6,379 matches
-
și-au exprimat nemulțumirea față de tratarea superficială a operei sadoveniene, considerând că regizorul a fost „ispitit de filmul de aventură în costumație exotică” și de aspectele decorative ale romanului de inspirație; în opinia lor, filmul a fost golit astfel de „fiorul prozei sadoveniene”. Filmul a fost premiat în anul 1964 cu Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și pentru ingeniozitatea mișcărilor de aparat la al IV-lea Congres al UNIATEC (Union Internationale des Associations Techniques Cinématographiques) de la Milano. Romanul "Neamul Șoimăreștilor
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un detașament de tinere telefoniste asigură funcționarea centralei de la Tâncăbești, în agitatele zile din august 1944. Chipurile telefonistelor dobândesc, treptat, contur și greutate: rumena Durdu, la primii fiori ai iubirii (Sigartău), Mari cea versată și plină de aplomb (Vasilescu), o delicată visătoare (Bârbora) etc. Debut regizoral fericit, cu remarcabile notații psihologice și compoziții de personaje, până în clipa în care se declanșează, convențională, lupta cu invadatorii, din fericire mai
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii monstruoși încolăciți în jurul celor trei, cu scopul de a-i omorî ca pedeapsă divină, leagă prin liniile lor curbe grupul statuar și conferă din punct de vedere vizual unitate. Acest fapt ajută la demonstrarea dinamicii care vrea să fie
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: "„Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”". Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
din acest volum, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În aceste condiții viața e trăită „de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă în continuare unplugged și în pauze spun glumițe”. Reacția asistenței, „noi aplaudăm și râdem” stârnește fiorul nebuniei pe care acest ciclu îl provoacă și îl ilustrează. Poate că nici un poet al generației sale nu a reușit să evidențieze cu atâta spor și să exploreze cu atâta interes filonul oboselii, ‘strategiile însingurării' și ‘interioarele nebune' ca acest
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”. Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
imagini fie ale răstignirii, devoțiunii, jertfei, altruismului, răscumpărării, pocăinței, ispășirii, salvării, mântuinței, căutării, fie ale orgiasticului, demoniacului, dionisiacului, stărilor catabazice, opresivului, violenței, disoluției, rupturilor și fragmentărilor de tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite» și al unei înțelegeri superioare în materie de predestinare a lumii și propriului destin artistic. Se degajă din toate aceste proiecții ale imaginarului atât o stare de disconfort existențial cât mai ales o concepție postmodernă de
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
își va primi locul de drept în istoria jurisprudenței acestei curți alături de "Korematsu" și "Dred Scott". Metoda de a ucide un copil ... prescrisă prin această lege este atât de oribilă încât și cea mai clinică descriere a ei evocă un fior de revoltă.” În 2007, Curtea a declarat constituțional un statut federal prin care se interzicea avortul cu dilatație și extracție intactă în cazul "". Profesorul de drept de la Universitatea din Chicago, fost coleg cu Scalia, a criticat decizia din cazul "Gonzales
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
băutură paradisiacă așa cum este descris în Coran, și a beției, ca stare de efuziune a celui ce se apropie de divinitate este prezentă la tot pasul în marea simfonie poetică persană. Chiar și acolo unde interpretarea lasă loc echivocului, fiorul mistic se face simțit. Faptul că vinul material este interzis de către Legea islamică accentuează și mai mult acest simbolism prezent în literatură. Tema vinului își are rădăcini adânci în tradiția iraniană, având în vedere că vechii persani venerau vinul și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele Ivan Turbincă și Dănilă Prepeleac
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
demult trecute și uitate. Începutul nuvelei cu petrecerea tipică unor familii burgheze indică un somn al conștiințelor, întrerupt din când în când de o vagă aspirație a Lizei sau a Dorinei. Apariția neașteptată a lui Andronic trezește aceste conștiințe, aducând fiori de mister și amplificând trăirea unor sentimente reprimate până atunci. Alegerea miresei constituie scopul principal al jocurilor imaginate de Andronic. El trebuie să aleagă între Liza și Dorina, ambele făcându-i avansuri într-un mod subtil. Competiția cu rol eliminatoriu
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”. Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
a călcat rar și pe unde trec azi aceiași oameni ca și acum câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
a lui Alfred de Vigny, și la o vânătoare de cocoși sălbatici în pustietățile Rarăului, în care un vânător bătrân îi mărturisește autorului că a ezitat să împuște această pasăre sperioasă din cauza faptului că a fost cuprins brusc de un fior de admirație. „Mulți urmărind în special descripțiile de natură, care există, firește, cred că volumul e o colecție de tablouri, în vreme ce lectura arată că pe primul plan sunt portretele de vânători, boiernași de țară (acei „odnodvortzî” din narațiunile lui Turgheniev
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
infractor. Când facem cunoștință cu Joe, spune Affleck, el are o aventură amoroasă cu Emma Gould, iubita lui Albert White, mafiot irlandez. “Ea e controlată de Albert, așa că relația cu Joe o entuziasmează, pericolul reprezentat de această legătură îi dă fiori”. La fel ca Joe, Emma își etalează independența, oricât ar fi ea de nesigură. Sienna Miller, care-i dă viață Emmei, spune entuziasmată: „Sunt obsedată de perioada prohibiției, așa că prezența mea în acest film a fost ca un vis împlinit
În ,,Legea nopții” Ben Affleck aduce un omagiu filmului noir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105855_a_107147]
-
dar, iată, că, de fapt, această artă este mult mai mult decât vârstă sau tehnică, dansul este în primul rând emoție. Iar cei patru balerini septuagenari prezenți la București exact asta ne-au trasmis: o nesfârșită emoție”. (blog Adevărul) „Emoție, fior și admirație, au fost sentimentele pe care le-au stârnit cele patru legende ale dansului contemporan, invitații celei de-a 17-a ediții a Întâlnirilor JTI! Quartet Gala nu numai că a adus imposibilul la București, și anume să dăruiască
Povestea Quartet Gala, la TVR. Amurgul zeilor sau povestea tinereții fără bătrânețe by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105874_a_107166]
-
printr-o extraordinară fuziune între efectele speciale și fotografia propriu zisă, arată nespus de frumos, de la celula-mamă la arbori, nori, valuri de mare. Frumusețea lui pare greu de înțeles, de undeva, de sus, cineva dictează totul și filmul strecoară un fior mistic născut din comuniunea cu micile lucruri înconjurătoare, pe care tocmai comentariul (rostit de Cate Blanchet) nu îl susține. Nu e bine să luăm la întrebări divinitatea. Oricât de absconse ar fi cele două documentare-eseu, tot sunt de departe de
Veneția 2016. Unde fugim din prezent? by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105292_a_106584]
-
România - RO.AS.IT. a aderat cu ocazia Congresului de la sfârșitul anului trecut. DC News: A fost și un spectacol de muzică italiană. A fost vreun moment anume care v-a emoționant? Andi Grosaru: Au fost multe momente emoționante. Simt fiori de fiecare data cand ascult tenori precum Antonio Furnari sau Sorin Ursan, care au în repertoriile lor superlative ale muzicii italiene. Un moment deosebit a fost și cel în care profesorul Antonio Rizzo ne-a purtat în lumea poeziei italiene
Casa d'Italia, inaugurare centru cultural. Andi Grosaru, interviu exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102335_a_103627]
-
mai puțin de 85%. Cu toate acestea, deși multe persoane se simt vulnerabile în fața potențialelor abuzuri, doar 2 din 10 persoane au apelat vreodată la o institutie/autoritate a statului pentru a fi protejate. Motivația, care ar trebui să dea fiori autorităților publice, este aceea că populația, simplii particulari, nu au încredere că vor fi protejați de autorități, considerând că cei ce dețin puterea și abuzează de ea sunt inexpugnabili și că, de aceea, e mai bine "să nu te pui
Piperea publică un SONDAJ de ultimă oră. Cifre bombă pentru un liberal by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102814_a_104106]
-
Vincent Lindon, bărbatul umilit, care bate din ușă în ușă pentru o slujbă, oricât de mică în filmul lui Stéphane Brizé La loi du marché emoționează, ceea ce nu a fost cazul cu chicotelile amoroase ale Emmanuellei Bercot. Ne-au trecut fiorii când am văzut toată mascarada tehnicilor moderne de angajare, ridicolul comisiilor care dezbat „limbajul corpului", „intensitatea glasului" unui om care nu vrea decât să câștige o pâine ca supraveghetor într-un magazin. Parcă ar da examen de angajare la operă
Cannes 2015. Incestul pe înțelesul tuturor, mai ales al copiilor by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102031_a_103323]
-
de lumea aceasta, surâzând îndelung unui copil”. Lucian Blaga La despărțire,- rememora scena Teohar Mihadaș- Lucian Blaga ”s-a încleștat cu mâinile acelea lungi și osoase, cu atâta strășnicie” de ale lui încât a avut senzația că este străbătut de fiori ”de mare și străină frică”...Teohar Mihadaș a părăsit rezerva de la Medicala I, ”cu fața înspre ochii lui, care se dilatau tot mai mari, mai plini de corole”. După o scurtă perioadă de acalmie, starea generală a bolnavului s-a
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i cunoaște și nu-i vor cunoaște. Patria este înlăuntrul nostru și o ducem cu noi peste țări și peste mări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt, și nu găsim mângâiere decât în restriște și în lacrimi. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci numai pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri“. Cariera politică a
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
femeie răscolită. Aș fi de acord? ‘Eu? Să merg la Paris și la Londra? Eu să susțin cauza noastră? Neoficial, bineînțeles dar, totodată, considerată de ai mei ca fiind cea mai potrivită de a face acest lucru pentru România’. Un fior de mândrie mi-a străbatut toata ființa. ‘Eu? Desigur; eu eram cea chemată - da, cred ca mă simteam capabilă să-mi susțin pledoaria chiar și în fața celor ’trei mari’!’ [...] Da, voi merge, am spus - o să fac tot ce pot. Era
Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102211_a_103503]
-
scot un cuvânt. Dânsul a lăsat mâna jos, s-a dat un pas înapoi, m-a privit din cap până-n picioare și de la picioare până la cap și m-a binecuvântat, zicând cu voce tare: „Bine, mă, fie!”. Am simțit un fior și o putere m-a străbătut prin șira spinării. Atunci mi-a dat putere să pot umbla în picioare. Am început să plâng iar dânsul a trecut mai departe. Credincioșii m-au înconjurat și m-au întrebat ce am cerut
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]