6,546 matches
-
reunite în volumul ...Acest altceva, pictura, în care Andrei Pleșu vedea o fericită îmbinare a calității de cunoscăto” cu aceea de îndrăgostit și de gânditor... N-am putea să-l trecem cu vederea, din acest lapidar panteon urlățean, pe regretatul dascăl de limbă și literatură română de la "Liceul N. Iorga din Ploiești" (1947-1948), poetul [[Lazăr Dimulescu]] (1909-1959), fiul unor viticultori înstăriți de aici. Urmase Literele și Filosofia la București, iar după obținerea licenței a fost profesor la liceele Sf. Petru și
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX-lea al veacului trecut pe dascălul [[Vasile Marin Cucu]] (1915, Cornurile Ph. - ?), autorul romanelor de nuanță autobiografică: "Elevul Marcu" ([[1971]]), în care urmărea itinerariul dificil parcurs, de fiul unor țărani săraci, prin școală, "Pământurile copilăriei" (1980) și "Calea robilor" (1982), dar și pe sculptorul [[Nicolae D.
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
de solidaritate și dragoste, oglindită și în opera lui Seneca-fiul. Seneca a fost adus la Roma din fragedă copilarie, sub îngrijirea devotată a unei admirabile mătuși, soția unui viitor guvernator al Egiptului. Ca tânăr discipol, Seneca va admira mai mulți dascăli greci și latini. Cel mai prețuit dintre acești "directori de conștiință" va fi stoicul Attalus. Arta cuvântului și talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar și de severul conservator Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
de azi al Republicii Macedonia. După sfârșitul Primului Război Mondial, zona a revenit sub control sârbesc, ca parte a nou formatului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor și a trecut prin reintroducerea măsurilor antibulgare din prima ocupație (1913-1915): din nou, clericii și dascălii bulgari au fost expulzați, semnele și cărțile în limba bulgară eliminate, și toate organizațiile bulgărești dizolvate. Guvernul sârb a urmărit o politică de forțată în regiune, ceea ce a inclus reprimarea sistematică a activiștilor bulgari, modificarea numelor de familie, colonizări interne
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Sava”, funcționau și alte școli, în incinta unor mănăstiri, în care se preda în slavonește și în românește. Așa au fost școlile de la mănăstirile "Sfântul Gheorghe Vechi" și "Colțea", amândouă în București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
ulm) + "ágy" (albie), adică Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia românească, p. 104) - de la numele râului Cibin, latină: "Cibinium" - din slavul "sviba" ("sînger, corn"). - din limba dacă de la *Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
din liceu, Ștefan Augustin Doinaș citește poezie ( Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc, dar și Tudor Arghezi, Ion Barbu, Stephane Mallarmé, Paul Valéry) și critică de poezie ("mențiunile critice ale lui Perpessicius... ... alături de el, adevăratul meu dascăl de poezie a fost Vladimir Streinu"). În toamna anului 1941, absolventul de liceu pleacă la Sibiu - unde se refugiase Universitatea clujeană, după trecerea Ardealului de Nord sub jurisdicție maghiară - și se înscrie la Medicină, dar încă din primul an frecventează
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
mai 1880 la București, în strada Țărani nr. 46, numele său fiind Ion Nae Theodorescu. Este fiul lui Nae Theodorescu și al Mariei Theodorescu. Între 1887 și 1891 a fost elev al Școlii primare „Petrache Poenaru”, sub îndrumarea primului său dascăl, Nicolae Abramescu. Între 1891 și 1896 urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” și apoi pe cele ale liceului „Sfântul Sava” din București. De la vârsta de 11 ani, din cauza situației familiale, este nevoit să se întrețină singur, dând meditații. Anul 1896 este
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
Wuppertal) a fost un sculptor, pictor, grafician și fotograf german. El a fost un reprezentant important al culturii abstracte după cel de al doilea război mondial. studiază între anii 1950 - 1956 la Școala Superioară de Arte din Berlin având ca dascăl pe Karl Hartung. În anul 1957 primește o bursă de la Kulturkreis der deutschen Wirtschaft. În același an va primi premiul Kritikerpreis de la uniunea Verband der deutschen Kritiker. În anul 1959 face parte Jendritzko din Documenta II în Kassel în domeniul
Guido Jendritzko () [Corola-website/Science/317262_a_318591]
-
orașului Iași”. În biserica „Sf. Maria” din Iași, episcopul Anton Serepkoienț a hirotonit la 9 august 1646 pe clericul Bedros din Cozlav ca preot și la 20 decembrie 1646 pe Simeon (fiul lui Selfiyar) ca preot și pe Hagop ca dascăl. După cum relatează N.A. Bogdan, domnitorii Moldovei au dat comunității și bisericii armenești din Iași diferite privilegii, unele hrisoave de danie aflându-se în biblioteca Academiei Române. Domnitorul Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) scutea de dări la 8 iunie 1705 (7213) "doi preoți
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație cu neume. Acestea indicau înălțimea relativă a sunetelor pentru o frază muzicală, dar nu și pentru întreaga compoziție. Cântăreții trebuiau să se bazeze în interpretare pe tradiția
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
participat ca dirijor sau membru al juriului în festivaluri din Uniunea Sovietică, Bulgaria (Orfeul de Aur) și Cehoslovacia (Lira de Aur). Compozitorul Edmond Deda îi situează creația între două tendințe - cerebralitate și lirism. George Sbârcea notează: „" (...) este icoana clasică a dascălului care corectează și îndrumă, pune totul în balanța opiniei critice, e oricând gata să radiografieze o compoziție, sensibil la simetria ei formală, la structura ei armonică, la duhul ce-o animă. Concluziile sale nuanțate, de fiecare dată bine cumpănite, le
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
După construirea unei noi biserici mai mari, comunitatea a uitat încetul cu încetul vechea bisericuță. Ajunsă într-o stare proastă, biserica a fost restaurată de către specialiștii Muzeului Județean Argeș, cheltuielile fiind suportate din fondurile Episcopiei. Construită în anul 1785 de către dascălul cărturar "Ilie Drăgănuleanul", biserica face parte alături de biserica de lemn din Podu Broșteni, județul Argeș și de cea din Palanga, județul Vâlcea din "Rezervația de arhitectură și artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș. Durată din temelie în anul 1786
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
Ilie Drăgănuleanul", biserica face parte alături de biserica de lemn din Podu Broșteni, județul Argeș și de cea din Palanga, județul Vâlcea din "Rezervația de arhitectură și artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș. Durată din temelie în anul 1786, de către dascălul cărturar Ilie Drăgănuleanul, pe moșia sa, din imediata apropiere a importantei stații de pe vechea cale de olac ce lega Piteștiul cu Râmnicu-Vâlcea, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
trupul locașului de cult. Pomelnicul pictat în proscomidiar cuprindea altădată, alături de numele credincioșilor din obștea satului, pe slujitorii dintru început al bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie. Testamentul în limba greacă incizat pe latura de sud-est a absidei altarului, în interior, relevă destinația atribuită de Ilie dascălul moșiei cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie. Testamentul în limba greacă incizat pe latura de sud-est a absidei altarului, în interior, relevă destinația atribuită de Ilie dascălul moșiei cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl Ilie, relevă capacitatea creatoare a oamenilor care și-au ctitorit viața în spațiul mioritic al Argeșului.
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
o scrisoare, din 7 februarie 1769, a lui Sofronie către Dumitrache Pană la Sibiu, prin care-i propunea o întâlnire la mănăstirea Berislăvești (Vâlcea). În 1770, școala de la mănăstire era in funcție căci, pentru ea se afla aici „Ioan Ciul dascăl ot Bălgrad neunit”. Construcția ansamblului nu se afla în stare bună căci, din 1771 decembrie 6, datează o carte (ex libror) la mîna monahului Samuiel, prin care i se îngăduia să umble, prin satele și orașele dimprejur, să strângă ajutoare
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
vechi, monumentul de astăzi, recuperându-se materialul lăcașului mănăstiresc, din nou stricat în 1788. Monumentul este astfel consemnat în pisanie : „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o altă grindă); „Ioan Suci 1801” (pe ancadramentul dintre naos și pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o altă grindă); „Ioan Suci 1801” (pe ancadramentul dintre naos și pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind mișcarea prilejuită de conscripția militară, ce a grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate, ca friza apostolilor (3,10 m / 0.50
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului. Deși
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
în țară, a avut satisfacția de a fi primit (în paralel cu continuarea muncilor datorate kibutzului) la Școala de Arte Betzalel din Ierusalim, unde s-a simțit mai în largul său și a studiat cu sârguință între anii 1946-1948. Între dascălii de care s-a apropiat cel mai mult s-au numărat câțiva din discipolii Școlii Bauhaus și ai altor Academii de arte din Germania, ca de pildă pictorii Mordehai Ardon și Itzhak Isidor Aschheim (1891 - 1968) La sugestia unuia din
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
S-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini și care i-au transmis această dragoste și lui. În viața sa, a împlinit porunca iubirii aproapelui, purtându-se cu toata cuviință față de cei din jurul său, așa cum își desăvârșise învățătură de la dascălii și preoții cetății. Localiatea să de baștină este Trapezunt, unde se îndeletnicea cu negoțul. Călătoriile sale fiind cu precădere pe malurile Mării Negre în scopul înfăptuirii negoțului dar unde își mărturisea și credința în Iisus Hristos și pe care o propovăduia
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Cirene și a avut ca profesori pe Aristeu din Kios și pe Lysanias din Cirene. O parte din viață a petrecut-o la Atena. La 40 de ani, a fost invitat de regele Ptolemeu al III-lea al Egiptului ca dascăl pentru fiul său și moștenitorul tronului. Astfel, a rămas la conducerea Bibliotecii din Alexandria, post pe care l-a deținut până la sfârșitul vieții dimpreună cu cel de astronom al curții regale. A murit sărac și orb. A făcut o serie
Eratostene () [Corola-website/Science/315206_a_316535]
-
de la Șerbești, pe atunci în ținutul Vasluiului. Rămane orfan de ambii părinți, la numai opt ani, și este luat în grijă de un unchi de-al sau din ramura botoșăneană a Micleștilor, care se ocupă de educația lui angajându-i dascăli greci și francezi apoi trimițându-l la școala lui Gheorghe Asachi. La 19 ani se întoarce la Șerbești luându-și moșia în stăpânire. Se căsătorește cu Anastasia Rosetti, fiica spătarului Matei Rosetti de care se desparte în foarte scurt timp
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]