nicolae Cucu Gh. Victor Dima D. Demostene Dumitriu I. Margareta Ghiorghiu M. Lăură Glodeanu A. loan Goldstein AV. Suzi Grimberg H. lsrael Harnagea D. Mihai Ionescu C. Mihai luteș Ț. Elenă Mîndrilă D. Paulina Marcu I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Clasa a XII-a SSU1 Agavriloaei C.Alexandru.Ioan Andrei E.Andrei Apostu M.Cristina Ardeleanu Gh.Giorgică Avătăjâței C.Elena Blanariu D.Andreea Teodora Boghiceanu G.Alina Elenă Bujoreanu T.Florin Bulgărașu Luminița Câtă M.Maria-Natalia Chichirău C.PaulValentin Covrig D.DenisaAlexandra Cricu C.Cornelia Dima Gh.Adrian Drăgănoiu E.Emanuel Garbatiuc Andreea Loredana Grecu D.Simona Leon C.Simona Lipsa A.Diana Mihai I.Diana Cipriana Miler P.Andrei Petrișor Necula C.Andreea Nistor G.Elena Oprea Gh.Mădălina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
umeri, aprindea felinarul și ieșea să vadă vitele. Mă sculam și eu din pat, beam o cană de apă din căldarea pusă pe un scăunel sub icoane, ieșeam pe ceardac să fac pipi cîinele nici nu se mișca; dormea făcut covrig -, apoi alergam repede în cameră și mă băgăm sub plapumă, așteptînd să vină tata, să mă încălzesc la spatele lui... Mihai, îl aud pe Vlad în pauza dintre comenzi, ce s-a petrecut azi între tine și Brîndușa? Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fie folosit pentru arături”. Probabil, numai perspectiva umilitoare de a da bice boilor la arat le vor fi dat fiori reci pe spate unor oameni care nu făcuseră altceva În viața lor decât comerț angro cu cereale sau tinichigerie, ceasornicărie, covrigi, pâine, și multe altele. Toate aceste planuri venite „de sus” i-a convins Încă o dată pe viitorii beneficiari ai prefacerilor socialiste să o șteargă cât mai repede În Palestina sau, după 14 mai 1948, În Israel. b.b. La
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ceea ce Saizescu ar numi dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică PRM. Ce ne mai dă Saizescu ? Păi, ce înțelege el printr-o satiră a luptei politice : siglele celor două partide sînt cîinii cu covrigi în coadă și cioara de pe gard (au, doare). Ce înțelege el prin tipologii romînești tradiționale : cîrciumarul libidinos, preotul libidinos, primarul libidinos (nu mă întrebați de ce sînt toți libidinoși). Ce înțelege el prin comori de înțelepciune populară : Ce ție nu-ți
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a mai pierdut 169000 de ostași (morți, răniți și dispăruți), printre ei aflându-se și mulți pungeșteni, precum tatăl lui Grigore Toloacă, coleg și prieten cu Săndel. Din această perioadă pungeștenii nu au uitat gestul inuman al unui consătean, Ghiță Covrig care a găsit în câmp un ostaș german slab și înfometat și l-a predat comandaturii rusești unde a fost împușcat după două ore. în urma unor boli incurabile, în data de 3 aprilie 1946, Ileana Melian, sora mai mică a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-o pe Janeta de caiele, iar aceasta i-a răspuns să treacă mai târziu, că se va îngriji să-i caute marfa cerută. Ajunse din urmă juncanii care o luaseră inainte și intră în prăvălia lui Haim care vindea pâine, covrigi, halva și alte bunătăți. Pâinea caldă, atunci scoasă din cuptor îl făcu pe Costache să aleagă patru pâini calde și zece covrigi pentru copii spunându-i lui Haim să-l treacă în condică că nu are bani la el. De
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cerută. Ajunse din urmă juncanii care o luaseră inainte și intră în prăvălia lui Haim care vindea pâine, covrigi, halva și alte bunătăți. Pâinea caldă, atunci scoasă din cuptor îl făcu pe Costache să aleagă patru pâini calde și zece covrigi pentru copii spunându-i lui Haim să-l treacă în condică că nu are bani la el. De altfel Haim îl cunoștea bine, adesea Costache îi transporta cu căruța marfă pe la târgurile din Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
altfel Haim îl cunoștea bine, adesea Costache îi transporta cu căruța marfă pe la târgurile din Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona cu făină albă de calitate adusă de la Vaslui. îi trecu prin minte o întîmplare, când transporta șiraguri de covrigi iar căruța s-a răsturnat în preajma lacului Macovei. A fost nevoit atunci să pescuiască covrigii din apă și a așteptat până ce s-au uscat la soare și abia atunci a înhămat caii și și-a continuat drumul. Urcând ulița spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona cu făină albă de calitate adusă de la Vaslui. îi trecu prin minte o întîmplare, când transporta șiraguri de covrigi iar căruța s-a răsturnat în preajma lacului Macovei. A fost nevoit atunci să pescuiască covrigii din apă și a așteptat până ce s-au uscat la soare și abia atunci a înhămat caii și și-a continuat drumul. Urcând ulița spre casa lui care se afla pe acelaș deal cu biserica, cimitirul și școala, Costache trecu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru oi când sunt aduse la iernat. Tot în apropiere se afla și adăpostul pentru păstrarea inventarului agricol, plug, grapă, boronă și sub care era adăpostită și căruța ca să nu stea afară în bătaia ploii și a ninsorilor. La vederea covrigilor cu aromă plăcută și frumos rumeniți copiii s-au bucurat din plin și au întrebat de ce nu le-a adus bomboane și turtă dulce, cum făcea în alte dăți, când se întorcea de la „chirie”. Costache le-a amintit că nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
soarta lui, ce ți-e scris în frunte ți-e pus, încheie Maria. Mihăiță se ridică de la masă, mulțumește mamăsi și-și face cruce și adaugă: „azi lucrez la școală până spre seară, la noapte merg să fac pâine și covrigi la Haim. Am să dorm altădată mai mult. S-ar putea ca mâine să merg cu tata care duce cu căruța marfă la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că suntem înconjurați de oameni buni și cumsecade, cu care ne ajutăm și ne înțelegem foarte bine. Așa sunt Ghiță Nașcu cu nevastăsa, Profira, apoi Alexandru Pârțac și Ileana din Armășoaia, ce să mai spun de Costache Pârțac, de Ghiță Covrig sau de-alde Vizitiu, nu am avu niciodată vreo neînțelegere. Ce să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de la domnul învățător Obreja. Momentul era bun ca să se așeze și Săndel pe prispă, lângă ceilalți ai casei. Deodată se auzi glasul cunoscut al lui Costache care, descărcase marfa la negustorii din târg, a luat, ca de obicei, pâine și covrigi de la Haim și acum se întorcea acasă. Gheorghiță și Dumitru îi deschiseră poarta, apoi deshămară caii și-i duseră în șură iar Săndel se amestecă și el în grup, deși inima îi bătea în piept ca un ciocan. Capitolul XII
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
despre el și fostul lui prieten. La un moment dat era gata să intervină , dar auzind cât de bine îl apără Iosub de aceste acuzații neadevărate, și-a văzut în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de legionari, în special prin localitățile mai mari
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să anunțe dacă au văzut nemți în armați prin zonă. Oamenii nu prea înțelegeau rostul acestei măsuri, frontul se depărtase mult spre apus și nu credeau că se va găsi vreun militar neamț care să lupte de unul singur. Ghiță Covrig mergând odată spre locul numit Inărie, văzu în fundul unei râpe un om pe jumătate dezbrăcat ai cărui pantaloni se vedea că sunt de uniformă nemțească. Omul rodea o coajă de bostan porcesc. Ghiță care auzise de ordinul dat de comandatura
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
putere, nu s-a putut opune. L-a scos din râpă mai mult trăgându-l de păr și împingându-l să meargă spre comandamentul rusesc. Oamenii îi spuneau să se poarte mai blând cu el, nu era înarmat, dar Ghiță Covrig înverșunat, îi repezea, spunând: „Trebuie să-l predau, ce știți voi cum s-au purtat cu noi pe front?” repeta el într-una și nu asculta sfaturile date de consăteni. L-a dus la comnadament, acolo prinsul a explicat că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în care era soția și trei copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii l-au ținut de rău pe Ghiță Covrig pentru neomenia lui. − Săndele, să ții minte și când vei fi mare să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii l-au ținut de rău pe Ghiță Covrig pentru neomenia lui. − Săndele, să ții minte și când vei fi mare să scrii despre aceste întâmplări nenorocite. Bine ar fi ca oamenii să se împace între ei, să nu se mai învrăjbească și să poarte războaie care ne aduc
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lungul vieții sale pe pământ el și-a investit afecțiunea. Cum și în viața mea au existat câteva pisici mult iubite (Țiți, pisica anilor copilăriei mele, stătea cu mine în pat, când eram bolnav și rămâneam singur în casă, făcută covrig la picioarele mele pe care le încălzea ca o perniță așezată deasupra plapumei), îi dau dreptate filozofului. Pentru mine însă paradisul ar reprezenta, în primul rând, o mare familie din care ar face parte nu numai părinții, și frații, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
eu o minge de fotbal. După ce a aflat cât costă mi-a zis: „Cât stai acasă cu frații tăi mai mici iar noi suntem la câmp, la muncile agricole, vinde și tu ouă la evreul care umblă prin sat cu covrigi și strânge bani până-ți faci suma care -ți trebuie”. Și așa am avut singura minge din viața mea. Anii au trecut. Eram în clasa a VIII-a la seminarul Nifon din București. Războiul era început. Colegii mei erau deciși
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
avere. Pădurea. Am vrut să te cunosc. Am aflat că ești tânăr dar nu foarte, că te porți bine cu oamenii, cu copiii, că le intri în case ba că pe deasupra, din leafa dumitale mai faci și pomeni de caiete, covrigi și alte cele pe la copii. Îți mulțumesc din partea lor, că ei nu știu s-o facă. De mine se zice c-aș fi puțin nebun, dar nici cu dumneata nu-i altfel.Tot ce nu intră în obișnuințele celorlalți e
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fine, tot neamul e neam și l-am descoperit prin ceața minții pe fratele nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]