6,872 matches
-
Îmi dăduseră ei cu toată dragostea, n-ar mai fi existat nimic. Cu alte cuvinte, aveam totul pentru totdeauna, ca o rentă viageră pe viață. La noi nimic nu se obținea mai greu decât un pașaport, cum bine știi. Un kilogram de carne, o rudă de salam de vară, o cafea Wiener sau un cartuș de Kent, chiar un apartament, erau o joacă de copil pe lângă un pașaport. După ce că Îl obțineai atât de greu, erau și excepții, pe acelea le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar fi fost așa de gras, ar fi ajuns poate și el pe una din tarabele ce Împânzesc Piața Rathausului din Viena În preajma Crăciunului. Refuzat Însă la export va sfârși aici, pe pământul natal, pentru câteva mii de lei acolo kilogramul. Viu. O viață În lei e, carevasăzică, pe nimica. În șilingi, ar fi fost cu totul altceva. Sau măcar În forinți. Și moartea are alt preț atunci. Altfel treci dincolo cu o bancnotă străină Între dinți... Se consola cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cadă în mâinile nenorociților de gangsteri mexicani cu părul lins și uleios, dat pe spate, și îmbrăcați în costume zoot. Când am sărit din transportor la intersecția dintre străzile Evergreen și Wabash, având la mine doar un baston de un kilogram și jumătate, cu mânerul înfășurat în bandă adezivă, am fost de zece ori mai speriat decât am fost vreodată în ring și asta nu din pricina haosului ce ne împresura din toate părțile. Eram îngrozit de faptul că băieții buni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mijlocie, îndopați cu tortilla, de la Eagle Rock Legion Hall, unde bătrânul mergea la întrunirile lui cu simpatizanții naziști. Categoria semigrea era teritoriul nimănui și, la începuturile mele, am considerat că mi se potrivește ca o mănușă. La cele optzeci de kilograme ale mele, puteam dansa toată noaptea în vârful picioarelor, puteam să dau de la distanță un croșeu precis și numai un buldozer ar fi putut să facă față croșeului meu de stânga. Dar la categoria semigrea nu există buldozere, fiindcă orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
noaptea în vârful picioarelor, puteam să dau de la distanță un croșeu precis și numai un buldozer ar fi putut să facă față croșeului meu de stânga. Dar la categoria semigrea nu există buldozere, fiindcă orice boxer flămând de optzeci de kilograme se ghiftuia cu cartofi până ajungea la grei, chiar dacă își sacrifica jumătate din viteză și aproape toată forța loviturii. Categoria semigrea însemna teren sigur. Categoria semigrea îți garanta o primă de victorie de cincizeci de dolari fără să ieși prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am apucat să dau cu pumnii în sacul de antrenament, să răresc mesele și să sar coarda, până când am ajuns din nou, ușurel, la categoria semigrea. Apoi am așteptat. CAPITOLUL DOI Ajunsesem de o săptămână la limita de optzeci de kilograme, eram sătul de atâtea antrenamente și visam în fiecare noapte numai fripturi, burgeri cu chili și plăcinte cu cremă de nucă de cocos. Speranțele mele de-a prinde postul de la Arestări păliseră până într-atât, încât le-aș fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
frecat la ochi, iar când privirea mi-a revenit iar limpede, am văzut că în birou nu mai era nimeni. Am coborât cu liftul, cântărind în minte metodele savuroase de a-mi recăpăta greutatea pierdută. Blanchard cântărea, probabil, nouăzeci de kilograme, iar dacă reveneam la vechea mea greutate de optzeci de kilograme, probabil că mă va zdruncina de fiecare dată când va reuși să mă prindă cu garda jos. Tocmai încercam să mă hotărăsc între Pantry și Little Joe’s, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am văzut că în birou nu mai era nimeni. Am coborât cu liftul, cântărind în minte metodele savuroase de a-mi recăpăta greutatea pierdută. Blanchard cântărea, probabil, nouăzeci de kilograme, iar dacă reveneam la vechea mea greutate de optzeci de kilograme, probabil că mă va zdruncina de fiecare dată când va reuși să mă prindă cu garda jos. Tocmai încercam să mă hotărăsc între Pantry și Little Joe’s, când am ajuns în parcare și l-am văzut pe adversarul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în vârful picioarelor. Făceam pereche cu vechiul meu prieten Pete Lukins și loveam în pară până când sudoarea îmi încețoșa privirea și simțeam că mi se-nmoaie brațele. Săream coarda și alergam pe dealurile din Elysian Park cu greutăți de un kilogram prinse de glezne, lovindu-mă de crengile copacilor și de tufișuri și luându-mă la întrecere cu maidanezii care mișunau pe acolo. Acasă mă îndopam cu ficat, friptură de vită și spanac și adormeam înainte să apuc să mă dezbrac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un laș. Era un compromis pe care cineva urma să mă ajute să-l plătesc, iar acel cineva avea să fie Lee Blanchard. Cu șapte zile înainte de meci mă îndopasem până am ajuns la greutatea de optzeci și șapte de kilograme, am mărit distanța de alergare și am sporit timpul de antrenament cu sacul de box la șase minute pe seria de lovituri. Duane Fisk, polițistul desemnat să-mi fie antrenor și secund, m-a prevenit că exagerez cu antrenamentul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de box de categoria grea. În colțul alb, în șort alb, avem un polițist din Los Angeles cu un palmares personal de patruzeci și trei de victorii, patru înfrângeri și două meciuri egale. În greutate de nouăzeci și două de kilograme și jumătate... doamnelor și domnilor, Marele Lee Blanchard! Blanchard își lepădă halatul, își sărută mănușile și se înclină în toate cele patru direcții. Lennon îi lăsă pe spectatori să se dezlănțuie frenetic câteva momente, apoi îi acoperi cu vocea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mănușile și se înclină în toate cele patru direcții. Lennon îi lăsă pe spectatori să se dezlănțuie frenetic câteva momente, apoi îi acoperi cu vocea sa, amplificată de microfon: — Iar în colțul negru, în greutate de optzeci și șase de kilograme și jumătate, un polițist din Los Angeles neînvins, cu treizeci și șase de victorii consecutive. Șiretul Bucky Bleichert! M-am îmbătat de ovații și mi-am imprimat în minte fețele spectatorilor din jurul ringului, prefăcându-mă că n-aveam de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
l-a convins să plece din zona restaurantului mexican și habar n-am pe unde umblă acum! Fii cuminte, Hacksaw! Am aruncat o privire spre adevăratul superior, care acum se-mpleticea într-un dans cu un câine de nouăzeci de kilograme. — Doamnă, soțul dumneavoastră e un cunoscut tăinuitor de marfă furată și are o tonă de amenzi de circulație neplătite. Am în mașină o listă cu bunuri furate și dacă nu-mi spuneți unde îl găsesc, vă întorc casa cu fundu-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
MUNCA ÎN FOLOSUL SOCIETĂȚII - JUMĂTATE DE NORMĂ, am scos lupa și bucata de lemn cu amprentele și... mi-am ținut respirația. Tilden, George Redmond, născut la Aberdeen, în Scoția, în data de 4.03.1896, 1,82 metri, 84 de kilograme, șaten, ochi verzi. Fără adresă, înregistrat ca fiind „în tranzit - persoană de contact E. Sprague, WE-4391“. Permis de conducere, eliberat de statul California, numărul LA 68224, camionetă Ford din 1939, număr de înmatriculare 6B119A, pentru transport de gunoi în zonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sistem solar, din ce galaxie face parte planeta dumneavoastră? — Nu știu, sincer să vă spun. Eu mai mult cu... făcu tractoristul, arătând orzul. — Frumos orz! zise comandantul. — Da, anul ăsta a ieșit ca lumea, spuse K.M. 273. — Cu cât dați kilogramul? întrebă Aciobăniței. — Nici asta n-aș putea să vă spun exact. Tovarășii mei de la sediu se ocupă cu prețurile. — Locuiți mulți pe planetă? — Destui, răspunse tractoristul. — Văd că semănăm, spuse comandantul. Avem, din câte se poate observa, aceeași structură: nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Oriunde v-ați duce, voi fi cu voi. Selah. Terafim, totalitatea idolilor reprezentați în statuete ai unei familii, care formau altarul clanului. (n. tr.) Mina, minae (pl.), unitate de măsură din antichitate, folosită în special de babilonieni, însemna aproximativ un kilogram. Epah, veche unitate de măsură a cerealelor, însemna aproximativ o baniță. (n. tr.) În trad. Galaction: “Ben-Oni, adică fiul durerii mele, iar tatăl lui l-a numit Veniamin”. Facerea, 35.(18) (n. tr.) Ra, principalul zeu din panteonul egiptean, zeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
explicație i se poate găsi terasei din Baalbek? Nimeni n-a fost în stare până acum să-i ghicească utilitatea! - Poate e soclul unui monument distrus. - Să zicem. Dar cine putea să ridice pe atunci o lespede de peste două milioane de kilograme! Și macaralele contemporane se tem... Deocamdată cert e un lucru: pământul a fost gazdă a unor cosmonauți străini. - Aș fi admis ipoteza, dar dumneata ai și certitudini. - Am, și uite de ce: nu pot accepta să mă cred buricul universului. Ajungem
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cântărețe ale Operei. Dar își pocnea degetele... Și astea (care are în gâtlej cîte-un megafon) urla de sus, de la etajul zece, peste opt străzi, la responsabilul de la Alimentara... care înțepenea și percuta, pe brânci, să-i aducă lui meșterul Calistrat kilogramul lui de vin pelin, din care ăsta își extrăgea învățăturile lui despre strung... De abia peste doi ani și-a dat săracul seama că nu mai răzbea să se culce deodată cu toate matracucile Operei, care îndruga vocalize. Și că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îți devii hrană, moment de la care intestinele deranjate singure se pornesc să-și absoarbă pântecele ca pe o friptură. O ultimă delicatesă, cea a desertului: propietăreasa sa, Anghel Maria, doritoare odată de a-și reface viația cu cele 74 de kilograme ale lui Ulpiu, nu mai consimte a se lăsa păcălită, făcînd-o acum cu numai 50. În mai puțin de jumătate de an, se ridică deci la ceruri, fără surle și trâmbițe, aproape o treime din Ulpiu. Odăița îi devine o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și... Nu mai știu, dragă. - Muzee. AGERPRES. O agenție internațională de presă. Am zis Ambasada Regală Britanică... De nu mai știu eu unde și de la unul din ziare... Chiar dacă o fi el chiar și Scânteia... Numai cafea am comandat zece kilograme. - Ce să caute toți ăștia aici? - Păi, mâine, oficial, nu se cuvine să bem șampanie, când va fi să deschidem testamentul? Fiind o reuninune memorială, băuturile spirtoase se potrivesc cu testamentul mai puțin decât s-ar crede... Brusc, Pinky, a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi târau, pe cetini, până la bordei și adormeau între ei, până ce cataroaiele iute se dezîncălzeau. Rgele târâia la bordei alții. Era harnic. Iute se sfârșiseră proviziile de pateu, cele două borcane de fasole cu costiță, cel cu gem, biscuiții și kilogramul de zahăr cubic. Gogo! Avea dreptate în privința lor Mandravela. Nu te puteai înțelege cu ei. N-aveau urmă de respect pentru zahărul cubic. Îl înfulecaseră încă din a doua zi. Iarba Fiarelor se strădui să-și facă mâna aia de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a făcut fărâme în Munții Bucegi. Luând în stomacul meu fiecare despicătură de stâncă între Brâul lui Răducan și Colții lui Mărgărit... La Crematoriu l-am depus, pentru că nu puteam să îngrop creștinește un buletin, două șosete și 300 de kilograme de frunze uscate... Tot ce-a mai fost găsit din Răposat. Mă știți și că aproape mă decisesem ca, în semn de doliu, să nu mai pronunț un cuvânt, cât voi trăi... Nici cât să înmoi un descântec... Nici cât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vecinătatea ta, nu fuseseră săpate nici tranșeele menite să-ți adăpostească posibilii complici. Nici picior de ziarist străin (care, relatîndu-ți, pentru străinătate, protestul, să te idealizeze) nu călcase pe-acolo. Erau trebuincioase deci doar șase perii de sârmă și zece kilograme de detergent, suficiente să curețe trotuoarul, imediat după ce-o să te aresteze... Până în acest punct al operațiunii, nu apăruse, vezi, nici vârf din necesitatea inspirației tale. Nici pericolul capetelor noastre de a fi pisate ca boabele de piper... - Da, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mine vreo douășcinci de kile. —E absolut normal. Fiona a zâmbit înțelegătoare. —Orice femeie gravidă se îngrașă. Da, dar, din toată greutatea asta, copilul nu reprezintă decât vreo trei kile. Restul e grăsime. — Și lichide. După naștere, o să pierzi repede kilogramele în plus. Ai să vezi. —Ești foarte drăguță, dar bănuiesc că, în realitate, o să fie mult mai greu să scap de ele. Stresul înseamnă dulciuri. Am așa o poftă de dulce că ieri, practic, am inhalat niște zahăr. —O să merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
știu eu, toți de la Piper Place suferă de anorexie În clasa a șasea, Îmi spune ea radioasă, dar oferă o cultură generală robustă. Minunat. Fiica mea va deveni prima anorexică robustă. Va intra la colegiu cântărind treizeci și două de kilograme, de pe patul de spital va da examen să fie admisă la Oxford, cu specializarea filozofie, științe politice și economice și-l va lua cu o notă fantastică. După aceea va lucra timp de șase ani, va avea un copil, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]