6,703 matches
-
Am spus deja c] intuiționiștii susțineau dou] concepții generale controversate. Prima este aceea c] exist] adev]ruri morale care pot fi cunoscute și ce-a de-a doua reprezint] o explicație pentru modul în care ajungem s] le cunoaștem (prin intuiție?). Pentru a înțelege cum ajungem s] le cunoaștem, probabil ar fi mai bine s] punem niște întreb]ri despre aceste așa-zise adev]ruri. Se pare c] Ross nu s-a îndoit niciodat] de existență adev]rurilor morale, adev]ruri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt fapte obiective, celelalte subiective. Definirea cuvintelor morale în termeni de fapte subiective ar fi un tip de descriptivism naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi conduc, în linii mari, s] fac] ceea ce un gânditor moral critic și nep]rtinitor i-ar obligă s] fac] - la nevoie f]r] prea mult] gândire, dac] aceasta este inoportun]. Cu alte cuvinte, ar trebui s]-si cultive aceleași intuiții la care apeleaz] intuiționiștii, împreun] cu inclinații puternice de a le urma și cu alte sentimente morale de dorit (de exemplu, iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând dup] m]sura în care cultivarea lor îndeplinește finalit]țile oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etapa 1 la 5, el spune cum se întâmpl] acest lucru. Și chiar în ceea ce privește pasul calitativ de la Etapa 5 la 6, Kohlberg spune suficient de multe lucruri pentru a ne da prilejul de a vedea cum are loc tranziția. Prin intuiție pare acceptabil c] o persoan] cu suficiente abilit]ți cognitive ajunge s] văd] c] privarea dreptului la viat] sau îngr]direa libert]ții altora este moral greșit. Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza c]rui lucru se întâmpl] aceasta? Un r]spuns care se impune cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care le consider centrale, si m] voi axa pe ceea ce consider adev]rât. În urm]toarea secțiune voi discuta natură teoriilor, iar în cealalt] voi examina unele probleme de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and the Limits of Philosophy [Etic] și limitele filosofiei], Williams ne spune c] „filosofia nu ar trebui s] încerce s] produc] teorie etic]” (p. 17), deoarece aceasta nu are autoritatea de a „oferi un motiv obligatoriu de a accepta o intuiție în favoarea alteia” (p. 99). Williams are multe în comun cu Ascombe, dar exist] și diferențe majore. Deși ambii pledeaz] în favoarea desființ]rii moralei așa cum este înțeleas] de c]tre mulți filosofi, motivele lor sunt foarte diferite. Pentru Ascombe, credința într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar vicia pretențiile de important] f]cute în numele lor. Chiar și obiectivul fundaționaliștilor și al coerentiștilor este același: identificarea unui set de credințe morale, convingeri, dispoziții și scopuri care s] poate fi ap]rât. Uneori, elementele acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
set de credințe morale, convingeri, dispoziții și scopuri care s] poate fi ap]rât. Uneori, elementele acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de identificare și evaluare a intuițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de identificare și evaluare a intuițiilor noastre morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și evaluare a intuițiilor noastre morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este problematic], voi concluziona cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea de a lupta pentru eliberarea Franței cu scopul de a ne ar]ta c] exist] (multe?) probleme morale care nu pot fi rezolvate recurgând la principii. În filosofia moral] contemporan] sunt folosite adesea exemple pe post de „izvoare de intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contemporan] sunt folosite adesea exemple pe post de „izvoare de intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți din „lumea real]” în cea contrafactual]. Exemplele imaginare sunt adesea descrise într-un mod foarte sistematic. Oferim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]