56,083 matches
-
determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din plasamentele întrerupte/desfăcute. În studiile sale, realizate asupra unui eșantion format din copii de gen feminin cu istoric de abuz și neglijare, Tan, Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
curiozității în raport cu background-ul de proveniență. În raport cu acest ultim aspect, adolescenții au părut a fi mai puțin satisfăcuți de gradul de deschidere al adopției, indiferent de nivelul acesteia și mai curioși să afle mai multe despre părinții biologici. Pe criteriul gen, indiferent de vârstă, fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost asiaticii (49,3%). Simon și Altstein 198 au pus în evidență în cea de-a doua etapă a studiului lor (derulată în 1979) tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde. Cea mai frecventă problemă raportată de părinți a fost comportamentul de furt manifestat de copiii adoptați. Părinții au corelat imediat aceste probleme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției, copii care aparțin din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu se înscriu în nici una dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,6% dintre adoptatori. Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului. Astfel, cel mai frecvent identificăm în declarațiile lor afirmații de genul: "Dorim să adoptăm pentru a oferi siguranță la doi copii, o viață mai bună și să-i creștem în așa fel încât să devină niște adulți responsabili." " Avem posibilități materiale și am vrut să ajutăm un copil." "...să acordăm unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul de gen feminin. Din punct de vedere etnic, 62,2% dintre părinți au declarat copilul de etnie română, restul fiind de altă etnie, mai exact: 20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul de gen feminin. Din punct de vedere etnic, 62,2% dintre părinți au declarat copilul de etnie română, restul fiind de altă etnie, mai exact: 20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au declarat că etnia copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii și au fost asociate. Tulburările de auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]