8,564 matches
-
cules de către Petre Ispirescu, pare a fi "necunoscut în literatura folclorică europeană", după cum apreciază Lazăr Șăineanu în vasta sa lucrare, Basmele românilor, interpretându-l în ciclul intitulat Tipul zânelor promise 785**. Schema lui proprie, care nu se mai regăsește în folclorul altor popoare a determinat o clasificare aparte a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile"; "simbolismul religios al solstițiului" îl vedea în strânsă legătură cu imaginile și temele folclorului românesc și european, "în noaptea aceasta, cerul se întredeschide, se poate vedea lumea de dincolo în care se poate dispărea ... Dacă cuiva i se înfățișează această vedenie miraculoasă, el iese din timp, iese din spațiu. Va trăi o clipă ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Regele-Grădinar, reprezentându-l pe Dumnezeu (...) Mai semnificativă este, totuși, noua interpretare a "setei sufletului". Libații funerare pentru a potoli setea morților sunt atestate în numeroase culturi. Credința că "Apa Vieții" asigură învierea eroilor este răspândită, de asemenea, în mituri și folclor"888. În nuvelă, sursa fantasticului folcloric este evidentă în alegerea izvorului "dătător de puteri", ca și în supranumele inițial, "Făt-Frumos cu ochii în lacrimi"889. Aventura (termen pe care Eliade îl folosea cu înțelesul lui primar, de "risc existențial"890
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Faptul că același radical care desemnează soarele este prezent atât în corpul fonetic al antroponimului, cât și în cel al sărbătorii, și că le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânziana), precum și raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu nume de floare pentru a-l reda pe Brânduș, copilul găsit din Breaza, care trăiește în folclor (Fata căpitanului), pe Thecla (O fotografie veche de 14 ani) și, mai ales, în cazul lui Zaharia Fărâmă, prin care, își intitula opera, "parabolă a omului fragil": "Fărâmă este numele bătrânului, care înseamnă în limba română "miez", "fragment"". Bătrânul învățător
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
au să crească pomi și o să crească grâu. Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Ispășirea păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, Europa, Asia, America...Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Eliade, Mircea, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991. Eliade, Mircea, Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, "Fragment autobiographic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
www.crestinortodox.ro/ carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. Niculiță-Voronca, Elena, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Editura Saeculum I.O., București, 1998. Niculiță-Voronca, Elena, Studii în folclor, vol. I, Tipografia G.A.Lazareanu, Bucureșci, 1908. Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, Editura Minerva, București, 1991. Noica, Constantin, "Interpretare la Cratylos", în Platon, Opere, III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Noica, Constantin, "O interpretare a basmului "Tinerețe fără
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimologic al limbii române, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 854. 22 Mihai Vinereanu, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, Tipografia G.A. Lazareanu, vol. I, Bucureșci, 1908, p. 67. 25 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 79. 26 Ibidem, p. 91. 27 Victor Kernbach, Dicționar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vol. II, Paris, Credințe și obiceiuri despre plante, Sociétés Europénnes 4, 1988; ed. de Paul H. Stahl, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. I, Editura Artemis, București, 1994, p. 227. În Dicționarul lui Evseev, nucul este interpretat în folclorul multor popoare ca un arbore demonic, iar simbolismul său funest (există o credință legată de iminența morții pentru cel care îl plantează) este contracarat de semnificațiile fructului său, legate de fertilitate și fecunditate (Ivan Evseev, op. cit., pp. 117-118.). 309 Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dificultăți, în primul rând pentru că el nu se găsește în nici un text bogomilic și apoi pentru că mitul acesta cosmogonic are o răspândire foarte mare, chiar în regiuni unde credințele bogomilice nu au pătruns niciodată. Tinând cont de faptul că "arhaismul folclorului sud-est european este în afară de orice îndoială", el nu exclude posibilitatea ca anumite credințe dualiste difuzate în Balcani și în regiunile carpato-dunărene să fie resturi ale credințelor religioase aparținând substratului traco-scitic. Cu alte cuvinte, dualismul este propriu acestor locuri, iar nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atribute contradictorii: "Părintele a trebuit să fie, prin natura sa, atât divin, cât și demonic. Ce prăpastie ar fi deschis gânditorul nostru în fața ochilor mirați ai obștei cu o asemenea concepție despre Cel ce a fost mai înainte de Început. În folclorul nostru se schițează o stare de concepție. Poporul închipuia eresuri care înseamnă o abatere de la doctrina bisericească. Spiritul de gândire liberă ce răbufnea într-o asemenea abatere se rostea nu ca o învățătură, ci ca o închipuire, ca un joc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
întrece riscă o primire deloc cordială. Într-o lume ce nu-și permite luxul sincerității, vigoarea debordantă și insolitul apariției ei bruște deconcertează. Dar rezistența pasivă la curtoazie nu luă nicidecum prin surprindere delegația de arhitecți, suficient de familiară cu folclorul despre nomazi pentru a se îndoi strașnic că un pod între mentalități atât de diferite ar putea fi realmente construit la comandă, printr-o inițiativă pe cât de energică, pe-atât de arbitrară. Admițând chiar că puntea ar fi fost dorită
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
etalata prin totalitatea instrumentelor de evaluare; * Curriculum local sau zonal reprezintă oferta educaționala de care beneficiază doar cursanții dintr-un spațiu geografic determinat, deoarece se considera ca anumite valori sau cunoștințe prezintă un interes special (cum ar fi cele etnografice, folclor, istorice, geografice, lingvistice). * Curriculum nucleu este expresia curriculară a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente esențiale pentru orientarea învățării la o anumită disciplină. El reprezintă unicul sistem de referință pentru diversele tipuri de evaluări ale procesului educativ și
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
două clase: EDR "reflectând vorbirea" și "citatele"din literatura populară (de tipul: locuțiuni expresive; expresii idiomatice; proverbe și zicători; formule uzuale, stereotipii de comparație). Din literatura populară sunt luate în considerare trei categorii de enunțuri: versuri populare, formule stereotipe din folclor, ghicitori. Enunțurile anonime culte cuprind, în mod special, formule aparținând discursului religios; dictoane; sloganuri; formule "tehnice din diferite texte din zona stilurilor funcționale" (S. Dumistrăcel, 2006: 130); nume proprii de notorietate (clasă mai puțin importantă, consideră cercetătorul). Din categoria enunțurilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
promovare/ menținere a dialogului intercultural între popoare diferite și limbi diferite, un cod al deontologiei profesionale. Abordat din perspectiva relației paratext-text și a intenției comunicării, numele lui Robin Hood (a cărui istorie izvorăște din perioada medievală, eroul rămânând important în folclorul englez, prin faptul că fura de la bogați pentru a da săracilor și lupta contra nedreptății) este, în titlul luat în considerare, un construct metaforic: prin "Robin Hood" se respectă principiul "utilității publice" la nivelul discursului jurnalistic, în sensul Principiilor... lui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și-a consultat dosarul. Un tânăr profesor de literatură constată că, la un moment dat, toți cei trei colegi de cameră de la cămin erau informatori și-l turnau. Iar pentru a li se Înregistra discuțiile la o tabără studențească de folclor a fost pus În funcțiune un angrenaj important de profesioniști ai ascultării, iar doi generali dirijau această importantă operațiune. Un inginer chimist a numărat 19 ofițeri care-l supravegheau, care adunau Înregistrările și le rezumau și care făceau apoi sinteza
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Chelcea). În cartea de onoare În care scriu vizitatorii, Începând cu 1958, numele său nu este pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de curând. Acest fiu de moșneni din Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut să se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
contrazice normele, de unde acel fenomen de surpriză pe care-l produce istețimea minții În Împrejurări paradoxale”. Cei doi eroi trăiesc Într-o lume complexă, sucită, paradoxală, Încercând să se adapteze fără să renunțe la convingerile lor. Un cunoscut specialist În folclor, Ovidiu Papadima (Un roman al Înțelepciunii noastre populare), constată, pe bună dreptate: „Mitologia folclorică cu perspectivele ei cosmice: credințele, legendele și povestirile de seară generate de ele, cântecele bătrânești; cărțile populare, cu duelurile lor de iscusință În Întrebări și răspunsuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sa principală este dimensiunea consensuală, introdusă prin expresia: „toată lumea știe”. Incorporează caracteristicile contextului social, bunele maniere sociale, modurile de transmisie a experienței sociale și a tezaurului cultural. Cunoașterea cu ajutorul simțului comun (naivă, culturală, dialogică, comunitară, transmisă prin activități, limbă, obiceiuri, folclor) urmărește lărgirea cunoașterii, progresul cognitiv, căutarea adevărului. Este o activitate de Învățare, dar nu una cognitivă, ci socială: are regimul oricărei Învățări, iar lipsa progresului social se simte, se vede mai repede decât lipsa cunoștințelor. Individul obișnuit acționează ca un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
importanți muzicieni de la sfârșitul secolului al xIx-lea și din prima jumătate a secolului xx, al cărui nume Îl poartă cel mai important festival de muzică din România. A dovedit talent muzical Încă din fragedă copilărie, cunoscând chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare din zonă. Valea Jijiei a fost și este Încă considerată un spațiu social-istoric și demografic caracterizat prin izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
preromantic. Acesta face din națiune o moștenire istorică care nu depinde de voința oamenilor și trebuie respectată de toți. Pentru filosoful Herder, națiunea apare ca o ființă vie, diferită de celelalte, născută dintr-o forță vitală care se manifestă prin folclor, mituri, trecut național, limbă, muzică, artă, într-un cuvînt cultură. Spiritul național, Volksgeist, reprezintă astfel temelia națiunii. Dar, juriști și filosofi ca Fichte sau Hegel consideră că statul este cel ce trebuie să realizeze unitatea națiunii și nu comunitatea cetățenilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secolului al XIX-lea oscilează astfel între dorința de unificare și afirmarea particularismelor naționale, între "uzanțele comune ale Europei", care pun bazele unei identități transnaționale și caracterul specific al culturilor naționale. Bazate pe limbi diferite, obiceiuri și tradiții proprii, un folclor propriu, o istorie care se afirmă de-a lungul secolelor ca un puternic element de unitate, aceste trăsături naționale nu pot fi contestate. Ele nu împiedică totuși existența unei civilizații comune. Calamitățile din secolul al XIV-lea și al XV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n 1944. Al?i c�?iva, cum este cazul lui Ren� K�nig, iau drumul exilului temporar. �n sf�r?it, al?îi se retrag �n domenii de studiu mai pu?în expuse (?i mai pu?în apreciate!) precum etnologia, folclorul sau geografia uman? Cu excep?ia unor colaboratori f??i?i ai regimului (Freyer, Ipsen, �ntre al?îi) � care, �n opozi?ie cu GDS ?i Asocia?ia Internă?ional? de Sociologie (1949) vor re�nt�lni dup? r?zboi Institutul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îndemână ar fi să răspândim o boală porcină contagioasă în toată insula, ceva asemănător cu marea mixomatoză a iepurilor, care a exterminat aproape complet această specie de pe insulă acum câțiva ani. Război bacteriologic!) Linné desigur impresionant, totuși neglijent. Plante, animale, folclor și curiozități despre ce vrei și ce nu vrei. Doar a stat o lună pe insula Gotland (fără mașină). Am auzit la postul local de radio că Linné era obosit după un voiaj plin de entuziasm pe Öland2. A vizitat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]