7,566 matches
-
cu zi decât legendele biblice, la fel cum portretele pictate sunt diferite de icoane și de scenele mitologice. Ele s-au prezentat ca o țesătură de biografii a unor ființe, a unor eroi posibili. La confluența dintre epopee, legendă, povestire fantastică, istorie, biografie, autobiografie, memorii, jurnal și relatare, genul literar al romanului etalează istorii de viață ale unor persoanje prezentate în complexitatea caracterului lor. Universul eroilor de ficțiune - de „ființelor intermediare” - a jucat un rol important în caracteriologie (Lăzărescu, 1994Ă. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Federigo Tozzi, Mimmo Morina ș.a. De asemenea, a tradus din română în italiană din creația poeților de azi. SCRIERI: Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980; Prisma, Cluj-Napoca, 1982; Sfârșit de vară, Cluj-Napoca, 1984; Pisica de Eritreea, Cluj-Napoca, 1986; Fantasticul povestirii, Cluj-Napoca, 2001; Federigo Tozzi, Cluj-Napoca, 2001; Biografie și poezie în Renașterea italiană, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Rolando Certa, Surâsul Korei, pref. Ioan Alexandru, Timișoara, 1986; Grazia Deledda, Cenușa. Incendiu între măslini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Lidia Lucidi Drăganu); Poeti
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
Liceul nr. 14, până în 1964, când obține, prin concurs, postul de asistent universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Cluj, unde în prezent este profesor. În 1972 devine doctor în filologie (cu o teză despre proza fantastică românească). Debutează în revista „Tribuna”, în 1964, cu studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Facultății de Filologie din Cluj, unde în prezent este profesor. În 1972 devine doctor în filologie (cu o teză despre proza fantastică românească). Debutează în revista „Tribuna”, în 1964, cu studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale și literare române, Dicționar analitic de opere literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale și literare române, Dicționar analitic de opere literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
opere literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în definirea acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic particular” și desfășoară o suită de aproximări ale raporturilor fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic particular” și desfășoară o suită de aproximări ale raporturilor fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei tipuri generale de situații fantastice
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei tipuri generale de situații fantastice, corespunzătoare interacțiunii între normal și supranormal, mutației peste marginile firii, deci supranormale, a planului prim, respectiv apariției iruptive în normal a planului ultim”, enumeră „temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii române și universale”. A doua secțiune a cărții (Orientări și profiluri) este preponderent analitică, criticul evaluând tipologic și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers inacceptabil al verosimilului (N. Gane
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers inacceptabil al verosimilului (N. Gane, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian, Al. A. Philippide); fantasticul doctrinar (M. Eminescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu); fantasticul „voinței de mister” (Mateiu I. Caragiale, Adrian
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers inacceptabil al verosimilului (N. Gane, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian, Al. A. Philippide); fantasticul doctrinar (M. Eminescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu); fantasticul „voinței de mister” (Mateiu I. Caragiale, Adrian Maniu, V. Beneș, Oscar Lemnaru, A. E. Baconsky) ș.a. Fiecare capitol se încheie cu un tablou rezumativ al constantelor arhitectonice, tematice
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers inacceptabil al verosimilului (N. Gane, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian, Al. A. Philippide); fantasticul doctrinar (M. Eminescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu); fantasticul „voinței de mister” (Mateiu I. Caragiale, Adrian Maniu, V. Beneș, Oscar Lemnaru, A. E. Baconsky) ș.a. Fiecare capitol se încheie cu un tablou rezumativ al constantelor arhitectonice, tematice și tipologice ale categoriei respective de opere. Lucrare fundamentală în spațiul critic
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
mister” (Mateiu I. Caragiale, Adrian Maniu, V. Beneș, Oscar Lemnaru, A. E. Baconsky) ș.a. Fiecare capitol se încheie cu un tablou rezumativ al constantelor arhitectonice, tematice și tipologice ale categoriei respective de opere. Lucrare fundamentală în spațiul critic românesc, Proza fantastică românească are un ecou extern meritat: Louis Vax citează, în Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique (Paris, 1979), tabloul sistematic pe care-l propune criticul român. De asemenea, A.-B. Goorden utilizează aceleași criterii teoretice de clasificare a fantasticului la
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Proza fantastică românească are un ecou extern meritat: Louis Vax citează, în Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique (Paris, 1979), tabloul sistematic pe care-l propune criticul român. De asemenea, A.-B. Goorden utilizează aceleași criterii teoretice de clasificare a fantasticului la prezentarea scriitorilor incluși în antologia Roumanie fantastique. Spiritul independent și, implicit, polemic, erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
a povestirilor în ramă preludează o altă lucrare de pionierat în critica și teoria literară românească, Povestirile în ramă. Ipostaze universale și românești ale unei structuri (2002), la origine curs universitar ținut la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. SCRIERI: Proza fantastică românească, București, 1975; Spiritul Romei. O privire comparativă asupra gândirii și faptei unui popor (Titus Livius, Cornelius Tacitus, Plinius cel Bătrân), Cluj-Napoca, 1979; Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică, Cluj-Napoca, 1983; Fiul Craiului și Spânul, Cluj-Napoca, 1998; Povestirile
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
fantastique, introd. edit. (Le profil de la littérature fantastique roumaine), Bruxelles, 1983 (în colaborare cu A.-B. Goorden). Traduceri: Walter Scott, Woodstock sau Cavalerul. O poveste din anul 1651, pref. trad., Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Sergiu Pavel Dan, „Proza fantastică românească”, LCF, 1975, 35; Dumitru Micu, Un studiu despre proza fantastică, CNT, 1975, 46; Alexandru George, O cercetare meritorie, VR, 1975, 10; Marin Beșteliu, Prima sinteză asupra literaturii fantastice românești, R, 1975, 11; Teodor Tihan, O „estetică” posibilă a prozei
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
în colaborare cu A.-B. Goorden). Traduceri: Walter Scott, Woodstock sau Cavalerul. O poveste din anul 1651, pref. trad., Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Sergiu Pavel Dan, „Proza fantastică românească”, LCF, 1975, 35; Dumitru Micu, Un studiu despre proza fantastică, CNT, 1975, 46; Alexandru George, O cercetare meritorie, VR, 1975, 10; Marin Beșteliu, Prima sinteză asupra literaturii fantastice românești, R, 1975, 11; Teodor Tihan, O „estetică” posibilă a prozei fantastice românești, ST, 1975, 11; Nicolae Manolescu, Criteriul fantasticului, RL, 1975
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
trad., Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Sergiu Pavel Dan, „Proza fantastică românească”, LCF, 1975, 35; Dumitru Micu, Un studiu despre proza fantastică, CNT, 1975, 46; Alexandru George, O cercetare meritorie, VR, 1975, 10; Marin Beșteliu, Prima sinteză asupra literaturii fantastice românești, R, 1975, 11; Teodor Tihan, O „estetică” posibilă a prozei fantastice românești, ST, 1975, 11; Nicolae Manolescu, Criteriul fantasticului, RL, 1975, 51; Dimisianu, Opinii, 221-225; Ulici, Prima verba, II, 207-210; Louis Vax, Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]