7,390 matches
-
ca principiu educativ. Predarea religiei se efectua scria G. G. Antonescu într-o manieră potrivită mai curînd pentru pregătirea unor teologi, decît pentru educarea unor buni creștini. Pentru ca religia să devină un principiu educativ accesibil, ar fi trebuit să fie fundament nu pe simpla cunoaștere și recunoaștere a principiilor creștine, ci pe aplicarea lor în viața socială. Întemeindu-se pe afirmația lui Tertulian Anima est natura liter christiana (sufletul este de la natură creștin), G. G. Antonescu aprecia că în fiecare om
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe ideea unei "reforme în noi înșine". 11.2.2. Pedagogia sociologică 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației Încă din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, C. Dimitrescu-Iași făcea din sociologie un fundament al construcției pedagogice (8, pp. 345-352). Ideea a fost reluată și dezvoltată în al patrulea deceniu al secolului XX cînd, în România, luaseră o deosebită amploare cercetările sociologice, îndeosebi prin școala monografică de la București, condusă de DIMITRIE GUSTI (1850-1955). Aceste
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de filosofia educației pot fi împărțite în două direcții una prezentă mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe adoptarea ca fundament filosofic a unei singure concepții: materialismul dialectic și istoric. Cealaltă direcție s-a orientat spre analiza unor concepții filosofice contemporane care și-au elaborat teorii proprii asupra educației. Este adevărat, în cadrul primei direcții n-au fost scrise studii cu deosebită
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost relevate atît elementele care sînt în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea instruirii programate la limba română, limbi străine, botanică (8). Este adevărat, în anii care au urmat, cercetările nu s-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și educație, cap. "Experiența și gîndirea". 7. Cf. J. DEWEY și EVELYN DEWEY, Școlile de mîine, trad. G. I. Simeon, 1937. 8. A se vedea Democrație și educație, cap. "Gîndirea și procesul de educație". 9. A se vedea J. DEWEY, Fundamente pentru o știință a educației, antologie, traducere, studiu introductiv, bibliografie critică de VIOREL NICOLESCU, E.D.P., București, 1982. 10. I. GH. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 10 bis. YVES BERTRAND, PAUL VALOIS, "John Dewey
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Basarab Nicolescu Ce este Realitatea? ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Broglie: dezbaterile lor pasionate și pasionante dovedesc cu prisosință că erau conștienți de a fi atins ceva ce depășea cu mult cadrul strîmt al fizicii. Totuși, dezbaterile lor au rămas, în mare măsură, în circuit închis. Filosofia contemporană, excesiv tributară fundamentului ei literar, întîmpina greutăți în a admite că știința această rudă săracă, această muscă apteră (după cum o numește istoricul religiilor Ioan P. Culianu 1) putea contribui la cunoașterea omului însuși. Mai mult, înțelegerea eventuale-lor consecințe ale fizicii cuantice trecea printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a o înnobila printr-o viziune unificată a lu-mii, care nu poate decît accelera marile descoperiri științifice. Dar ar putea fi imediat formulată o obiec-ție majoră: cum poate filosofia, în dorința sa de stabilitate și de permanență, să accepte ca fundament știința, care se află într-o stare de perpetuă fierbere, de schimbare continuă ? Chiar și Lupasco spunea: "Aventura experimentală a științei secolului nostru este ca un taifun care mătură totul în calea lui inclusiv teoriile științifice... ale celor care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele argumentației științifice 45, are ca sursă o teribilă confuzie: convingerea că "știință" înseamnă exclusiv "a prezice" e o viziune perimată și falsă. Știința include înțelegerea, fundament al unei anumite viziuni despre natură și Realitate. Ea face tot mai mult apel, în tentativa sa de unificare, la ființe virtuale, abstracte, ceea ce dă impresia de irațional celui care ar vrea să reducă totul la informația oferită de organele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o judecată științifică antagonistă. Această contra-dicție ireductibilă, legată de subiectul însuși, reprezintă motorul progresului științific. Pro-gresul științific care s-ar produce printr-o apropiere continuă de legi absolute și imuabile este, pentru Lupasco, o simplă iluzie, tenace dar fără nici un fundament. Legile însele trebuie să se supună contradicției ireductibile. "Istoria științei descurajează, de altfel, fără menajamente orice credință într-un adevăr absolut, în vreo lege eternă"9. Această afirmație a lui Lupasco ar merita să fie îndelung meditată astăzi cînd, în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
celelalte particule. Nu este, deci, de mirare că Lupasco împărtășește, alături de teoria bootstrap-ului, ideea că nu pot exista constituenți ultimi ai materiei. E neîndoielnic faptul că, pentru Lupasco, știința, cel puțin o știință demnă de acest nume, are obligatoriu un fundament ontologic. Dacă nu, ea s-ar reduce la "un proces-verbal întocmit la contactul cu succesiunea faptelor"16. Ontologica lupasciană are consecințe deosebit de importante în înțelegerea spațiului și a timpului. Terțul inclus induce discontinuitatea spațiului și timpului. Lupasco întîlnește astfel una
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fluxului de informație ce traversează nivelurile de realitate a obiectului și a fluxului de conștiință care traversează nivelurile de realitate a subiectului. Această orientare coerentă dă un nou sens verticalității ființei umane în lume. Această verticalitate constituie, în viziunea transdisciplinară, fundamentul ori-cărui proiect social viabil. Un Eros extraordinar, neașteptat și surprinzător traversează nivelurile de realitate și nivelurile de realitate a Subiectului. Artiștii, poeții, oamenii de știință și misticii din toate timpurile au mărturisit despre prezența acestui Eros în lume. HEISENBERG ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
al realității"25, scrie Heisenberg. Incompleti-tudinea legilor fizice este deci prezentă la Heisenberg, chiar dacă nu face nici o referire la teoremele lui Gödel. Pentru el, realitatea se oferă ca "țesut de conexiuni de genuri diferite", ca o "abundență infinită", fără vreun fundament ultim. Această viziune este împărtășită de Pauli, care scrie: "Faimoasa "incompletitudine" a mecanicii cuantice este cu siguranță prezentă într-un fel sau altul, dar e clar că ea nu poate fi eliminată printr-o întoarcere la fizica clasică (asta e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jung, Pauli și Lupasco, îmbogățite cu noțiunea de niveluri de realitate, constituie o abordare deschisă, situată în miezul modernității. Ele contribuie la apariția unei viziuni înnoite despre natură, conducînd la abordarea transdisciplinară a unei realități multidimensionale, structurată pe multiple niveluri, fundament al speranței și al verticalității noastre. "Ce este realitatea?" se întreabă Charles Sanders Peirce 32. El ne spune că, poate, nu e nimic din ce ar corespunde noțiunii noastre de "realitate". Poate că tentativa noastră disperată de a cunoaște generează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Gustav Jung, T. S. Eliot, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Jean Paulhan și Stéphane Lupasco au participat la acest eveniment, care a avut un mare răsunet mediatic. Scopul manifestării insolite, dar foarte minuțios pregătite, era de a "pune sub semnul întrebării fundamentele civilizației noastre occidentale, din momentul invaziei în Europa, și deci în Franța, a gîndirii lui Aristotel, așa cum a tradus-o Siger de Brabant. Aceste evenimente care refac evoluția culturală și spirituală a Occidentului de la Edictul din Milano din 313 pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care nu o caută, nu o discută, ci o fac; ea va scăpa mereu filosofiei și, mai de-parte, desigur, celebrărilor didactice! Să fie, oare, astfel de opere de artă urmele insolite, incursiunile fulgerătoare ale unui alt Univers, al cărui fundament îl constituie? Benrath este dintre cei care au privilegiul să stea în ascultarea lui... Cînd Lupasco scria aceste rînduri, Benrath avea 24 de ani... Lupasco vede, în pictura lui Appel, dovada experimentală a materiei biologice postulate în Cele trei materii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este compatibilă, dacă introducem noțiunea de niveluri de realitate, cu existența unui "al treilea termen" despre care vorbea Fondane, un terț tainic inclus între subiect și obiect, care este paznicul misterului nostru ireductibil, singur fundament posibil al toleranței și demnității umane. Fără acest terț ascuns totul este cenușă. Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco era tocmai nerespectarea axiomei non-contradicției: "Dl. Lupasco face un salt pînă la măsura extremă: pentru a dezarma toate antinomiile ființei și devenirii, el propune să ne facem pur și simplu aliații intimi ai contradicției, deschizîn-du-i concepțiile noastre pînă la fundamentele lor. Ei bine, credem că ar fi o aliată mult prea periculoasă. Ar însemna să ne încredințăm siguranța între mîinile prea puțin sigure, prea în-clinate să confunde gestul hazardat, sau chiar arbitrar, cu gestul experimentat, și prin asta, eficace. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pretindem să furnizăm aici un răspuns general la această întrebare spinoasă, dar vom încerca să o abordăm în contextul care ne interesează: știința și oamenii de știință. Abellio nu crede nicicum în posibilitatea convertirii științei înseși. Aceasta este blocată de fundamentele agnostice ale științei: " Știința prin sine și în sine este neconvertibilă: ea va merge mereu înainte orbește, căci e în natura spiritului de abstractizare și de formalizare să se intensifice tot mai mult, astfel încît pe termen scurt sau lung
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
accedem la însuși conceptul de "realitate": prima regiune este cea a fizicii clasice; a doua este cea a fizicii cuantice și a fenomenelor biologice și psihice; a treia este cea a experiențelor religioase, filosofice și artisti-ce40. Această clasificare are un fundament subtil: cel al proximității din ce în ce mai mari între subiect și obiect. Decalajul între descoperirile tehnico-științifice și mentalitățile noastre e atît de uriaș încît doar convertirea tehnoștiinței ar putea opri căderea noastră în neant. Dar această convertire nu poate fi disjunsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Sfîrșitul este acolo de unde începem. T. S. ELIOT CUPRINS PROLOG: Amintirile unui anti-european / 13 AL DOILEA PROLOG: Noul an zero / 33 I. METAMORFOZELE EUROPEI / 41 1. Europa dinaintea Europei / 43 2. Europa medievală / 47 3. Europa eruptivă / 55 4. Un fundament fără fundament / 71 II. CLOCOTUL CULTURAL / 79 1. Vîrtejul cultural / 81 2. Reinseminarea greacă / 93 3. Aventurile umanismului / 97 4. Aventurile rațiunii / 103 5. Aventurile științei / 113 6. Aventura gîndirii / 119 7. Identitatea culturală europeană / 133 III. NOUA CONȘTIINȚĂ / 141
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acolo de unde începem. T. S. ELIOT CUPRINS PROLOG: Amintirile unui anti-european / 13 AL DOILEA PROLOG: Noul an zero / 33 I. METAMORFOZELE EUROPEI / 41 1. Europa dinaintea Europei / 43 2. Europa medievală / 47 3. Europa eruptivă / 55 4. Un fundament fără fundament / 71 II. CLOCOTUL CULTURAL / 79 1. Vîrtejul cultural / 81 2. Reinseminarea greacă / 93 3. Aventurile umanismului / 97 4. Aventurile rațiunii / 103 5. Aventurile științei / 113 6. Aventura gîndirii / 119 7. Identitatea culturală europeană / 133 III. NOUA CONȘTIINȚĂ / 141 1. Europa
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație, înlocuind Suveranitatea Regelui cu Suveranitatea Poporului, care încetează a fi supus al Suveranului său pentru a deveni Supus suveran al propriei sale Istorii. Din acest moment, statul-națiune devine deopotrivă sursa, fundamentul și sălașul unei noi Religii, cu adevărat moderne. El se preschimbă în comunitate mitică, una care încorporează intensitatea și preponderența relației familiale tată mamă copii. Națiunea este personificată în mama care hrănește și pe care copiii săi au datoria s-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Europa își pune astăzi întrebări în nebunia mondială pe care a provocat-o", ne asigură Armand Petitjean 12. Pe noi ne miră mai degrabă faptul că își pune atît de puține întrebări, mai cu seamă în privința propriei identități. 4 Un fundament fără fundament Europa nu a devenit o noțiune geografică decît în virtutea faptului că a devenit o noțiune istorică. Cea din urmă nu posedă calitățile de stabilitate ale celei dintîi, însă dobîndește în schimb calitățile dinamice ale genezei și transformării. Astfel
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]