7,681 matches
-
fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine sărac curat, decât negustor încurcat. (45) Hoțul neprins, negustor cinstit. Primit la redacție: iunie, 2007 Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale Ioana Petre Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti” This study synthesizes the main features of the health of the population in the villages of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar Khayyam, proză de Arthur Conan Doyle și de Ardengo Soffici, versuri de Stéphane Mallarmé, Albert Samain, Paul Valéry. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va inspira, în rama pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc. Pulsul domestic al culei strămutate, cu dichis, din
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
brutal, inițiat de Războiul lumilor, al invaziei imperialiste, marcată de efectele bombei atomice. Apoi, prin punerea în scenă a unei invazii disimulate, prin intermediul temei "ei sunt printre noi". Pentru ilustrare, vom trimite la romanul lui Jack Finney, The Body Snatchers ⁄ Hoții de trupuri 43 (1955) sau chiar la seria TV The Invaders ⁄ Invadatorii. În același cadru ideologic, se înscriu și variante precum nuvela The Father-Thing ⁄Tatăl trucat (1954)44 de Philip K. Dick sau romanul The Puppet Masters ⁄ Mânuitorii de zombi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pour que la littérature de science-fiction puisse vraiment accéder au statut de littéerature", în Sortir du XXe siècle. 43 Opera a fost adaptată pentru micul ecran în 1956 de către Don Siegel și intitulată The Invasion of the Body Snatchers ⁄ Invazia hoților de trupuri. Vedem aici crescând până la maturitate, în niște păstăi gigantice, câte o "replică" a fiecărei ființe umane, obligată apoi să-și ocupe locul în lume. 44 În rev. Fantasy & SF Magazin, nr. 2, Iași, 1995, f. tr. (LT). 45
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în cazul unor indivizi pentru care legile nu mai sunt puncte de reper în comportamentele dezvoltate în raport cu ceilalți. Din perspectiva legilor, nu orice crimă este violentă și acest lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de unde-s castroanele astea în plus, mă?" Nu știm, domnu' sergent!" A mai pus niște întrebări și la un moment dat i-a venit lui în minte: "Bă, dacă spuneți cum ați făcut, eu vă aduc macaroane cu brânză, de la hoți - adică de la deținuții de drept comun - că ăia le aruncă, nu le mănâncă, primesc pachete de acasă cu cârnați și cu șunci!" Au stat puțin în dilemă dacă să-i spună sau nu, dar în final i-au zis cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrut să plec sau să ajung. Că veneau de la ambasada americană și de la toate ambasadele țărilor vestice și luau interviuri celor care voiau să plece. C. I.: Și ce ați făcut mai departe? S. Ț.: Băieții m-au prezentat unui hoț de buzunare din București pe nume Victor Spânu. El se ocupa cu "profesia" nobilă, iar soția lui lucra la bucătăria lagărului. Camerele erau destul de mari iar intimitatea familiilor se obținea prin niște sfori de care erau atârnate cearșafuri care separau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că îți cereau buletinul și dacă te vedeau că ești deportat politic nici nu stăteau la vorbă. Nici măcar cu ziua nu te lăsau să muncești. Că dacă te prindeau că ai plecat din localitate te arestau imediat, bătaie ca la hoți și nu-ți mai trebuia. Pe unul care a încercat să fugă de mai multe ori l-au prins, l-au bătut la Miliție până l-au omorât. Familia din care făcea parte se numea Constantinescu. Când au venit securiștii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
faptul că el codoșea tot timpul. Odată am plecat la băi și sectorul meu a rămas în responsabilitatea lui. Când m-am întors, băieții cu care lucram mi-au arătat niște chitanțe. Îi amendase Chițiga. Era în secție unul Totolici, hoț internațional, și a zis odată că mai frică i-a fost de Ralea decât de Chițiga, care era securist, că-l știau toți că a fost ofițer de securitate și a lucrat la Securitate. Îl știa toată lumea cine este. Mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-mi ceară? Și nici din proprie inițiativă nu m-am dus. C. I.: N-a încercat nimeni să vă racoleze! R. R.: Nu, nu. Eu l-am oprit pe securist odată prin atelier, pentru că am avut un necaz pe niște hoți. Când ăsta a venit în atelier, am ieșit înaintea lui și de față cu toată lumea de acolo i-am zis: "Tovarășul colonel..." și i-am relatat tot episodul în care m-au înșelat hoții ăia. Și-a notat pe o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am avut un necaz pe niște hoți. Când ăsta a venit în atelier, am ieșit înaintea lui și de față cu toată lumea de acolo i-am zis: "Tovarășul colonel..." și i-am relatat tot episodul în care m-au înșelat hoții ăia. Și-a notat pe o hârtie și în scurt timp i-au prins. Asta a fost singura mea legătură cu securistul intreprinderii. Colonelul a ieșit la pensie și după el a venit un căpitan bețiv care a fost în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noi, că "Movilă Sergiu nu și-a făcut norma, nu și-a câștigat bucata de pâine" și așa mai departe. "Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de ei moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru Iliașu din anul 1621 - lăsând aceste sate la dispoziția episcopului de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zi de sărbătoare, veneau și flăcăii și fetele din sat, cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care vorbim a fost un țigan fugit de la robie, ce s-a apucat de hoțit și de ucis la drumul mare, comițând nenumărate jafuri și crime, atât singur cât și în unire cu alți semeni, mai ales împreună cu banda de hoți a lui Ion Chetrariu, până ce slabele potere de care dispunea poliția moldovenească de pe atunci, au reușit să-i prindă și să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai la puțini din ei li se făcea cinstea de a fi... spânzurați, după o judecată sumară; aceștia erau negreșit aceia din hoți care, își căpătaseră o faimă mai mare în popor, prin crimele mai multe și mai îngrozitoare ce le comiseseră. Între aceștia din urmă fură Ion sin Iftimi Chetrariu zis și Petreanu și Gavril Ciobanul zis și Buzatu. Amândoi fusese de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în unire cu ei. Spre aceasta a conlucrat mai des instituțiunea zeciuielei, adică dreptul pe o a zecea parte din pradă în folosul strajei spătărești, strajă care protejând brigandagiul, urma prin aceasta, să primească foloasele hotărâte pentru ea, ascunzând pe hoți ca pe un instrument al profesiunii sale vinovate. Dreptul proprietății era supus la aceeași soartă. Dacă o pricină trecea la instanța cea mai înaltă, ea se hotăra acolo, după placul Domnului, în unire cu câțiva boieri sau simplu după porunca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o cupă de aur, și libațiunile încep atunci, urmate de un ospăț superb cu fripturi. Din acest moment oaspeții îndestulați pot fi întrebați: "Oaspeți, cine sunteți și de unde veniți de pe întinsul mării? Umblați voi cu o treabă, ori hoinăriți ca hoții și îi jefuiți pe oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74)2, p. 61, I. Un astfel de interogatoriu despre identitatea oaspetelui este ritualic, tot așa cum ritualul cere ca gazda să nu-și interogheze oaspeții decât atunci când ei sunt găzduiți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cum spun ei), și poate pentru că și el socotește că Ulise trebuie să treacă probele. Astfel ne încadrăm în perspective anumitor scheme narative proprii poveștilor populare 127. Alte contradicții pot fi remarcate: sunt luate precauții pentru a proteja darurile împotriva hoților deși echipajul este feacian 128. Ulise însuși nu se comportă întotdeauna ireproșabil: el taie spatele fripturii, bucată onorifică prin excelență și i-o dă lui Demodocos rugându-l să-i cânte (8-474/498)129*, gest care nu îi revine oaspetelui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fie sub formă de vis, fie la părinți, fie la Iulian căsătorit de multă vreme). Moartea lui Iulian are și ea versiuni diferite. Astfel, adesea, el e omorât odată cu soția lui care împărtășește până la sfârșit soarta soțului ei339, de către un hoț care, venind la ospiciu, vrea să fure presupuse comori (scenă care repetă uciderea părinților, cei doi soți fiind culcați în patul lor și omorâți dintr-o singură lovitură de spadă). Episodul milei față de lepros este împărtășit și de soți. "Mesel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unitate a idișului și o veți încerca atât de violent încât veți avea teamă nu de idiș ci de voi [...] Bucurați-vă de asta cum veți putea!" Este limba evreilor din Est cu desaga lor murdară, oameni certăreți, necredincioși, persecutați, hoți dar care formează o comunitate 614. O evidentă nostalgie e manifestată pentru acest gen de personaje triviale, sordide, incapabile de a trăi cumsecade și care sunt opusul evreului din Vest din care Kafka face parte. Primul posedă ceea ce ceilalți, cei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la noi. Viața noastră, gândurile noastre, suflarea noastră totul era pentru Itaca care era lucrul cel mai sfânt, Itaca care ne trimitea ca să ne întoarcem mai buni. Vă amintiți? Și noi să ne întoarcem în starea asta lamentabilă? Am devenit hoți, mincinoși, ticăloși, ne-am vându sufletul diavolului. Am înșelat toată țările și pe toți oamenii. Trebuie acum să înșelăm și Itaca?" 204 "Le retour à Ithaque d'Ulysse Kleanthis", în La Belle du Bosphore, de VassilisVassilikos, Gallimard, 1977, pp. 53-71
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]