7,279 matches
-
mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G., PETER H.M., 1968 Valoarea diagnostică a țesutului epidermic și identificarea frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Farmacia, 16, 7: 435440 70. RÁCZ G. șl COLAB., 1970 Plante medicinale și aromatice, Ed. Ceres, București 71. RADU I., 1981 Teoria și practica în evaluarea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
studiu clinic longitudinal, realizat pe un lot de copii hiperactivi de vârstă școlară, recomandă asocierea tratamentului medicamentos cu intervenția psihologică. Aceasta din urmă a fost utilizată și În Încercarea de a ameliora comportamentul copiilor din Școala “Alexandru cel Bun” Iași, diagnosticați cu ADHD de serviciul de pedopsihiatrie. În acest scop, am abordat o intervenție psihologică multimodală (centrată pe copil, familie și școală), utilizând tehnici de tip cognitiv-comportamental și experiențial. Intervenția comportamentală reprezintă un set specific de intervenții prin care părinții și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
care a scris manualul său de istorie națională îl constituie dorința sa "de a deștepta simțimêntul național în masele poporuluĭ român", în condițiile în care manualele precedente (menționează aici pe cel al "D-luĭ Laurian" și pe al "D-luĭ Eliade") sunt diagnosticate ca suferind de un deficit de naționalism (Melidon, 1876, p. 3). Secunda ratio, corelată scopului de îmboldire a conștiinței naționale, este reprezentată de consolidarea unirii politice a românilor: "Al doilea scop al meŭ aŭ fost ca studiul istorieĭ se presinte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii) antiraționalism (Ornea, 1996). Este oportun de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești - Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier - diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o suficientă bază economică necesară unui stat centralizat. Nu se desvoltase suficient o piață internă pe întreg teritoriul Țărilor Române" (Roller, 1952, p. 180). Dacă istoricii interbelici diagnosticau cauza eșecului unirii de la 1600 în lipsa "conștiinței naționale" ori a "unității sufletești", deși exista un "instinct al unirii", istoriografia comunistă identifică drept cauză absența "pieței interne" și a economiei integrate. Evidentă în această analiză este concepția stalinistă a națiunii, preluată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată la 1948, care douăzeci de ani mai târziu dispare din noua legislație. Învățământul românesc este de-rusificat pe fundalul ieșirii de sub tutelajul politic al Moscovei. Învățământul obligatoriu, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o sincopă și moare imediat. Cum se vede din cele de mai sus, moartea lui Eminescu nu este datorată traumatismului cranian petrecut cu 25 zile mai înainte și care se vindecase complet, ci este consecința unei endocardite mai vechi (diagnosticată de regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al institutului) de care era amenințat în fiecare clipă și care desigur s-a agravat după erizipel. Cu aceste constatări
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
na Emilian („moartea sărmanului meu frate a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun în ospiciu”) se menține și astăzi. Și totuși, altul e adevărul. Eminescu a murit de... inimă. O boală de cord, precis diagnosticată de vestitul clinician prof. dr. Thomescu. Moartea celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma unei „endocardite”. Lucrurile se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe care o meditase și o dorise atâta. (Adevărul)”. Vedem efectul de presă: bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se baza doctorul Vineș și care era mort din 1911, devine „vestitul clinician prof. dr. Thomescu”, care a diagnosticat „precis”, etc., etc. (numele său adevărat: T(h)omescu, N. C., 1859-1911, piteștean după naștere, a fost și senator conservator de Ilfov în anul l911, este autor de cărți de specialitate medicală dar nu de cardiologie). E absurd să insistăm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de către un fost camarad din timpul războiului al lui Drury, care practica medicina la Cambridge, doctorul Edward Bewan. El a fost recomandat domnului Bewan atât de Drury cât și de von Wright, al cărui medic de familie era. Doctorul a diagnosticat, în noiembrie 1949, un cancer de prostată. I-a spus lui Wittgenstein atunci că dacă urmează în mod scrupulos tratamentul adecvat va mai putea trăi câțiva ani. Pentru Wittgenstein lovitura cea mai dură nu a fost vestea morții apropiate, ci
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
suprafața netedă sau baselată. Localizarea poate fi bronșică, dar de obicei este intraparenhimatoasă, iar În structura sa histologică intră un amestec de țesuturi: epitelial, fibros, grăsos, cartilaginos și chiar osos. [...] Atât hamartomul endobronșic, cât mai ales cel pulmonar, pot fi diagnosticate radiologic, determinând opacități pulmonare regulate, asimptomatice sau cu simptomatologie foarte săracă, cu evoluție foarte lentă și prezentând uneori diferențe de intensitate În sânul opacității tumorale, destul de caracteristice pentru a favoriza orientarea diagnosticului. (Tratat de medicină internă, vol. I, Editura Medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și În armonie cu universul. Individul se arată mult mai flexibil și mai Înțelegător, dă dovadă de imaginație și inspirație. Conjuncție disonantă: Acționează uneori asupra sănătății, aducând stări confuze de disconfort greu de definit, a căror origine este dificil de diagnosticat. Din punct de vedere comportamental, subiectul fuge de realitate și de responsabilități, caută căi de ieșire iluzorii. Trigon sau sextil: Tranzitul are În general un impact destul de slab, dar poate genera un comportament mai flexibil, iar individul este mai Înțelegător
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Soarele, Ascendentul, stăpânul Ascendentului sau Luna. Problemele sunt indicate de disonanțele acestor puncte cu Marte (probleme musculare, inflamatorii, intervenții chirurgicale lejere), Jupiter (excedent ponderal, procese infecțioase), Saturn (scăderea vitalității, răceli, probleme articulare), Uranus (accidente, operații), Neptun (alergii, boli greu de diagnosticat, probleme psihice), Pluto (boli cu evoluție subterană, probleme psihosomatice). Luna Nouă progresată Luna Nouă progresată este o metodă previzională pusă la punct de regretatul astrolog Dane Rudhyar, fondatorul „astrologiei umaniste”. Calculul are la bază același principiu ca și direcțiile secundare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
interlocutor; digresiuni neagreate de actanți etc. (f) Problematica emoțiilor în comunicarea interpersonală Prezentate supra ca potențiale generatoare de disfuncții în planul comunicării, atât la nivelul locutorului, cât și la nivelul interlocutorului, emoțiile pot fi avute în vedere, dintr-o perspectivă diagnostică, prin raportare la locul și manifestarea lor în viața oricărei persoane și, din perspectiva educativității, în asociere cu direcțiile promovate de teoria inteligenței emoționale. Prima perspectivă, cea diagnostică, se poate concretiza într-o serie de cinci postulate, trimițând către ceea ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la nivelul interlocutorului, emoțiile pot fi avute în vedere, dintr-o perspectivă diagnostică, prin raportare la locul și manifestarea lor în viața oricărei persoane și, din perspectiva educativității, în asociere cu direcțiile promovate de teoria inteligenței emoționale. Prima perspectivă, cea diagnostică, se poate concretiza într-o serie de cinci postulate, trimițând către ceea ce presupun existența și manifestarea emoțiilor, respectiv planurile asupra cărora acționează cu precădere la nivelul individului/relației/comunicării. (1) Emoțiile sunt necesare (fiind, de altfel, "vitale pentru igiena noastră
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și o puternică funcție preventivă. La nivelul practicii clinice dominantă rămâne, încă, viziunea scolastică, ce s-a impus de la început în psihiatrie, astfel că există o dificultate majoră în încercarea medicilor psihiatri de a identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că studierea unor grupuri de populație cu diverse maladii psihice rămâne un deziderat extrem de important, așa cum a fost, spre exemplu, studiul transcultural realizat în anul 1974 de Organizația
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se desprinde, cu valoare de judecată morală, este că boala psihică nu are o realitate determinată prin existența unor cauze endogene, ci este, mai degrabă, realitatea unei etichetări manipulatorii, având drept cosecințe excluderea prin internare, prin azilare a celui etichetat (diagnosticat). În multe situații, limbajul este instrumentul ales de societate pentru a-și impune regulile, normele și prin care își exercită puterea asupra individului. Limbajul are forța prescriptivă și coercitivă de a controla indivizii ca membri ai unei colectivități. Rezultatul asumării
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trăiau semnificativ mai mult (cu aproximativ 18 luni mai mult) comparativ cu cele din grupul de control (Dolbier, Steinhardt, 2000). Williams R. (1992), în urma unui studiu prospectiv pe cinci ani, ce a inclus peste 1.000 de bărbați și femei diagnosticați cu boli coronariene, a descoperit că persoanele care aveau un confident cu care să poată vorbi despre orice aveau o rată de supraviețuire de trei ori mai ridicată comparativ cu cei ce nu aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei anchetați să aleagă din listele de valori elaborate în prealabil, pentru a le diagnostica apoi sistemul de valori. Rokeach (1973), spre exemplu, a prezentat 18 va-lori terminale (stări preferate de viață, ca dragostea, cu componenta ei spirituală și sexuală, familia, o viață de plăceri, confortul material etc.) și 18 valori instrumentale (moduri de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
asocierile sau "intensitatea" lor (utilizându-se o scară). Este de remarcat că interviurile prin chestionar sunt, de asemenea, analizate din punct de vedere cantitativ, deoarece răspunsurile sunt codate și supuse unui tratament statistic. Capitolul 6 Diagnosticul: cum procedăm? Pentru a diagnostica, a evalua valorile unor actori, ne propunem să parcurgem următoarele etape; -să circumscriem problema și să definim mizele în care se înrădăcinează valorile; -să enumerăm actorii prezenți și să le clasăm pozițiile: -să le descriem discursul și argumentarea; -să desprindem
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
etape; -să circumscriem problema și să definim mizele în care se înrădăcinează valorile; -să enumerăm actorii prezenți și să le clasăm pozițiile: -să le descriem discursul și argumentarea; -să desprindem valorile implicate; -să le interpretăm; -să căutăm analogiile istorice; -să diagnosticăm, plecând de la criterii enunțate în prealabil. Acest demers metodologic cere din partea cercetătorului anumite calități pe care nu considerăm inutil să le mai amintim. Grija pentru obiectivitate, mai întâi, care este un fel de asceză: să încercăm să facem abstracție de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cât și în transformările lor; le-am separat pe cele care sunt relative de cele universale. Am arătat cum să le analizăm și care sunt demersurile disponibile în acest sens. În sfârșit, am propus o metodă: să interpretăm și să diagnosticăm valorile pe care vrem să le înțelegem și să le explicăm. Capitolele 7 și 8 ne conduc în mijlocul realității istorice și sociale, pentru a ilustra cum survine aceasta efectiv. Am consacrat două studii de caz acestei probleme. Unul a prezentat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
reprezentând o „clinică dirijată” sau controlată în mod voluntar de către experimentator, după criterii anterior propuse metodologic și urmărind niște obiecte precise, ca realizare finală. Clinica este spațiul observației unei suferințe naturale, apărută în interioritatea normalului și care trebuie „descifrată” sau diagnosticată de către medicul clinician care o observă. Ea reprezintă un tip de raționament deductiv, pe când laboratorul reprezintă un tip de raționament inductiv. Laboratorul construiește „modelele patologice” în mod artificial, prin experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gândire medicală, este un raționament de tip deductiv, care urmărește să dea o formă logică, coerentă, „suferinței bolnavului”, convertind datele de semiologie clinică (simptomele) în elemente din care se construiește „cunoașterea medicală”. Aceasta va avea, în final, o formulare diagnostică, reprezentând rezultatul unui demers epistemologic. Etapele gândirii medicale reprezintă un raționament care, pornind de la aspectele subiective relatate de bolnav, și datele de observație obiectivă constatate de medic, vor conduce la o concluzie finală de factură logic-obiectivă, care este diagnosticul clinic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
seama de următoarele aspecte: a) ansamblul de caractere comune și diferențiale, b) subordonarea acestor caractere, c) evoluția succesivă și previzibilă a elementelor reunite în cadrul aceleiași clase. Plecând de la aceste „principii”, pe care astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1) tulburări ale facultăților intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]