6,873 matches
-
preceding the least senior queen dowager or current king's aunt or grandmother, with the style of "Her Royal Highness" (媽媽 마마 "mama"). .* Marele Prințesa consoarta intern (府大夫人 부대부인 "budaebuin"), mamă a unui rege al carui tata însuși nu a domnit.
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
("akkadiană:" Nabu-kudurri-usur având sensul de "Nabu, apărătorul hotarului") a fost rege al Imperiului Babilonian din cca. 1125 î.Hr. până în 1103 î.Hr.. A nu se confunda cu Nabucodonosor al II-lea, faimos pentru că apare în Biblia ebraică, cel care a domnit în Babilon 500 de ani mai târziu. El este considerat a fi cel mai mare rege al dinastiei de Pashe (de asemenea, cunoscută sub numele de a doua dinastie Isin), o linie regală care a stat pe tronul babilonian în
Nabucodonosor I () [Corola-website/Science/317324_a_318653]
-
8 decembrie 1776, domnitorul Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777) a dat prefectului apostolic Anton Mauro un hrisov domnesc prin care se încuviința construirea la Iași a unei biserici catolice din piatră. Hrisovul prevedea că ""(...) printr-această a noastră domnească carte, dăm voie și volnicie numiților preoți ai catolicilor ca se aibă a-și zidi o biserică de piatră, după putința și starea lor, iarăși(i) pe locul acel, unde au fost și mai înainte biserica acea de lemnu (...)"". Lucările
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași () [Corola-website/Science/317386_a_318715]
-
din Bistrița. De asemenea, tradiția atestă și faptul că domnitorul Ștefan cel Mare a avut un medic evreu cu numele de Șmil. Un dregător pe nume Abraham este menționat într-un document din 1630, prin care era scutit din poruncă domnească de plata unor dări. Mărturie a vechimii evreilor în fosta capitală a Moldovei o constituie și pietrele de mormânt din cimitirul evreiesc de la poalele Dealului Tătărași, una dintre acestea datând din anul 1700. În anul ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
Tot așa se numește și numele postum al unei persoane de rând, primit în schimbul unei plăti făcute templului. Numele postume ale împăraților se numesc "teigō". După moartea Împăratului Meji în 1912, numele "teigō" este numele erei în care împăratul a domnit. Astfel, Împăratul care era cunoscut ca Hirohito (1901-1989) când era în viață, este acum cunoscut că „Împăratul Shōwa”. Unii artiști plastici sau scriitori folosesc uneori așa-numite nume "gō" („pseudonim”) sau "gagō" („pseudonim elegant”). Hokusai a folosit peste 30 de
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
cercetătorii români. Anonimă, rezistă prin grija comunității. După cum atestă "„Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental «Sf. Nicolai»”", începută în anul 1890, "„pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn numită și «biserica domnească», probabil de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei Ioan Calimah și de tatăl său, Toader Calmășul, vornic al Câmpulungului. Biserica aceasta să fi fost zidită la anul 1698, deci pe un timp, când Domnul Moldovei, Ioan Teodor Calimah, care
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei Ioan Calimah și de tatăl său, Toader Calmășul, vornic al Câmpulungului. Biserica aceasta să fi fost zidită la anul 1698, deci pe un timp, când Domnul Moldovei, Ioan Teodor Calimah, care a domnit de la 1758-1761, a fost încă de tot tânăr, ba chiar un copil, așa că zidirea bisericii celei vechi de lemn este a se atribui mai mult tatălui lui Ioan Calimah, adică vornicului Toader, care nu se chiema Calimah, ci Calmășul.”" Este
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
lemn este a se atribui mai mult tatălui lui Ioan Calimah, adică vornicului Toader, care nu se chiema Calimah, ci Calmășul.”" Este greu de precizat dacă anul construirii vechii biserici de lemn este 1698, pentru că domnitorul Ioan Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Adunării Naționale de la Frankfurt. S-a alăturat astfel Zollverein german în 1834, Confederației Germane de Nord în 1866 și Imperiului German în 1871. Ernest I a murit în 1844. Fiul său cel mare și succesor, Ernest al II-lea, a domnit până la moartea sa în 1893. Pentru că a murit fără copii, tronul celor două ducate a trecut descendenților masculini ai fratelui mai mic al ducelui Ernest al II-lea, Albert, Prinț Consort. Însă Albert era soțul reginei Victoria a Regatului Unit
Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/321782_a_323111]
-
Henric Leul. Străbunicul lui Ernest, Prințul Ernest Augustus, Duce de Cumberland, al cincilea fiu al regelui George al III-lea al Regatului Unit, a devenit rege al Hanovrei în 1837 din cauza Legii Salice care i-a interzis reginei Victoria să domnească în Germania. Prințul Ernest Augustus de Hanovra, Prinț al Marii Britanii și al Irlandei, intitulat " Prințul Ernest de Cumberland" s-a născut la Penzing în apropiere de Viena ca al șaselea și cel mai mic copil al Prințului Moștenitor Ernest Augustus
Ernest Augustus, Duce de Brunswick () [Corola-website/Science/321797_a_323126]
-
de Saxa-Coburg-Gotha (1784-1844), care era fratele mai mare al mamei reginei, ce purta tot prenumele Victoria (1786-1861). Originea Victoriei a fost puțin legată de Anglia, deoarece, în afară de mama ei germană, tatăl său a aparținut Casei de Hanovra, Casă care a domnit în Marea Britanie din 1714, în timp ce fiecare generație s-a căsătorit cu o prințesă germană. Trei din cei patru bunici ai reginei au fost germani așa cum germani au fost șapte din cei opt străbunici, dacă-l putem numi „englez” pe cel
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
de Ștefan cel Mare (1457-1504) și refăcută în timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. În prezent, ea se află în stare de ruine. Ansamblul „Curtea Domnească” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 1409, având și este format din 4 obiective: Prima construcție descoperită pe actualul loc al Curții Domnești datează de la sfârșitul secolului al XIV
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
cu beciuri de pe latura de est a fost extinsă spre sud. Lucrările s-au finalizat prin amenajarea unui pavaj de prundiș și lespezi de piatră (sub care s-au găsit monezi nu mai vechi de 1480). După definitivarea lucrărilor, Curtea Domnească avea forma unui patrulater cu latura est-vest de 67,50 m și cea nord-sud de circa 40 m. Clădirea era o construcție masivă de piatră cu o fundație cu adâncimea de 1,50 m și ziduri groase de 1,60
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
unui patrulater cu latura est-vest de 67,50 m și cea nord-sud de circa 40 m. Clădirea era o construcție masivă de piatră cu o fundație cu adâncimea de 1,50 m și ziduri groase de 1,60 m. Curtea Domnească din Suceava era formată din încăperi cu rol rezidențial, o sală a Sfatului Domnesc și de ceremonial, o locuință-turn și un turn de poartă. Pe latura de est se afla o pivniță cu o lungime de 24 m și o
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
40 m. Clădirea era o construcție masivă de piatră cu o fundație cu adâncimea de 1,50 m și ziduri groase de 1,60 m. Curtea Domnească din Suceava era formată din încăperi cu rol rezidențial, o sală a Sfatului Domnesc și de ceremonial, o locuință-turn și un turn de poartă. Pe latura de est se afla o pivniță cu o lungime de 24 m și o lățime de 12 m. Ea era împărțită în două nave dispuse pe toată lungimea
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
pe latura de nord) sau pe scări (pe latura de sud). Ultimele intervenții s-au efectuat în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Atunci au fost refăcute pivnițele, amenajându-se intrări boltite din cărămidă și ancadramente de piatră la uși. Curtea Domnească din Suceava a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. Istoricii presupun că încetarea existenței Casei Domnești a avut loc în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitrașcu Cantacuzino (1674-1675, 1684-1685), când
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
este un fost han medieval construit la mijlocul secolului al XVII-lea în centrul orașului Suceava, pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 5. În prezent, aici funcționează Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava. Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 171, având codul . este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
este un fost han medieval construit la mijlocul secolului al XVII-lea în centrul orașului Suceava, pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 5. În prezent, aici funcționează Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava. Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 171, având codul . este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Bavariei ca a doua fiică a regelui detronat Miguel I al Portugaliei și a Adelaide de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg. Tatăl ei a devenit rege al Portugaliei în 1828 după ce și-a detronat nepoata, regina Maria a II-a a Portugaliei. El a domnit până în 1834 când domnia Mariei a II-a a fost restaurată iar Miguel a fost obligat să plece în exil. Descrisă ca fiind una dintre cele mai frumose femei din Europa, Maria Tereza s-a căsătorit ca a treia soție
Maria Tereza de Bragança () [Corola-website/Science/321986_a_323315]
-
copiilor. (Majoritatea bunurilor lui Franz Ferdinand s-au dus la nepotul lui, Arhiducele Carol). La 21 noiembrie 1916, cumnatul ei, împăratul Franz Joseph, a murit și Arhiducele Carol a devenit noul împărat al Austriei și rege al Ungariei. El va domni până în noiembrie 1918 când imperiul austro-ungar se va prăbuși în urma înfrângerii în Primul Război Mondial. După abdicarea lui, Maria Tereza i-a însoțit pe Carol și pe Zita în exil la Madeira însă în cele din urmă s-a întors
Maria Tereza de Bragança () [Corola-website/Science/321986_a_323315]
-
1733, August a moștenit electoratul saxon și a fost ales la tronul polonez, cu sprijinul Imperiului Rus și al Sfântului Imperiu Roman, spre diferență de opozantul său, Stanislav Leszczyński, care a uzurpat tronul cu sprijinul suedezilor în timpul Marelui Răboi Nordic. Domnind din 1706 până în 1709, Stanislav a fost detronat după înfrângerea suedezilor la Poltava. Întorcându-se din exil în 1733, cu ajutorul lui Ludovic al XV-lea al Franței, Stanislav a declanșat războiul de succesiune din Polonia, care s-a încheiat în
August al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/321992_a_323321]
-
tatăl său, Carol a fost cunoscut ca "cel Drept" sau "cel Frumos". Carol al IV-lea a fost al treilea fiu al regelui Filip al IV-lea și al reginei Ioana I de Navara. Carol n-a fost destinat să domnească. Se cunosc foarte puține lucruri despre copilăria lui, pe care și-a petrecut-o în întregime la palatul de la Cité. În 1307, Tatăl său a cumpărat comitatul Bigorre pe care l-a oferit la scurtă vreme lui Carol. Din 1314
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
evacueze locul. Deoarece acțiunea în instanță nu îi aduce câștig de cauză, singura soluție pe care pare să o mai aibă Fara este sinuciderea. Intrând într-un magazin al Arsenalelor pentru a-și cumpăra o armă, află despre corupția care domnește în Imperiu și despre faptul că, de fapt, rolul Arsenalelor este de a o contracara, ajutând oamenii nedreptățiți. Cu ajutorul Făuritorilor de arme, Fara își recuperează banii și magazinul. Reușind să evadeze de pe Marte, Cayle se întâlnește cu eu-l său
Arsenalele din Isher () [Corola-website/Science/321407_a_322736]
-
etc. Deținuții mureau din cauza muncii grele. Munca la fabricile de cărămidă era cea mai grea. Se făcea și muncă de fierărie, deținuții făcând cuțite și alte arme pentru ustași. Munca de construcție a digurilor era cea mai temută. În lagăr, domnea mizeria și murdăria: înghesuială, sânge, vomă și cadavre umpleau cazărmile, pline de paraziți și de mirosul greu al găleților de fecale. Din cauza expunerii la vicisitudinile vremii, deținuții sufereau de probleme de sănătate care au dus la epidemii de tifos, febră
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]