6,859 matches
-
regilor polonezi s-au păstrat în tezaurul Catedralei Wawel. În 1370 Ludovic I al Ungariei a decis, să transfere însemnele regalității poloneze în Ungaria care au fost returnate în 1412 ambasadei din Rożnów de către împăratul Sigismund de Luxemburg În timpul domniei dinastiei Jagiellonilor bijuteriile au fost mutate de la catedrală la Castelul Wawel și plasate în Trezoreria Coroanei, special pregătită. În secolul al XVII-lea au fost aduse în repetate rânduri la Varșovia, pentru ceremonialul de încoronare a reginelor poloneze. În timpul potopului din
Bijuteriile Coroanei Poloneze () [Corola-website/Science/329198_a_330527]
-
rabinului Nahman din Braslav de la începutul secolului al XIX-lea, care a rămas și după moarte, conducătorul spiritual al mișcării hasidice pe care a înființat-o. Neavând copii de sex bărbătesc, rabinul Menachem Mendel Schneerson este considerat ultimul rabin al dinastiei Lubavici. Menachem Mendel Schneerson s-a născut în 1902 la Nikolaev sau Mikolaiv în Ucraina, pe atunci în Imperiul Rus, ca fiu cel mare al lui rabbi Levi Itzhak Schneerson și al soției sale, Hana Schneerson, născută Ianowski. Tatăl era
Menachem Mendel Schneerson () [Corola-website/Science/329239_a_330568]
-
Ucraina, pe atunci în Imperiul Rus, ca fiu cel mare al lui rabbi Levi Itzhak Schneerson și al soției sale, Hana Schneerson, născută Ianowski. Tatăl era un descendent al rabinului Menachem Mendel Schneerson supranumit „Tzemah Tzedek”, al treilea conducător al dinastiei rabinilor din Lubavici. În amintirea acestui ilustru înaintaș el a dat fiului său mai mare numele Menachem Mendel.Mama, Hana, era fiica rabinului șef al orașului Nikolaev, Meir shlomo Ianowski Când a avut șapte ani, în anul 1909, împreună cu părinții
Menachem Mendel Schneerson () [Corola-website/Science/329239_a_330568]
-
transformat într-o centură verde, cunoscută sub numele de Parcul Planty. Prima mențiune a Cracoviei datează din a doua jumătate a secolului al IX-lea. Până la sfârșitul secolului al X-lea orașul a fost încorporat în Statul polonez sub domnia dinastiei Piaștilor. Titlul de Episcopie a fost acordat Cracoviei în 1000 și din acel moment, a devenit reședința regilor polonezi în următoarele secole. Istoria orașului vechi din Cracovia se învârte în principal în jurul Orașului Vechi (Centrul istoric) din zilele noastre. Aici
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
Poloniei a fost fondată Universitatea Jagiellonă, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din Europa. În 1380 tronul Poloniei a fost încredințat prințului Vladislav al II-lea al Poloniei, soțul Reginei Hedviga de Anjou. Jagiełło a fondat următoarea dinastie poloneză, dinastia Jagiellon. Cracovia a devenit instantaneu capitala unei monarhii mari, care a propulsat dezvoltarea politică și culturală a orașului. Mulți mari artiști la acel moment au venit în Cracovia și au creat în acest oraș. Orașul vechi s-a
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
fost fondată Universitatea Jagiellonă, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din Europa. În 1380 tronul Poloniei a fost încredințat prințului Vladislav al II-lea al Poloniei, soțul Reginei Hedviga de Anjou. Jagiełło a fondat următoarea dinastie poloneză, dinastia Jagiellon. Cracovia a devenit instantaneu capitala unei monarhii mari, care a propulsat dezvoltarea politică și culturală a orașului. Mulți mari artiști la acel moment au venit în Cracovia și au creat în acest oraș. Orașul vechi s-a dezvoltat considerabil
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
În lipsa unor moștenitori direcți ai regelui, coroana a fost moștenit de către unchiul său Frederic, fratele legitim a lui Alfonso al II-lea. A urcat pe tron sub numele de Frederic al IV-lea din Napoli, fiind ultimul rege napolitan din dinastia aragoneză.
Ferdinand al II-lea de Neapole () [Corola-website/Science/329285_a_330614]
-
Ansegisel, fiul lui Arnulf de Metz. A fost, de asemenea, bunicul lui Pepin cel Scurt și stră-străbunicul lui Carol cel Mare. Prin căsătorie a unit cele două case ale Pippinizilor și Arnulfingilor care au creat ceea ce ar putea fi numită dinastia carolingiană. Pepin al II-lea a fost, probabil, născut în Herstal (Héristal), Belgia modernă, de unde poreclă sa ("de Herstal"). Ca majordom al Austrasiei, Pepin și Martin, ducele de Laon, au luptat împotriva majordomului neustrian Ebroin. Ebroin i-a învins pe
Pepin de Herstal () [Corola-website/Science/329346_a_330675]
-
public, alături de corul satului, pe scena Casei de Cultură. De atunci, orice sărbătoare a satului Horești era de neconceput fără participarea surorilor Osoianu." Au absolvit școală de muzică din localitate și au obținut diplomă de studii: 1996: Deținătoarele Premiului Festivalului Dinastiilor de Familie 1997: 1999: Deținătoare ale Trofeului Festivalului “Trandafir de la Moldova”, Iași 2003: Lansează împreună cu formația “Zdob și Zdub” piesele “DJ Vasile” și „Miorița” 2008: 2009: Lansarea CD-ului “Colinde din Transnistria” 2010: 2012 2013: Lansarea CD-ului "Cântec mândru
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
dintre acestea fiind orchestră “Lăutarii”, conducător artistic Nicolae Botgros. Surorile Osoianu, fiind un promotor veritabil al folclorului autentic, au participat la zeci de festivaluri în numeroase țări ale lumii : Țările Baltice, România, Rusia, Ucraina, Spania, Franța, Finlanda, Germania, Bulgaria. Festivalul Dinastiilor de Familie “La Izvorul Osoiencelor” a fost inițiat de către surori la data de 4 iulie 2010, în satul lor de baștină, Horești. Festivalul are loc o dată la doi ani și se află deja la cea de-a doua ediție, participând
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult mai largă. Au loc diferite târguri, iarmaroace, sărbători ale satului în care își anunță dinastiile artistice. Festivalul de la baștina Osoiencelor a foarte potrivit, pentru zilele noastre, pentru familie, prin care s-a transmis tradiția noastră culturală. M-a uimit spiritul acestui festival, întâlnirile care au avut loc, modul in care oamenii știu să se regăsească
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
un acoperiș din lemn susținut de coloane care provin de la templele române din regiune. Se presupune că aici s-a aflat cel mai mare mozaic aurit din lume, care avea o suprafață de aproximativ 4000 de metri pătrați. Odată cu eliminarea dinastiei Omeiade de la Damasc în anul 750 și mutarea capitalei la Bagdad de cătrei noii conducători abasizi, Marea moschee din Damasc și-a pierdut pentru o perioadă importantă. Îmbunătățirile aduse de abasizi au fost minore, precum construirea unui turn cu ceas
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
săi că participând la întemeierea colegiului din Gemünden. Evident, moartea regelui Ludovic din Francia răsăriteana din 876 le permisese să revină la curtea lui Carloman. Udo a avut un fiu, Conrad de Thuringia, devenit duce de Thuringia și fondator al dinastiei Conradinilor, ca și tata al regelui Conrad I al Germaniei. Un fiu mai tânăr, Rudolf, a devenit episcop de Würzburg.
Udo de Neustria () [Corola-website/Science/328522_a_329851]
-
Amalafrid va deveni general iomperial, iar Rodelinda se va căsători cu regele Audoin al longobarzilor. Regatul thuringian a luat sfârșit odată cu Hermanfrid. Regiunea de la răsărit de râul Saale a fost preluată de către triburile slave, iar nordul Thuringiei de către saxoni. Stingerea dinastiei thuringiene a devenit subiectul a numeroase opere epice, cea mai cunoscută fiind "Rerum gestarum saxonicarum libri tres" a lui Widukind de Corvey, un mit al întemeierilor saxone scris în 967. Principala sursă pentru această perioadă este cronica lui Grigore din
Hermanfrid de Thuringia () [Corola-website/Science/328544_a_329873]
-
este neclară. Preoții budiști din Tibet arătau acestui câine o considerație religioasă deosebită datorită asemănării cu un leu - animal sfânt la ei (Numele Shih-Tzu în limba chineza înseamnă “leu” ). S-ar putea să fi existat în China încă din vremea Dinastiei Tang în secolul al III-lea sau să fi ajuns în secolul al X-lea. Această rasă este bine reprezentată în arta chineză, în sculpturi și broderii. Câinii de tip Lhasa Apso erau făcuți cadou împăraților chinezi de către Dalai Lama
Shih Tzu () [Corola-website/Science/328547_a_329876]
-
își răscumpere libertatea pentru 32.000 mărci de argint, cedând totodată și Luzacia Inferioară, potrivit tratatului de la Tangermünde din 1312. Luptele s-au reluat în 1316, însă au luat sfârșit în 1317, odată cu pacea de la Magdeburg. Ca urmare a stingerii dinastiei Ascaniene, Frederic a recuperat toate pierderile anterioare, cu expceția Landsbergului și a Luzaciei Inferioare. Paralizat în urma unui fulger din 1321, Frederic a murit la 16 noiembrie 1323 la Eisenach. Osemintele sale au fost ulterior strămutate la castelul Grimmenstein din Gotha
Frederic I de Meissen () [Corola-website/Science/328566_a_329895]
-
-lea de Wettin. În 1165, Dietrich a întemeiat abația de Dobrilugk. El a fost un ferm susținător al împăratului Frederic I Barbarossa în cadrul campaniei din 1157 împotriva ducelui Boleslav al IV-lea Kedzierzawy de Polonia, ca și în timpul conflictului cu dinastia Welfilor, condusă de Henric Leul. Dietrich a murit la Petersberg, unde a fost și înmormântat. Marca sa a fost preluată de fratele său, Dedi de Groitzsch (ca Dedi al III-lea).
Dietrich I de Luzacia () [Corola-website/Science/328557_a_329886]
-
(numită și Margareta de Hohenstaufen sau Margareta de Germania) (n. 1 decembrie 1241, Foggia - 8 august 1270, Frankfurt pe Main), membră a dinastiei Hohenstaufen, a fost prințesă de Sicilia și de Germania. Prin căsătorie, ea a devenit landgrafină de Thuringia și contesă palatină de Saxonia. Margareta a fost fiica împăratului Frederic al II-lea de Hohenstaufen, rege al Siciliei și al Germaniei, cu
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
controlul asupra Meissen. După ce nepotul ei Conradin de Hohenstaufen a fost executat în 29 octombrie 1268 de către Carol de Anjou, Margaret, din poziția de următoare rudă legitimă a Hohenstaufenilor, a devenit regină a Siciliei cu drepturi depline și moștenitoare a dinastiei în ceea ce privește pretențiile asupra Ducatului de Suabia și a Regatului Ierusalimului. Fiul ei Frederic și-a asumat o vreme aceste titluri pe baza drepturilor Margaretei. După ce a descoperit adulterul soțului ei cu Cunigunda de Eisenberg, Margareta a părăsit Wartburgul; potrivit unei
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
Constanța (2 noiembrie 1154 - d. 27 noiembrie 1198), membră a dinastiei normande de Hauteville, a fost moștenitoare a regilor normanzi ai Siciliei și soție a împăratului Henric al VI-lea de Hohenstaufen. Ea a fost regină a Siciliei între 1194 și 1198, în comun cu soțul ei între 1194 și 1197
Constanța de Sicilia () [Corola-website/Science/328569_a_329898]
-
acte de trădare și a continuat să fie exclus de la tron. La moartea lui Lothar din 986, magnații l-au ales pe fiul acestuia, Ludovic (ca Ludovic al V-lea), iar la moartea acestuia din 987, pe Hugo Capet. Astfel, Dinastia Capețienilor a preluat tronul Franței în condițiile dizgrației și ignorării drepturilor lui Carol. Căsătorie lui Carol cu fiica de joasă condiție a unui vasal al lui Ugo a fost un motiv suplimentar pentru oponenții săi pentru a-i renunța dreptul
Carol de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328579_a_329908]
-
ducat istoric ținând atât de Imperiul romano-german cât și de coroana Franței, ulterior (în 1766) fiind încorporat, odată cu Ducatul Lorena, în Franța. La jumătatea secolului al X-lea, teritoriul de Bar constituia o regiune dependentă a Sfântului Imperiu Roman. Prima dinastie de Bar era reprezentată de fapt de către ducii de Lotharingia Superioară, din casa conților de Ardennes, decendenți din contele palatin Wigeric de Lotharingia. Ei și-au stabilit reședința la Bar, care ulterior va fi numit Bar-le-Duc. Această dinastie de Ardennes-Bar
Ducatul de Bar () [Corola-website/Science/328603_a_329932]
-
Roman. Prima dinastie de Bar era reprezentată de fapt de către ducii de Lotharingia Superioară, din casa conților de Ardennes, decendenți din contele palatin Wigeric de Lotharingia. Ei și-au stabilit reședința la Bar, care ulterior va fi numit Bar-le-Duc. Această dinastie de Ardennes-Bar s-a stins odată cu ducele Frederic al III-lea de Lorena (d. 1033) și cu sora sa, contesa Sofia de Bar (d. 1093). În secolul al XI-lea, seniorii de Bar au fost doar conți de Bar (fără
Ducatul de Bar () [Corola-website/Science/328603_a_329932]
-
comitat, ulterior ducat - din regiunea Renania din Germania. Capitala sa era la Düsseldorf. Ea a existat ca o entitate politică distinctă de la începutul secolului al XII-lea până în secolul al XIX-lea. a apărut în 1101 ca linie colaterală a dinastiei Ezzonizilor, care își trăgea originile din Regatul Lotharingiei din secolul al IX-lea, iar în secolul al XI-lea a devenit dinastia cea mai puternică din regiunea Rinului inferior. În 1160, teritoriul a fost divizat în două părți, una dintre
Comitatul de Berg () [Corola-website/Science/328620_a_329949]
-
începutul secolului al XII-lea până în secolul al XIX-lea. a apărut în 1101 ca linie colaterală a dinastiei Ezzonizilor, care își trăgea originile din Regatul Lotharingiei din secolul al IX-lea, iar în secolul al XI-lea a devenit dinastia cea mai puternică din regiunea Rinului inferior. În 1160, teritoriul a fost divizat în două părți, una dintre ele devenind ulterior Comitatul de Mark, care a revenit posesiunilor familiei în secolul al XVI-lea. În 1280 și-au mutat curtea
Comitatul de Berg () [Corola-website/Science/328620_a_329949]