6,426 matches
-
tiin? ific? �mpotriva dreptului rom�nesc, Conferin?? la adunarea �Astra� ? inut? la Abrud la 1 septembrie 1938, Bucure? ți, 1938 197�Iorga, O c? l?torie �n ? ara Ha? egului, Bucure? ți, 1906 198�Dom�novszky, op. cît. , pp. 272-276 199�Dom�novszky a scos �n eviden?? fermă pozi? ie promaghiar? a lui Michelet �n aceast? privin?? 200�F.�Glatz, Dom�novszky S�ndor h�lye a magyar torten�lemben, �Szaz�d�k�, nr. 2, Budapesta, 1978, pp. 211-234 201�Ddom�novszky, op. cît. , pp. 58, 139-140
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1938, Bucure? ți, 1938 197�Iorga, O c? l?torie �n ? ara Ha? egului, Bucure? ți, 1906 198�Dom�novszky, op. cît. , pp. 272-276 199�Dom�novszky a scos �n eviden?? fermă pozi? ie promaghiar? a lui Michelet �n aceast? privin?? 200�F.�Glatz, Dom�novszky S�ndor h�lye a magyar torten�lemben, �Szaz�d�k�, nr. 2, Budapesta, 1978, pp. 211-234 201�Ddom�novszky, op. cît. , pp. 58, 139-140, 143-150, 225-229 ? i 314-316 202�Ibidem, p. 11 203�Ferenc Glatz, Trianon �s a magyar ț�ren
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dezbaterea s? devin? acerb?. El �i ar? ta mai mult respect lui Homan dec�ț lui Gusti. �Neamul rom�nesc�, 22 februarie 1935 206��Neamul rom�nesc�, 2 martie 1936 207�Heinrich Friedjung, �sterreich von 1848-1860, Stuttgart-Berlin, 1908, vol. 1, p. 227 208�Dom�novszky, op. cît. , pp. 11-12 209�Memorii, vol. 4, p. 80 210�Din cauz? c? subliniase extinderea rolului jucat de rom�ni �n cadrul Imperiului Bulgar Aarsenid, Iorga a intrat �n conflict cu P. Mutafciev. Vezi Mutafciev, Bulgars et Roumains dans l'histoire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
emorii, vol. 4, p. 80 210�Din cauz? c? subliniase extinderea rolului jucat de rom�ni �n cadrul Imperiului Bulgar Aarsenid, Iorga a intrat �n conflict cu P. Mutafciev. Vezi Mutafciev, Bulgars et Roumains dans l'histoire des pays danubiens, Sofia, 1932 211�Dom�novszky (op. cît. , pp. 82-83) sus? ine c? jude? ele Albă, Turda, Some? ? i Cluj erau �nc? la sf�r? ițul Evului Mediu �aproape �n �ntregime� maghiare, ceea ce pare ciudat, �ntruc�ț zona această eră calea pretinsei �infiltr? ri� a rom�nilor. Dom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
om�novszky (op. cît. , pp. 82-83) sus? ine c? jude? ele Albă, Turda, Some? ? i Cluj erau �nc? la sf�r? ițul Evului Mediu �aproape �n �ntregime� maghiare, ceea ce pare ciudat, �ntruc�ț zona această eră calea pretinsei �infiltr? ri� a rom�nilor. Dom�novszky ignor? bastionul rom�nesc din Mun? îi Apuseni pe care �l �nconjoar? aceste jude? e 212�Van Loon, op. cît. , p. 370 213��Neamul rom�nesc�, 8 noiembrie 1934 214�Nicolae Iorga, Contra du? m?niei dintre na? îi rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fire verzi 58 Rodica MANDACHE: În căutarea lui Alexa Visarion 60 Mircea ALBULESCU: Sfințenia asta este viața 61 Marian RÂLEA: Eu și "Noaptea bufonilor" 63 Sorin LEOVEANU: Pentru actor este metodă... 66 Vasilica BLOHAT: Repetițiile și premiera 67 Iris SPIRIDON: Dom' Profesor 74 Tedy NECULA: Maestrul 77 Mihaela MICHAILOV: Puncte mobile 82 Viorica PETROVICI: Maestrul 83 Ion UNGUREANU: Energia disperării sau Alexa Visarion 86 Horia BĂDESCU: Anton Pavlovici... Alexa 93 Sorin CRIȘAN: Alexa Visarion Pentru un teatru fără verdicte 95 Chris
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fără să pretindă un răspuns. Și pe acorduri de Marcello și de liniște deplină și-a trimis ecoul în lume, fin și plin ca pașii celor care, mergând spre casă, știu acum la ce se cuvine a cugeta. Vasilica BLOHAT Dom' Profesor Pentru că legătura noastră (ca orice legătură adevărată) a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că: Dom` profesor, astea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Vasilica BLOHAT Dom' Profesor Pentru că legătura noastră (ca orice legătură adevărată) a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că: Dom` profesor, astea cred că sunt lucrurile pe care le-am iubit: Faptul că am avut încredere în dumneavoastră (aproape) de la început, atât în minte, cât și în suflet. M-am identificat cu judecata dumneavostră și am reușit să mă verific
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de azi. Sunt secvențe legate cauzal, cea din sediul Consiliului Culturii și Educației Socialiste deja analizată și cea din încăperile negre ale Securității, unde este dus protagonistul. Impresionează realismul acțiunii și acribia cu care sunt reconstituite spațiile de joc. Pe dom' profesor profesor universitar la Drept, Drept Penal l-am văzut până acum vegetând pe pontonul de vacanță, slujit de aghiotantantul său, Sile, care își abordează fiul cu apelativul "boule" (reminiscență din anii în care tatăl său era un profesionist al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care fusese deja convenită. În felul acesta, consensul trecea un test important, fiind păstrat în litera și spiritul definite prin regulile de procedură. "Scenariul maltez" avea să se repete la faza 1 a Conferinței, cu deosebirea că acum protagonist era Dom Mintoff, prim-ministru și ministru de externe al Maltei. Acesta cerea ca miniștrii de externe ai țărilor mediteraneene să fie invitați să-și expună pozițiile încă din această reuniune de început a Conferinței. Se făceau din nou auzite opiniile potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
George Macovescu, misiunea deloc ușoară de a-l convinge pe liderul maltez că dimensiunea meditaraneeană a Conferinței putea fi foarte bine asigurată în modalități care să nu pericliteze Conferința în ansamblul ei și regula de aur a consensului. În final, Dom Mintoff era convins să accepte formula convenită la Dipoli, și problema era rezolvată. Un alt test pentru regulile de procedură era trecut cu bine atunci când, în cadrul Consultărilor, aveau să se stabilească locurile de desfășurare ale celor trei faze ale Conferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aproprie, salonul e plin, se servesc șerbeturi ca-n vremea lui Conachi, cafele, țigări etc. într-un colț, un casetofon în surdină, între cei doi, un fotoliu liber, pentru cine? madam Chiriță se scuză, pardon?, iese și se întoarce cu dom Chiriță, îl plasează între oaspeți, aceștia, picior peste picior, dom Chiriță, cu picioarele adunate sub fotoliu, oricum, momentul e tensionat, gazda e într-al nouălea cer, poate oferi un număr atît de atractiv, să crape tîrgul, pardon? tot ea e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Conachi, cafele, țigări etc. într-un colț, un casetofon în surdină, între cei doi, un fotoliu liber, pentru cine? madam Chiriță se scuză, pardon?, iese și se întoarce cu dom Chiriță, îl plasează între oaspeți, aceștia, picior peste picior, dom Chiriță, cu picioarele adunate sub fotoliu, oricum, momentul e tensionat, gazda e într-al nouălea cer, poate oferi un număr atît de atractiv, să crape tîrgul, pardon? tot ea e mai bună, să nu creadă careva că revoluția a dat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cei doi protagoniști, pardon? la cei trei, e și Chiriță, vorba aia, gazda, autohtonul, fostul dar mereu actualul Chiriță-Chirițescu, madam Chiriță nu stă o clipă, țese, înnoadă, combină, ce, e fraieră? alții cum?... soareaua se derulează magnific. În timp ce invitații (și dom Chiriță) se înscriu tot mai pasionat în scenariu, îmi scot pe furiș blocnotesul și-mi notez cele trei portrete: cel reîntors din Franța, lipsit de cel mai palid umor, este însă, în tot ce spune, de o ținută ireproșabilă; ușor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nicicînd în istorie. Pe la opt, hipersatisfăcut de lapidarele "fiziologii" notate conspirativ în blocnotes, las în plină efervescență societatea din Vovidenie și mă strecor spre ieșire. Mai pot prinde finalul concertului. P.S. Aflu, a doua zi, cum s-a terminat soareaua: dom Chiriță-Chirițescu, nemaiputînd suporta strînsoarea pantofilor nou-nouți, și i-a scos pe jumătate, moment în care cei doi invitați de onoare s-au ridicat, au salutat ceremonios și au plecat. 17 mai Văzînd că, pe zi ce trece, tăcerea se lasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totul începe de la noi, de la dumneata, de la mine, dacă vrem să facem ceva, n-avem decît o soluție: totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam, uite, spunea cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau noi, ăștilalți, externații? nu cumva, și internații și externații ne aflăm, cu toții, în același mare spital? Ieri, în poartă la Spiridon, unul în halat vinețiu se desprinde din gașca ieșită la cumpărături și mi se adresează, în hazul celorlalți: dom'le, fii atent, ești cam palid! Mă reped la oglinda din holul Unirii și... da, sînt, într-adevăr, palid. 26 ianuarie Alaltăseară am asistat la un viol... Ieșisem din casă pe la zece, să-mi fac "rondul de noapte", am luat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că luase bani grași pe el. De la ruși? am îndrăznit să-l întreb la cîțiva pași de gară,după ce-și aburcase-n spinare șevaletul și rucsacul, chiar de la ruși? Da, a spus ritos Picasso, chiar de la ruși, în copeici, dom'le. Aha! am înțeles eu și eram aproape mîndru că, dintre pictorii ieșeni, eram primul care știa, acum, chiar din gura diavolului secolului, că fusese plătit în copeici. După ce-am mai făcut cîțiva pași în spatele gării (era ora șapte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
galben-negre de pe marginea trotuarului, a spulberat gardul din piatră masivă, secular, al bisericii și s-a oprit în curte. Era un Ford. Strada a-ncremenit. Insul a coborît, s-a scuturat ca o găină de colb, și a grăit: sculă americană, dom'le! Mi-a stat pe limbă: dată dracului! Dar era biserica... Sosește, în sfîrșit, Salvarea și-l ridică. Era mort (de beat). În timp ce-l aburcă în mașină, ne face cu ochiul, de altfel, singurul, și ne șoptește: Amigo! Și ești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mulțime din bulevard. Ne-a îmbrățișat, cîteva minute, cu mîinile lui mari, generoase, atît de întremător simbolice, și s-a retras. În stînga mea, unu' cu față standard: ăăă, da' di ci n-o vorbit?! Îi răspunde junele imberb din dreapta: dom'le, nu-i Iliescu... Liniște. "Experiența pe care o aveți în munca de securitate, capacitatea de muncă a fiecăruia dintre dvs., voința de dăruire ce vă caracterizează ne dau garanții sigure că, în următoarea perioadă, sarcinile prevăzute în programul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de artă. Ascultînd, oarecum amuzat de simetria formulării, întrebarea fantastului căutător de noutăți plastice prin reziduurile vieții exprima și ea o derută persistentă, iată, și după aproape patruzeci de ani, nepierzînd prea mult din insidioasa sevă: ce se mai pictează, dom'le? mă întreba jumătate șui, jumătate candid pictorul retras din lume. Ce-i puteam răspunde decît: oho, dar ce nu se pictează! 9 decembrie Craiu avea două "măști de urît" (de Tîrpești, măi Val! se extazia de fiecare dată, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț), ci cu sculptura: de ce, dom'le, să dărîmăm statuile lui Lenin, Stalin, Groza? așa a fost istoria, nu?, s-o lăsăm așa, învățăm de la ea... Invitatul cu pensula, pe cît de verbios, pe atît de succint în chestiune istorică, lasă pe cei doi moderatori, umeziți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e una cu mantinelă: capodopera vieții proprii este pînza în care "odioșii", ținîndu-se de mînă Făt Frumos și Ileana Cosînzeana -, coboară de undeva, dintr-un eden potopit de flori, spre noi, aducîndu-ne, adicătelea, și nouă, ceva din paradisul acela. De ce, dom'le? Chiar de ce? par a bilabia, nu numai noi, naivii secolului, nu numai păsăroiul cu nas adulmecător, ci și cei doi ingenui moderatori de la 7 Păcate. 25 iunie Mă aflu, întîmplător, în compania cîtorva medici eminenți, ieșiți la o țigară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comme d'habitude, cîți ani să aibă? mă tot întreb, pentru că pare coaptă bine, bestia, șarmanta bestie, chiar o întreb: Cînd îmi spune 16, să pic uite-aici, nu alta. Și ce crezi? de unde crezi că-i? De unde? Din Tecuci, dom'le. Ce zici? Ce să zic? 7 august O fugă. Compartiment plin. Intrăm în munți și se simte deja răcoarea pădurii crude. Urmărim splendoarea de-afară. Numai ei doi. De cînd s-au urcat, mestecă întruna vorbe. Ce dinamică perfectă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
părut a fi răspunsul cîtorva miștocari dă București, întrebați, la tarabe, de un reporter BBC, ce cred ei despre așa-zisul plan de eliminare fizică a celui vizat. Să nu reținem, desigur, replica-brici a unuia din ei: e foarte bun, dom'le! rostită amuzat-cinic, ci hlizeala generală a grupului (vai, să ni-l ia, bestiile, pe Neluțu-al nostru!), care, lăsată în voia ei, ar fi ocupat întreaga emisiune londoneză. Auzindu-l, recent, pe rotundul prim-vice pedeserist, anunțîndu-ne că ni se pregătește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]