9,219 matches
-
drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C.
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
și atacul lui Măra. Începând cu secolul I î. Hr., arta buddhistă intră întro nouă fază, cea iconică. Primele imagini ale lui Buddha au apărut pe la începutul erei creștine, concomitent în cele două școli septentrionale din Gandhăra și din Mathură. Această inovație se explică prin nevoia firească a unei imagini care să susțină devoțiunea, insuficient împlinită printr-o simplă „divinizare” a Maestrului. Arta din Mathură era bazată pe puternica tradiție indiană, presupunând un stil relativ arhaic. Aici se pare că au fost
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dimensiune militară, tehnologică și economică, în sensul în care ierarhiile de putere la nivelul sistemului internațional nu se mai stabileau prin calculul teritorial, al resurselor și populației, ci se luau în calcul criterii precum dezvoltarea economică, veniturile bugetare, capacitățile militare, inovațiile tehnologice, sub influența decisivă a revoluției industriale. Cea de-a treia etapă a balanței de putere este cea cuprinsă între 1939 (declanșarea celui de al doilea război mondial) și 1991 (sfârșitul Războiului Rece). Perioada Războiului Rece reușește să transforme într-
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
lucrează Dna Ungureanu 276; dar nu am multă speranță. știi că vorba multă nu este prielnică faptei. Ba unii mai spun că este „sărăcia omului” și cu acea carte se face cam multă vorbă 277. Se publică tot felul de inovații și cărțile menite a păstra trecutul se strecoară cu greu și numai când sunt semnate de unii 276 Prof. Maria-Luiza Ungureanu, Îngrijitoarea volumului Mărturii fălticenene. 277 „Vorba multă” de care vorbește prof. Mircea V. Pienescu, era necesară, pentru că colaboratorii la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
relațiilor de producție reprezintă cheia menținerii la putere a sistemului comunist. Prin prisma acestei teorii trebuie considerate: 1) Noul cod al muncii. 2) Toate reformele învățământului mediu și universitar (cel puțin 8 în 17 ani-lumină). 3) Legea privind invențiile și inovațiile, care, prin conținutul ei, desființează elementul de cointeresare, taie subsidiile pentru realizarea practică a invențiilor și inovațiilor. 4) Desființarea Institutului de Cercetări Matematice. 5) Trecerea Academiei de Științe sub tutela Consiliului de Dezvoltare a Științei și Culturii unde șef este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1) Noul cod al muncii. 2) Toate reformele învățământului mediu și universitar (cel puțin 8 în 17 ani-lumină). 3) Legea privind invențiile și inovațiile, care, prin conținutul ei, desființează elementul de cointeresare, taie subsidiile pentru realizarea practică a invențiilor și inovațiilor. 4) Desființarea Institutului de Cercetări Matematice. 5) Trecerea Academiei de Științe sub tutela Consiliului de Dezvoltare a Științei și Culturii unde șef este acad.dr.ing. Elena Ceaușescu. 6) Trecerea tuturor institutelor de cercetări și proiectări sub controlul CNST, președinte acad.dr.ing. Elena
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
F. se relevă a fi prematur. Câteva texte, în registru elegiac, năzuiesc să prindă, pe urmele lui Radu Gyr și ale altora, și ceva din specificul oltenesc, însă lexicul e sărac, iar sintaxa uneori greoaie, la eșec contribuind și câteva „inovații” în notă modernistă. Mai târziu, experiența acumulată, inclusiv prin tălmăciri din Rilke, Paul Claudel, Apollinaire, îl ajută să dea trăirilor proprii o expresie mai potrivită, ce rămâne totuși insuficient individualizată. SCRIERI: Întoarcere în vreme, Sibiu, 1935. Traduceri: Rainer Maria Rilke
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii, neașteptate. Iată, de pildă, „culoarea” spaimei care bântuie spiritul poetului ajuns la amiaza vieții: „O spaimă surpare dă iama,/ odăile zărilor ei/ mafoamele spaimei le
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Cetatea de foc (1950) va deveni un fel de model al dramaturgiei realist-socialist, fiind mult jucată și intrând chiar în manualele școlare. Aici ideea de familie muncitorească a devenit ideea de generație, continuitatea solidară a proprietății colective, a experienței și inovației s-a transformat în profesionalism plin de abnegație („Uzina mai presus de orice!”). Și cum acțiunea e plasată la Reșița, se exploatează conform politicii din epocă ideea că în Munții Semenicului există o „bandă” de „dușmani ai poporului”, sabotori, reacționari
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
politicilor -, procesul de europenizare Începe cu schimbări majore În sfera politicilor (policy), indiferent de stadiul În care se află procesul de integrare. Convențiile ratificate, Acordul European de Aderare și acquis-ul comunitar sunt cadrele politice strategice În care se produce schimbarea/inovația În procesul de elaborare a politicilor. Europenizarea, dincolo de multitudinea definițiilor care i s-au dat5, poate fi privită, În fond ca un proces complex de transfer de politici, care presupune, dincolo de procesul politic al integrării europene, Învățarea a noi moduri
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a noi moduri de a face politici - metode, instituții, idei (bune) practici - orientate spre actorii procesului. De aceea, consider că abordarea directă a rețelelor de elaborare a politicilor (policy networks) scurtează calea și grăbește Învățarea de politici și, prin aceasta, inovația pătrunde de jos În sus, dinspre grupurile de experți, agențiile specializate, companiile sau alte structuri locale spre structurile guvernamentale, creându-se astfel premisele unui mediu descentralizat al politicilor, susținut de metoda consensuală ce predomină În practica politică a UE (Wallace
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sistemele economic și politic mondiale (Snyder și Kick); - procesul de luare a deciziei la nivelul elitelor comunitare (Laumann, Marsden, Galaskiewicz, Pappi); - sprijinul social (Gottlieb, Lin, Woelfel, Light, Kadushin, Wellman); - grupurile de rezolvare de probleme (Bavelas, Barrett, Leavitt); - difuzia și adoptarea inovațiilor (Coleman, Katz, Mentzel, Rogers); - schimbul și puterea (Cook, Emerson, Gillmore, Yamagishi, Markovsky, Willer, Patton); - formarea coalițiilor (Kapferer, Thurman, Zachary). Există trei moduri În care analiștii de rețea explică de ce oamenii se comportă Într-un anumit fel: a) descrierea și explicarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a însoțit de la început creațiile cu un discurs metaliterar. Multe dintre textele adunate în cele două volume din Aspecte și direcții literare sunt note, comentarii și eseuri pe marginea poeziei moderne, justificând propriile opțiuni. Unul dintre primele articole conturează esența inovației lui Mallarmé - redarea „pe cale de sugestie a unor stări sufletești nedeslușite”, a unor „reverii intelectualizate”, într-un vers fluid și muzical, dar de maximă condensare. Însă drept „profet moral” e recunoscut Baudelaire, cel care a adus o poezie „cu adevărat
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
afaceri Eșec al parteneriatului 22. STRATEGIE ȘI LUAREA DECIZIILOR Oportunități Puncte tari Achiziții Amenințări Intrarea sau ieșirea de pe piață Managementul portofoliului Evaluare Presupuneri esențiale Modele de business Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design Stabilitate Implementare Folosință/utilitate 24. TEHNOLOGIE Creșterea comerțului electronic și a comerțului mobil Inovație Identitatea/oportunitățile grupului Dezvoltarea produselor Alternative Cercetare Accesul la noi tehnologii Schimbări/tendințe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design Stabilitate Implementare Folosință/utilitate 24. TEHNOLOGIE Creșterea comerțului electronic și a comerțului mobil Inovație Identitatea/oportunitățile grupului Dezvoltarea produselor Alternative Cercetare Accesul la noi tehnologii Schimbări/tendințe noi în industrie/ramură Învechire/ieșire din uz Figura 3.4. Listă de verificare a riscurilor Capitolul 3. Managementul riscului 235 În lume există mai multe standarde
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
film și a publicat antologia L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și desăvârșita exprimare de sine (Până la
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința socială este înrâurită în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să o organizeze ar fi o activitate lipsită de conținut, goală (Herseni, 1934, 102). Prin acest sistem sociologic, D. Gusti a deschis o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul reprezintă un artefact social, nu doar o oglindă a realității, și participă la trasarea hărții care precede viitorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
339-344. Cojocaru, D. (2004). Cercetarea centrată pe acțiune. Argumente epistemologice și strategii metodologice, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 4, 509-515. Cojocaru, Șt. (2003). Proiectarea socială ca metodă de introducere a inovației sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 3, 364-370. Cojocaru, Șt. (2003a). Elaborarea proiectelor, Iași: Editura Expert Projects.. Cojocaru, Șt. (2003b). Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un timp apreciabil abordarea categorială. Tendința actuală este însă ca aceasta să fie dublată de una dimensională, atât în practica diagnosticului și a terapiei, cât și în cea de cercetare. În plus, abordarea dimensională este elastică, deschisă spre nou și inovație și asigură un plus de respect pentru persoana abordată de către serviciile de sănătate mintală, îndepărtând pericolul stigmatizării. În continuare vor fi prezentate câteva sisteme și câțiva autori care au pus accentul pe abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate. Modelul celor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
3.9.4.2. Strategii de menținere 103 3.9.4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și a pieței 130 3.9.6
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și a pieței 130 3.9.6.1.5. Schimbări ale modului de percepție 131 3.9.6.1.6. Noile cunoștințe 131 3.9.6.2. IMMurile și inovația 133 3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovația 138 3.9.7. Strategiile antreprenoriale 142 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor 143 3.9.7.2. Lovirea zonelor libere 143 3.9.7.3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]