7,321 matches
-
auzit?! Da, mama, voi avea grijă! Să fiți cuminți, să nu faceți prostii. La revedere, copii! Sărut mâna, mama, te așteptăm! Țuki și Bebi, cei mai mici frățiori, rămâneau singuri-singurei până ne întorceam noi de la școală. Milă voiesc și nu jertfă. (Matei 9:13) Unde este "mila" Ta, Doamne? Unde? Tu nu ai milă de nimeni și de nimic, nici măcar de propriul Tău popor "ales". Nu știu... Se zice că ai murit... De fapt, ești destul de bătrân, nu? Ai peste 2000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în război, la 22 iunie 1941, alături de Germania, împotriva Uniunii Sovietice, avea ca obiectiv eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ținutului Herța, dar și a Maramureșului Istoric. Eliberarea teritoriilor ocupate abuziv în vara anului 1940, de către Rusia Sovietică, s-a făcut cu jertfe imense din partea armatei române. În primele zile au căzut în luptă mii de ostași români. Trupurile lor au căzut atunci îmbrățișând vechiul pământ strămoșesc, încredințați că faptele lor de recucerire a teritoriilor aparținând țării, vor dăinui pentru totdeauna. Acele jertfe
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
jertfe imense din partea armatei române. În primele zile au căzut în luptă mii de ostași români. Trupurile lor au căzut atunci îmbrățișând vechiul pământ strămoșesc, încredințați că faptele lor de recucerire a teritoriilor aparținând țării, vor dăinui pentru totdeauna. Acele jertfe umane aduse atunci de fiii țării au rămas fără un răspuns pe măsură, iar pe locurile în care au căzut eroic, aproape nu mai vezi astăzi morminte de eroi sau alte simboluri ale credinței lor. După eșecul campaniei dusă în
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
în răsărit, România a trebuit să treacă și prin umilința de a lupta alături de foștii inamici. Actul de la 23 august 1944, oricât ar fi fost de “necesar istoric“, a obligat mobilizarea de către statul român a ultimelor resurse materiale și umane. Jertfa celor peste o 150 000 de ostași români, care au luptat alături de cei sovietici, a avut totuși un merit deosebit și anume: Transilvania. Din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, România a fost a patra putere care a
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
de neînsemnat!), de a modela măști în tehnică papier-mâché (formă din argilă, lipituri din mii și mii de fărâme de ziar, sugative, caiete de elev ,,casate" sau pur și simplu...sacrificate pentru lucruri mai... importante; nu e așa că arta cere jertfe?) deci, aceste și alte intenții țineau de o autodidaxie ingenuă, ceea ce însă nu exclude că ele toate erau nu că secundate de poezie, ci chiar impregnate de ea. Plus că nu eram străin de muzică, fiind protagonistul care evolua în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
făcut pe oameni să se apropie, să știe să se apere, să reziste la înfruntări, să-și revendice drepturile cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar, un titlu eveniment: „ 1 Decembrie 2003 - 85 de ani de la Marea Unire”, iar dedesubt un titlu explicit: „Ca pe timpul fostului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a făcut pe acesta iconoclast față de tot ce înainte îi era cunoscut, chiar sfânt. A gonit ca și cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conștiințelor tulburate; și el a fost poate singurul bolșevic consecvent până la capăt. 118 Nici o jertfă n-a cruțat-o, nici un sentiment de umanitate nu l-a reținut. Doctrinar consecvent, a încercat cu violență extremă să introducă sistemul de viață construită după filosofia materialistă a lui Karl Marx. Și în experimentarea acestei teorii, pur economice, n-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e scumpă munca, și o prețuiesc,munca pentru întărirea neamului , trebuie să și vegheze ca această muncă grea să nu se destrame prin puterea valurilor furioase ale politicii militante. Munca trebuie păzită și ferită, de altfel ar fi în zadar jertfa ce se aduce de unii și de alții pentru prosperitatea noastră. Deci preotul și învățătorul sunt chemați să fie activi și pe terenul politic.” * În Viitorul nr.7 (14 aprilie 1908) se răspundea întrebării: Care este cea mai veche gazetă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați, informații diverse în domeniu, arătarea „Contribuției Bucovinei la dezrobirea ei - prin jertfele de sânge, prezentând portretele unora dintre cei căzuți pe câmpul de onoare: sublocotenenții Dumitru Mihăilaș, Vasile Popescu, locotenenții Ambrozie Micutaru și Silvestru Micutaru, eroii Teodor Turtureanu și Lascăr Luția. Lascăr Luția (18 august 1895 - 6 decembrie 1916) Fiind încă elev
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în legătură cu istoria poporului românesc din acele îndepărtate și întunecate vremi. I. Georgescu, Un martor al datoriei către țară: episc. Demetriu Radu, p. 158-189. Se dă biografia și se apreciază activitatea bisericească și culturală a episcopului de Oradea-Mare, Demetriu Radu, căzut jertfă odiosului atentat comunist de la Senat din 8 decembrie 1920. Semnalăm îndeosebi biserica ridicată de episcop în satul său natal, Rădești, cu pictura murală bizantină „datorită marelui pictor român Octavian Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Putna, înfiorată, își tremură sfântul ei sâmbure de lumină - primul nostru gând fie rugăciunea de profundă recunoștință, așternută pe țărâna dar și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acea pasionată încredere; singură creatoare, căci pe rând am încercat amarul dezamăgirilor. Am crezut în revoluție și am văzut atâți madgeari transformând ideea purificării prin distrugere într-o simplă acțiune ce se cotează la bursa politică. Am crezut în frumusețea jertfei noastre făcută cu tot elanul, pentru neamul acesta din care facem parte, și a trebuit să suportăm insultă... Am înlesnit dărâmarea latifundiarilor pentru a întrona domnia finanței și a paiaței simbriașe ei - demagogia democratică. Am crezut într-o lume nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ion I. Moța, „Disponibilitatea legionară” de Stere Mihalexe. 397 În numărul 1.12.1936 se citește: „La înmormântarea camaradului Gheorghe Grigor” cu redarea cuvântărilor rostite la înhumare de prof. univ. dr. Traian Brăileanu, prof. dr. Constantin Zoppa, articolul „Iarăși o jertfă: Gheorghe Grigor” de Mircea Steinul, în care legionarismul și Căpitanul „care vrea o țară nouă, românească și creștină”, sunt glorificați, iar lumea asmuțită împotriva evreilor... Barbu Slușanschi semna un articol cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aprilie - iunie 1928, afirmă că „de douăzeci și patru de ani” susține vie flacăra dragostei de artă românească în grădina Moldovei și face aceasta încă de la 1904”, dintr-o vreme când, „a face artă și literatură în Bucovina înstrăinată însemna curaj și jertfă, dacă nu chiar îndrăzneală”. În numărul 13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a lui Sever Beucă Costineanul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorie și limbă” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură, Glasul Bucovinei, 1925, Bibliografie, pp 623-624). * Junimea Literară, așa cum se spune și în „De-ale administrației” (nr.5-6/1924 a fost și o „revistă a jertfei, singulară în felul ei” și fără a avea un tiraj prea mare: la 2 noiembrie 1923 se expedia în 353 exemplare; 225 abonamente, plus exemplarele gratuite: 50 la colaboratori, 47 pentru reviste la schimb și 1 exemplar Institutului cultural „Școala
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
români și care ajunsese la o apreciată dezvoltare economică. Dar pentru că se mai auzeau tunurile, iar avioanele zburau tot mai des, revista Elena Doamna reflecta situația publicând proză și versuri cu titluri semnificative: „Ziua eroilor”, „Copiii eroului”,”Mormântul unui erou”, „Jertfa”, „Cimitir de eroi”, „Răvaș celui de pe front”, „Lacrimi”. Printre publiciste: Raisa Tukovschi, Aspazia Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare la Cernăuți cu numărul 1 la 29 octombrie 1927, sub conducerea unui comitet (Format 17x24 cm). Cu atâtea instituții culturale care urmăresc crearea unei căi netede culturii românești în Bucovina, Teatrul Național din Cernăuți, pentru care statul aduce considerabile jertfe materiale, nu trebuie să rămână numai o instituție publică pentru necesități teatrale, ci, spunea Spectatorul în Cuvânt înainte, trebuie să se transforme întrun centru, într-un focar care să radieze în toate părțile razele binefacerilor culturale. În acest sens, Spectatorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au abătut nicicînd de la acest precept. Merită a fi prezentată omenia, cu atributele ei, așa cum le-a desemnat George Racoveanu și au fost consemnate în George Racoveanu și dușmănia onoarei: "iubire de străini, ținerea cuvîntului dat, sentimentul onoarei, dispoziție de jertfă, spiritul dreptății, modestie, credință în Dumnezeu". Aceste atribute dau seama de constantele de la care foarte puțini dintre românii aflați în exil nu au abdicat. La Virgil Ierunca, cum singur mărturisește, "s-a cuibărit revolta fără sfîrșit", ce poate fi explicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
legi în serviciul nedreptății, exploatării și asupririi, scriitorii progresiști fiind cei care au lăsat mărturie în opera lor despre această crimă istorică, stopată odată cu revoluția epocală din Octombrie 1917. Un convoi lung de martiri ai scrisului, sîntem atenționați, au căzut jertfă perversității crîncene. Cerînd tuturor să-și amintească, în această primă adunare, "cu recunoștință că literatura noastră de după statornicirea statului român democratic purcede de la literatura nouă sovietică", îl afirmă ca maestru și model de urmat pe Maxim Gorki, care a determinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pas cu pas sînt demontate mecanismele literaturii ideologizate și instaurate ca regulă odată cu comunizarea societății. Un Eugen Jebeleanu se crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără ironie de traducătorul lui Dostoievski: "Perfect și continuu eroică, muncitorimea rămîne eroică și în prezent, prin simplul fapt că se duce la lucru, spre deosebire de scriitorul care își alcătuiește compunerile la el acasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Notează în 1971: neștiința despre lagărele și închisorile comuniste nu e o scuză valabilă. Adevărul răstignirii lui Iisus e unul din argumentele esențiale ce l-au îndemnat să treacă la creștinism, numai deznădejdea omenească de pe cruce dovedește integritatea și seriozitatea jertfei nu doar pilde și aforisme ne oferă Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde. În pușcărie Îl simte aproape palpabil, prezent, pe Hristos, ca atare se consideră norocos, incredibil de norocos. În instanță, derularea procesului celor douăzeci și cinci de intelectuali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a ierta. Nici o religie nu concepe îndreptarea păcatelor altfel decît pe drumul logic al compensării (iar în brahmanism și budism teoria, prin samsara, e împinsă pînă la consecințele cele mai absolute); numai în religia în care Dumnezeu nu primește jertfe, ci se jertfește El, s-a putut ivi speranța ștergerii totale și instantanee a păcatelor, prin cel mai cutremurător și mai anti-contabilicesc deci și cel mai scandalos act". Cibernetica, cu codurile ei de programare, în care totul este dinainte stabilit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
urmele lui Ignațiu de Loyola întreabă, într-o lume a plăcerilor, cum era Parisul interbelic: "La ce bun să ai totul, dacă n-ai suflet? Așa că simt o fericire, biciuitoare, antrenantă, deschizătoare de perspective și ferestre cele ale gîndului, ale jertfei, ale orbecăirii după adevăr, fertilele incertitudini față de plictisitoarele binefaceri ale lumii hedoniste și indiferente. Răul este o opțiune personală, un argument al libertății. Alegerea ne aparține. Vituperează înțelegerea proastă a zicerii lui Iisus: Dați deci Cezarului cele ce sînt ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din Europa nu a suferit mai mult represiunea comunistă; nici un popor nu a plătit un preț mai mare pentru dreptul fundamental de a trăi liber". O recunoaștere venită cu mult prea tîrziu, după mai bine de cincizeci de ani și jertfa a sute de mii de români, mulți murind în luptă, sau închisori, sau la caselor lor, cu speranța, cu încrederea că Occidentul nu ne-a părăsit, că azi, mîine vin americanii să ne scape de balaurul roșu. Pentru neutralizarea luptătorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]