22,982 matches
-
pensii, casele de asigurări de sănătate, băncile și instituțiile financiare, bursa de valori și mărfuri, prin tehnica de calcul, programe, sisteme expert, răspund la activități complexe, în timp real prin introducerea TIC. Similar se rezolvă cercetări, traduceri automate, proiectări și inovări,(în rețele de competențe) telemunca, teleconsumul. Considerate de Schumpeter drept întreprinderi IMMurile sunt creatoare de locuri de muncă și pot promova creșterea economică , în special prin exporturi. Unele posedă un laborator C-D, au personal talentat, produc și comercializează rapid
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
în valoare prin managementul bazat pe cunoștințe. Putem să creăm valoare din talentele umane, să le transformăm cu ajutorul resurselor oferite de structura firmei, să le multiplicăm până la scară globală, cu ajutorul rețelelor de obținere a valorii. Firmele care obțin profit din inovare și cunoaștere, firmele bazate pe cunoaștere sunt evaluate de către piață la un preț superior în raport cu cel justificat de bilanțul contabil. Valoarea firmei constă în bunuri intelectuale dar și în abilitatea sau priceperea de a converti aceste bunuri în venituri. Diverși
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
inovativ? cum putem comunica procesele de gândire? cine devine proprietarul ideilor noastre? cine este proprietarul ideilor/acțiunilor competitorului? cine ne copiază ideile și cum putem întârzia aceasta? Firmele bazate pe cunoaștere intensivă luptă să valorifice ideile noi, deoarece știu că inovarea este o cale sigură spre atractivitatea durabilă. Modelele prin care firmele generează, conduc, capitalizează idei și maximizează potențial comercial al acestora constituie o sursă majoră de avantaj competitiv. Căutarea ideilor de afaceri, în economia cunoașterii este însoțită de întrebareaa “care
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
private, laboratoare de cercetare guvernamentale sau industriale, firme specializate. Cererea de cunoaștere specializată, teoretică și practică provine din societate, guvern, instituții, grupuri de interese, industrie etc. Aceastea se referă la asimilarea și valorificarea CD&I în sfera dezvoltării economice și inovării și are ca scop realizarea de noi produse, tehnologii, organizare și servicii. În acest scop se elaborează proiecte, planuri, scheme, documentatii, desene, modele, invenții. Concentrarea tehologică actuală este în corelație cu cea economică. Cu cât o firmă, o comunitate este
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
unor activități de cercetare dezvoltare, precum și metode alternative de excludere a firmelor rivale cu evaluarea unor efecte. Dacă la metoda ultim prezentată se adaugă folosirea secretului, ca o alternativă a brevetului de invenție se asigură monopolul firmei asupra invenției și inovării și prin aceasta controlul prețului noului produs. Din perspectiva interesului public, se constată că metoda secretului nu duce la creșterea bunăstării generale, întrucât reduce fluxul de idei între inovatori, ceea ce ar provoca scăderea ratei generale a inovării în economie. Brevetul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
asupra invenției și inovării și prin aceasta controlul prețului noului produs. Din perspectiva interesului public, se constată că metoda secretului nu duce la creșterea bunăstării generale, întrucât reduce fluxul de idei între inovatori, ceea ce ar provoca scăderea ratei generale a inovării în economie. Brevetul de invenție servește interesul public și privat deoarece se mediatizează informații legate de acesta și totodată acesta este un bun instrument de transfer, prin comercializare, a noilor cunoștințe aplicate. O altă metodă alternativă la brevetare este cea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
iar rata scăzută a brevetării invențiilor este legată de 1. Cerința generală de a dezvălui informațiile privitoare la conținutul invenției într-un mediu economico-social cu deficit de credbilitate și 2. Costurile mari cu înregistrarea brevetelor. 5. Finanțarea instruirii, cercetării și inovării Activitățile de cercetare și stimulare a ideilor valoroase, dezvoltare și inovare antrenează eforturi financiare mari, greu de recuperat și cu un înalt risc în cazul produselor complexe sau ramurilor tehnologice înalte. În condițiile progresului tehnologic rapid și ale unei concurențe
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
generală de a dezvălui informațiile privitoare la conținutul invenției într-un mediu economico-social cu deficit de credbilitate și 2. Costurile mari cu înregistrarea brevetelor. 5. Finanțarea instruirii, cercetării și inovării Activitățile de cercetare și stimulare a ideilor valoroase, dezvoltare și inovare antrenează eforturi financiare mari, greu de recuperat și cu un înalt risc în cazul produselor complexe sau ramurilor tehnologice înalte. În condițiile progresului tehnologic rapid și ale unei concurențe sporite, provocate de globalizare, atît eforturile financiare, cât și riscurile posibile
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
procesul de globalizare și integrare determină creșterea rolului microeconomiei, concentrarea verticală și orizontală prin internalizarea activităților și adoptarea alianței sau parteneriatului ca soluție. Progresul cunoașterii și sporirea rolului ei în creșterea economică sunt legate de finanțarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării CD&I. Finanțarea, deși mai scăzută ca în alte sectoare, în timp, are calitatea de a produce efecte multiplicate importante care se propagă în întregul sistem economic și crește prestigiul unei țări. Obiectivul UE, la care am aderat în anul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și dinamică economie bazată pe cunoaștere, din lume până în 2010. Diferitele niveluri, local, regional, național și european contribuie la realizarea acestui obiectiv strategic. Diferențe notabile apar atît în ceea ce privește finanțarea cât și rezultatele obținute, între țările europene. Sistemul european comunitar de inovare nu reprezintă nici simpla însumare a sistemelor naționale și nici un sistem supranațional, care să înlocuiască sistemele național. Principiul subsidiarității și al coeziunii subliniază contribuția tuturor națiunilor europene la reducerea decalajelor regionale prin modernizări și dezvoltare regională. România a negociat capitolul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
pregătirea și atragerea competențelor științifice și tehnologice, precum și dezvoltarea cooperărilor și parteneriatelor internaționale, cu echipe internaționale cu sau rețele de excelență. Pentru a aplica o politică financiară unitară, bugetele tuturor inițiativelor întreprinse de UE pe linia cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării au fost cuprinse, prin agregare, într-un pachet Programe cadru multianuale și în acest sens, în anul 2007 a fost lansat al saptelea program cadru. Obiectivele acestor programe sunt în concordanță cu evoluția resurselor, cu starea economico-socială a țărilor europene
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
al saptelea program cadru. Obiectivele acestor programe sunt în concordanță cu evoluția resurselor, cu starea economico-socială a țărilor europene, cu noile cerințe impuse de globalizare și de ridicarea competitivității diferitelor sectoare economice. Astfel s-a format un sistem comunitar de inovare. Până în anul 1990 s-au finanțat proiecte ale “marii științe” și cercetarea precompetitivă din marile întreprinderi. S-au obținut puține rezultate, ceea ce a produs o nouă orientare în politica economică a inovării. Noua doctrină susținea stimularea cererii de tehnologie, adică
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Astfel s-a format un sistem comunitar de inovare. Până în anul 1990 s-au finanțat proiecte ale “marii științe” și cercetarea precompetitivă din marile întreprinderi. S-au obținut puține rezultate, ceea ce a produs o nouă orientare în politica economică a inovării. Noua doctrină susținea stimularea cererii de tehnologie, adică creșterea rolului pieței și al utilizatorului obținându-se succesul tehnologic, dar și economic, definit prin competitivitate și profit. Gradul insuficient de finanțare și variatele obstacole fac ca decalajul nivelului CD&I să
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
în CD&I care să fie mai mari decât cele publice, în proporție de 2/3 din total. Planurile de acțiune vizează aspectele următoare: îmbunătățirea sprijinului public, financiar și ca resurse umane și a cercetării publice fundamentale, acordarea atenției calității inovării, achizițiilor publice, regulilor privind ajutoarele de stat, concurența, impozitarea, piețele produselor etc. În acest sens, din sectorul privat există tendința marilor companii de a continua CD&I în domeniul cunoașterii, dar există posibilitățile reduse ale IMM-urilor de a investi
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și de echipe de cercetare multinaționale integrate și crearea de rețele de excelență europene. Programul Cadru 7 vizează patru programe specifice și arii tematice: cooperarea, idei noi, sprijinirea cercetătorilor în carieră, precum și dezvoltarea infrastructurii de CD&I, întărirea capacității de inovare a IMMurilor și în profil regional. Instituțiile științifice din fiecaree țară au dreptul să participe alături de parteneri comunitari la realizarea temelor care se înscriu în prioritățile PC7, iar finanțarea se obține prin competiții. În cadrul firmelor comunitare și deocamdată mai puțin
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
financiară, împrumuturi în cadrul grupului industrial, fonduri publice, emisiuni de acțiuni pe piața de capital. Se finanțează proiecte inovative, care prin implementare aduc rezultate economice. Băncile oferă credite, în mod selectiv, pentru realizarea anumitor categorii de teme și de proiecte de inovare. Similar, firmele implicare în CD&I pot finanța proiectele prin vânzări de acțiuni sau obligațiuni pe piața de capital. Alegerea surselor de finanțare depinde de trei factori: gradul de risc al proiectelor de finanțat, posibilitățile de recuperare a cheltuielilor investite
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și impozite); 2.crearea unor instituții publice pentru susținerea CD&I în IMMuri și companii; 3. creșterea finanțării bancare prin extinderea sistemului de garanții; 4. dezvoltarea piețelor de capital de risc și amplificarea eforturilor de susținere a dezvoltării tehnologice și inovare. 6. Factori care influențează creativitatea Factorii stimulatori ai creativității, în raport cu o anumită evoluție concretă pot fi unori si obstacol sau să producă și efecte negative pe un anumit palier. De aceea este necesar să-i cunoaștem sub multiple fațete. La fel de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
prin interminabilele întrebări puse adulților. Aceștia mai prudenți, își pun întrebări prin temele de cercetare propuse prin programele cadru ale UE sau cele guvernamentale. Soluțiile dezvoltă companii, produse, programe pentru creșterea calității vieții. 7. Nivelul de implicare în activitatea de inovare. Succesul sperat concentrează energiile până la stres asupra unei acțiuni ce va aduce noul. Riscul și stresul sau timpul insuficient pot conduce la o stare sufletească nefavorabilă procesului creativ. C. Factori de natură cognitiv-intelectuală. 1. Calități intelectuale specializate. Opiniile despre aceste
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
produsul nou se încadrează în profilul strategic actual/de viitor al firmei vizează : a. Alocarea strategică a resurselor către tema/soluția inovatoare și b. Identificarea acelor oportunități (capacități extinse, piețe, clienți, resurse competitive, tehnologie) care trebuie dezvoltate în perspectiva aplicării inovării. Dificultățile de concretizare sunt legate de funcționarea « sistemului imunitar » al structurii organizatorice. Teama de risc și rezistența la schimbare pot crea o veritabilă reacție de respingere a acțiunilor orientate spre abordarea și dezvoltarea unei noi oportunități. Toate cele patru criterii
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
pe măsură ce firmele trec într-o etapă superioară. T-managerii au obținut rezultate concrete în plan economic, managerial și social. 4. Liderii bazați pe cunoștințe. Managementul bazat pe cunoștințe are nevoie de lideri care să operaționalizeze un leadership specific centrat pe inovări rapide. Un lider de acest tip posedă: idei de valoare, viziune pentru firmă, acordă priorități emoțiilor și credințelor, curiozitate, cunoaște limbi străine și cultura altor popoare, capacitate de muncă continuă, sindromul « niciodată satisfăcut complet », motivează salariații. Acesta trebuie să fie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
au fost în cel comercial (e-commerce). Comerțul electronic, prin prețul produselor și rapiditatea aprovizionării ajută proiectele să fie finalizate în timp util. B I B L I O G R A F I E <reflist> 1. Iancu Aurel, Cunoaștere și inovare, Ed. Academiei Române, București, 2006, 2. Sandu Steliana, Inovare, competență tehnologică și crestere economică, Ed. Expert, București, 2002, 3. Pantea Marius, et al, Managementul prin proiect, Ed. Mirton, Timișoara, 2006, 4. Manolescu A. Managementul resurselor umane, Ed. RAI, București, 2005, 5
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
prin prețul produselor și rapiditatea aprovizionării ajută proiectele să fie finalizate în timp util. B I B L I O G R A F I E <reflist> 1. Iancu Aurel, Cunoaștere și inovare, Ed. Academiei Române, București, 2006, 2. Sandu Steliana, Inovare, competență tehnologică și crestere economică, Ed. Expert, București, 2002, 3. Pantea Marius, et al, Managementul prin proiect, Ed. Mirton, Timișoara, 2006, 4. Manolescu A. Managementul resurselor umane, Ed. RAI, București, 2005, 5. Rifkin Jeremy,Visul european, Ed. Polirom, Iași, 2006
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Jeremy,Visul european, Ed. Polirom, Iași, 2006 6. Oprea D. Managementul proiectelor, Iași, 2002 7. Văduva I. Modele de simulare, Ed. Universității, București, 2004 8. Marinescu P. Managementul de proiect, Ed, Universității, București, 2005. 9. Slătineanu Laurențiu, Dușa Petru, Managementul inovării tehnologice, Ed. Tehnopress, Iași, 2004, 11. Belousov,V., Inventica, Ed. Asachi, Iași, 1992, 12. Coruț P. Arta creației, Ed. Varanha, București, 1994, 13. Coruț P., Arta succesului la români, Ed. Miracol, București, 1993, 14. Crișan I., Către o industrie competitivă
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Ed. Enciclopedică, București, 1993, 17. Moraru I., Strategii creative transdisciplinare, Ed. Academiei Române, București, 1992, 18. Pleșa O., Marketingul și piața ideilor, Multimedia System, Târgu Mureș, 1993, 19. Teodoru V., Performanțe intelectuale, Ed. Editis, București, 1993, 20. Băloiu L., et al, Inovarea în economie, Ed. Economică, București,2007, 21. Cândea Rodica, Competențele emoționale și succesul în management, Ed. Economică, București, 2006, 22. Dobre Elena, Controlul și auditul proiectelor, Ed. Economică, București, 2006, 23. Niculescu Maria, et al, Strategii de creștere.Demersul proactiv
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și felul în care cariera politică în Rusia deseori se construiește prin intermediul energiei, aspect de asemenea explorat în acest capitol. Această situație prezenta plină de provocări ne face să privim spre viitor, care, din punctul de vedere al capacității de inovare tehnologică și politică, aparține Uniunii Europene atât prin ritmul tot mai susținut cu care încearcă să înlocuiască combustibilii fosili, cât și prin schițarea extrem de necesarei Politici Europene Energetice. Ultimele două capitole vor trata modul de construcție al viitoarei politici energetice
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]