8,332 matches
-
neamului - Horea sau înfăptuitorii Unirii -, fie că evocă mitologia clasică ori datinile și eresurile autohtone, animismul păgân sau spiritualitatea creștină a lumii medievale, autorul se arată a fi un virtuoz al intertextualității, amator de emoții livrești. De multe ori el inserează în versurile proprii citate latinești sau parafrazează texte clasice. Ecourile din poezia antică se îmbină și cu reminiscențe din scrierile unor autori moderni, cum ar fi Lucian Blaga, Georg Trakl și mai ales Saint-John Perse, la care trimit titlul volumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
urmă se înțelege că fiind situațional legată de interesul elitelor pentru dominarea spațiului public prin utilizarea simbolisticii, miturilor naționale și a comunicării de masă într-o limbă națională. Astfel, naționalismul cultural și politic reînvie gloriile trecutului pentru afirmarea națiunii moderne, inserând miturile originii și ale legitimării în plasă fină a simbolurilor grupurilor naționale, spune autorul în analiza pe care o face. Manifestările naționalismului astfel descris merg de la producția intelectuală a lingviștilor, istoricilor, poeților, scriitorilor și filozofilor, până la producția artistică a pictorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
1936 până la 29 aprilie 1941. Redactor responsabil: Gheorghe Crișan. Articolul-program redacțional, intitulat Câteva precizări, e plin de entuziasme și de idealuri enorme: „Suntem români în primul rând și credem în noblețea sufletului românesc” etc. Rubrici: „Locale”, „Cronica sportivă”, „Săptămâna”. Gazeta inserează vagi comentarii pe marginea stării politice și sociale a vremii, informații de interes local sau despre vecini (Sălajul, spre exemplu, revine uneori în atenție), comentarii sportive, mică publicitate. Literatura este o chestiune „de casă”, sub atenția redactorului revistei. Poezie publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
fi vorba de vreo cronologie la mijloc, ea ține mai degrabă de o subterană ordine a spiritului. Cum constata Perpessicius în "Note și variante" (v. M. Eminescu, Opere, vol. V, 1958, pp. 90-92), cele 15 strofe ale poemului Egipetul se inserau, și în versiunea a II-a din ms. 2259, în construcția amplă numită Memento mori, alături de alte episoade: Asia, Iudeea, Grecia, Roma-Preludiu, Dochia Raiul Daciei, Roma-Decebal. Sîmburele crud al morții, Miază- Noapte, Bastilia-Napoleon-Fine. Un scenariu de vreo 84 de strofe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
părților 30 trimite la una dintre caracteristicile fundamentale ale cercului hermeneutic. Dar asupra acestei teme vom reveni. 2. Rolul corelațiilor în științele spiritului Vom urmări în continuare modul și locul în care conceptele de Zusammenhang și pars pro toto sunt inserate în "viziunea despre lume" a lui Dilthey, începând de la nivelul articulațiilor vieții psihice și ajungând la "edificarea" științelor spiritului, fundamentate pe experiența de viață. În acest scop ne vom referi la corelațiile trăirii, ale expresiei și comprehensiunii 31. La drept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
principiile „pedagogiei negative” sau ale „pedagogiei non-directiviste” din a doua jumătate a secolului XX.) Comenius însă a gândit cu totul altfel - am putea spune, mirific. Iată cum începe capitolul XV din Pampaedia: Mi s-a părut cu totul oportun să inserez un capitol despre școala morții, chiar dacă unele observații referitoare la aceasta au fost făcute în diferite locuri la școala bătrâneții: 1. pentru că, acolo, s-au făcut referiri la moarte incidental, pe când aici se va face complet; 2. pentru că moartea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anticipate rațional experiențele optime de învățare pe care le vor avea elevii în clasă. De la obiectivele pe termen lung se trece la obiective imediate, „operaționale”. Proiectul pedagogic al lecției sau sistemului de lecții este instrumentul prin care educatorul însuși se „inserează” riguros în procesul amplu de optimizare și implementare curriculară. El este un produs curricular modern realizat de însuși educatorul care aderă la misiunea, planul de învățământ ce se desfășoară pe baza lor. Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuie să ofere soluții pe care clienții ar dori să le articuleze în curriculumul existent. Clienții pot fi diverse categorii de oameni responsabili de mersul școlii: politicieni, administratori, directori de școală, educatori. Consultanții au o sarcină grea. Ei trebuie să insereze teoriile pedagogice valoroase și rezultatele cercetărilor curriculare în practica instructiv-educativă a școlii. Cel puțin în SUA, de-a lungul întregului secol XX, s-a constatat că numeroase teorii pedagogice și cercetări curriculare semnificative rămân neaplicate în practica școlară. Școala și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Paul Constantinescu după piesa lui I.L. Caragiale sau dramatizarea poemului Strigoii de Eminescu pe muzica lui Mihai Andreescu-Skeletty ș.a. Se reproduc partiturile unor cântece pe versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia (muzica Mihail Jora), Matilda Cugler-Poni (muzica Ciprian Porumbescu). E inserat libretul tragediei lirice Oedip de George Enescu, traducerea textului original al lui Edmond Fleg fiind realizată de Em. Ciomac. Se semnalează reprezentarea la Paris a operei lui Enescu, ca un eveniment cultural de rezonanță. De asemenea, sunt publicate cincisprezece scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în partea superioară a limbii prin pilierul palato-gloss. Prin contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage limba în sus și înapoi, în același timp, micșorând deschiderea dintre gură și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbii prin pilierul palato-gloss. Prin contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage limba în sus și înapoi, în același timp, micșorând deschiderea dintre gură și faringe, în timpul deglutiției (acționează prin antagonism cu mușchiul levator-palatin). Mușchiul palato-faringian se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în pereții posteriori ai faringelui prin pilierul palatofaringian, de fiecare parte a istmului oro-faringian. Acționează ca și palato-glossul în deglutiție și probabil cooperează cu mușchiul levator și constrictor superior în timpul vorbirii. Oldfield
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acționează ca și palato-glossul în deglutiție și probabil cooperează cu mușchiul levator și constrictor superior în timpul vorbirii. Oldfield (1941) sugerează că în contracție mușchiul palato-faringian obstruează lateral nasofaringele contribuind la formarea istmului velo-faringian (125; p.197). Mușchiul levator palatin se inserează la baza craniului de pe osul temporal și intră în palatul moale pe suprafața superioară a aponevrozei și fibrele celor doi mușchi se amestecă și se încrucișează pe linia mediană. Punctele de inserție sunt vizibile; când subiectul este pus să spună
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Contracția lor ridică palatul în sus până suprafața sa superioară ajunge în contact cu peretele posterior al faringelui acționând invers decât tensor-palatin și palato-glossul. Whillis (1930) a găsit prin disecție că fibrele superioare ale constrictorului superior trec în girul faringelui inserându-se pe aponevroza palatală, formând mușchiul sfincterului palato-faringian cu funcție extrem de importantă în vorbire (217; p.837). Aceasta produce o avansare pe linia mediană a faringelui cu ridicare în unele cazuri a pediculului „Passavant” la un nivel deasupra marginii moale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
orale, aerul iese pe gură. Pentru prevenirea trecerii curentului de aer prin nas e necesară o completă închidere a cavităților nasale la nivelul nasofaringelui. Închiderea este realizată prin acțiunea sincronică a mușchilor constrictor superior ai faringelui - pterigofaringianul palatal (sfincterul) pteringofaringianul inserat pe „Humulus”, levator-palati și palato-faringianul. Acești mușchi acționează împreună separând rezonatorul oral de cel nasal, închiderea completă fiind realizată prin separarea oro-faringelui de nasofaringe, fapt ce se poate demonstra prin turnarea a câtorva picături de soluție salină într-o nară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
relațiile de relativ scurtă durată, în comparație cu cele din familie, iar performanța este monitorizată. Dar gemeinschaft și gesellschaft sunt ideal tipuri, iar în realitate ele se întrepătrund. "Rețelele externe influențează familia (și toate celelalte forme de comunitate), iar căile comunității se inserează deseori în rețelele și instituțiile sociale mai cuprinzătoare" (Bender, 1991: 142). Concluzia este că gemeinschaft și gesellschaft nu pot fi privite doar ca succedându-se în istorie una aparținând trecutului, iar cealaltă prezentului. Există și o dimensiune pe orizontală a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
factură. Apelul lor fundamental se face la comunitate. La fel, comunitariștii, deși subliniază importanța comunității, nu văd această subliniere ca fiind incoerentă cu ideea individualității. Când critică individualismul, ei critică de fapt viziunea modernă a drepturilor individuale, privite ca fiind inserate indivizilor ca indivizi, dincolo și înainte de intrarea lor în relaționare cu ceilalți. Astfel, drepturile devin în principal drepturi împotriva celorlalți. Pentru comunitariști, ca și pentru liberali, individualitatea nu poate fi sacrificată în numele comunității. Primii consideră însă că individualitatea poate fi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
istorică; dar nu avem nicio actualitate" (Noica, 1990: 36). Împotriva celor care vedeau inevitabil drumul către urbanizare, Motru arăta că popoarele urmează linii de progres diferite și că nu este neapărat să considerăm că satele noastre sunt condamnate să se insereze pe drumul urmat de alte popoare la un moment al evoluției lor. "Noi, Românii, cât timp n-am ajuns să avem orașe, de ce am anticipa cu distrugerea culturii satelor?" (Rădulescu-Motru, 1996: 97). Prin intermediul orașelor, etnicul se extinde pe teritoriul națiunii
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
între cei bogați și cei săraci din sat, apărând o relativă penurie pentru cei din urmă. În al doilea rând, cei din afară în principal nobilii și comercianții, care nu erau neapărat două "lucruri" distincte căutau și ei să se insereze în viața satului. Pentru aceasta trebuiau să fie însă parte a comunității satului. "Cea mai ușoară cale pentru a face aceasta era să mituiască un sătean pentru a-i deveni frate de sânge. Astfel, outsiderii dobândeau drepturi asupra proprietății deținute
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o capcană, un „joc viclean” care îi stimulează veleitarismul. Pentru a se sustrage unui mediu meschin și agresiv, personajul pretextează că lucrează la un roman, ceea ce stârnește curiozitatea tuturor. Prins în jocul vanității, elaborează „fragmente”, prilej pentru autoare de a insera diverse încercări cu caracter parabolic, experimente ale „scriitorului”-personaj, care începe să se bucure de atenție locală. În căutarea gloriei, el demisionează din funcție și se stabilește în capitală, unde frecventează cercuri boeme la modă, se implică în tot felul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
creat după imaginea lui Dumnezeu și se lasă pă‑ truns și transformat de har, el devine o manifestare a lui Dumnezeu. Prin aceasta s‑a arătat așadar că un văl al întunericului a acoperit sufletul, un văl care s‑a inserat în sânul umanității prin nesupunerea lui Adam. Dar astăzi prin lumina Duhului Sfânt, acest văl este ridicat de pe sufletele oame‑ nilor cu adevărat credincioase și demne; acesta este motivul venirii lui Cris‑ tos. Prin Întrupare, prin chipul lui Cristos au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
va răsplăti”. 96 Fil 4,7. 97 C. de lotto, Leggere L’icona, Ed. Bucceri, Padova 1992, 6. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 49 timp: fondul aurit substituia spațiul și îndepărtarea de timpul real; figura repre zentată era inserată într‑o dimensiune ideală, protejată de referințele fi‑ zice și corporale; persoanele și lucrurile erau reprezentate ca și cum ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al problemelor care trebuie abordate. Prin caracteristicile sale, fișa psihopedagogică permite aprecieri calitative asupra trăsăturilor de personalitate ale copilului, cât și asupra factorilor care exercită influență asupra formării acestuia (Holban, Ion, 1972). Datele obținute prin diferite metode de investigație se inserează în capitolele fișei, apreciindu-se măsura în care ele exprimă o caracteristică de mediu sau de conduită a copilului. Aprecierile se vor face avându-se în vedere intensitatea (aspectul cantitativ) și permanența în timp (constanța) a aspectelor evaluate. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
romanescă". Trebuie ca postura de narator să fie "consonantă" (Dorrit Cohn) cu punctul de vedere al personajului, ca să avem ficțiune a romanescului. Emma Bovary, spre exemplu, etern model de spirit / psyché "romanești", se opune flagrant orizontului interpretativ anti-romanesc al naratorului, inserat în acțiune. (9) "Viața formelor" romanești, așa cum o descriu reprezentanți ai studiului poeticii genului (10), manifestă o tendință mai accentuată de transformare în jurul anului 1920. "Pentru ce am ales anul 1920?" Explică Mihai Zamfir: "În acel moment se verifică o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Trimis de acasă, la liceul din Năsăud, băiatul este răpus de aceeași "spaimă dureroasă": Se simți părăsit, izgonit, străin și neputincios." Refugiul este instantaneu, în privirea ancorată de icoana atîrnată pe perete, înfățișîndu-l pe Iisus Hristos răstignit pe cruce. Romancierul inserează, contrapunctic, narațiunea retrospectivă. Ea se confundă cu o coborîre în somn a eroului, epuizat de o neliniște care nu poartă nici un nume, ci este încă doar o imagine: ochii condamnatului. Îl pacifică melodia doinei soldatului, "trezindu-i din somn șiraguri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
latentă, stări de teroare lăuntrică, viziuni de coșmar. Se înmulțesc referirile și aluziile de natură religioasă. Sugestii de aceeași natură conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă de delir”. Scriitorul a publicat și impresii asupra picturii, îndeosebi a celei murale. SCRERI: Cu privire la opera lui Mihail Eminescu, București, 1950; Cu privire la valorificarea moștenirii literare, București, 1954; Prin templele naturalismului mexican, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]