11,339 matches
-
cu mozaicuri bine lucrate și întreținute ca o oglindă, îți alungau orice resentiment. Dar, ca o palmă dată peste ochi, nu pentru a te orbi, ci pentru a ți-i deschide mai bine, plasele de sârmă împletită dintre etaje, ușile masive cu zăvoare grele și prezența pe fiecare coridor-balcon a milițienilor te aducea la realitate. Te aflai într-o închisoare modernă. Pașii noștri, obosiți, târâți, scurți și poticniți păreau un râu în agonia curgerii lui; pașii milițienilor, stridenți, cu clănțănit de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru infidelitate și i se pregătea un proces în cadrul partidului. De la Madolciu am aflat că în București a avut loc un conflict între evrei, care până la urmă ajunsese până la încrâncenări armate. Pentru a-i potoli, tovarășii de la securitate operaseră arestări masive, cu ajutorul armatei, băgându-i pe unii un timp la răcoare. Și la evrei conflictul între generații era mai vechi. Cei bătrâni, conservatorii, erau de părere că evreii nu trebuie să intre în aparatul executiv al statului, miliție, securitate sau justiție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spun românii) la "patria mumă". Primăvara lui 1918 oferea șanse în privința deschiderii spre Prut. În timpul mișcării revoluționare din 1917, populația Basarabiei a făcut parte din Republica Autonomă Moldovenească în cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dată cu inițierea de către bolșevici a unei centralizări masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet în românește) basarabean a început să fie neliniștit. În acest moment, cu consimțămîntul german, Stere a plecat la Chișinău și s-a făcut ales ca președinte al Sfatului local moldovenesc, adică al Sovietului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
avea o reputație foarte bună. Majoritatea acestor nou veniți erau destul de neprietenoși. În toamna lui 1918, Iorga observa că evreii din anumite zone fugeau din fața trupelor române ce înaintau în Bucovina, deși, scria el, "nu-i necăjea nimeni". Cernăuțiul, cu masiva lui populație evreiască, rămînea după părerea lui Iorga "un oraș străin". Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I și ale altor habsburgi. Vechiul "Cernăuți moldovenesc" supraviețuia doar în mahalalele mărginașe și în sărăcia de la periferia orașului 85. Nici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ginerele lui Gabriel Monod, profesorul lui Iorga de la școala de Înalte Studii. Rist a sosit la București la începutul lui mai. Măsurile preconizate de el erau drastice. El nu aducea împrumuturi din partea Franței sau a Ligii Națiunilor, cerînd însă reduceri masive la capitolul buget, ceea ce era inacceptabil pentru Iorga. El voia să reducă salariile proporțional. Rist i-a spus că dacă salariile nu erau plătite, consecințele vor fi dezastruoase. "Orice alternativă este mai bună decît moartea pacientului". Cîteva zile mai tîrziu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu erau doriți. Regatul Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris oficial. Să nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-au infiltrat trebuie să fi fost foarte mare. În aceleași decenii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
exact același loc?" Dacă acceptăm teoria istorică a infiltrării românilor, am putea înțelege că aceasta trebuia să aibă loc la granița sudică a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi Făgărașul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezența etnică masivă a românilor în Carpații Orientali. Cum de vorbește populația românească compactă din Maramureș un dialect aproape identic cu cel al românilor din Basarabia? S-ar părea deci că, brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, românii au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lăsate întotdeauna acolo. Acest obiect, situat la capătul cărării ce duce spre pistă, îmi fusese indicat de agentul imobiliar ca fiind semnul de hotar al proprietății mele și, desigur, îmi atrăsese atenția, dar nu-l cercetasem niciodată. E o stâncă masivă, și are, într-adevăr, forma unui coteț de câini, dar un coteț care, după părerea mea, ar fi potrivit doar pentru un câine de piatră. Îmi imaginez că inițial a fost folosit pentru alte scopuri, deși nu îmi pot da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dumnezeu știe cine a fost martorul acestei întâlniri. Poate că o duzină de oameni, poate că nici unul. Eu nu puteam vedea nimic altceva decât ochii îngroziți ai lui Hartley. Am intrat în biserică și i-am ținut deschisă ușa mare, masivă. Nu era nimeni înăuntru. Prin ferestrele înalte, din sticlă simplă, se cernea o lumină rece, strălucitoare. M-am așezat în strana cea mai apropiată, iar ea s-a așezat pe una din bănci, astfel încât trebuia să se întoarcă spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și flască, încadrată (cu ajutorul științei), de niște bucle scurte, dese, castanii. El m-a sfătuit să-mi fac operația de salvare a părului meu.) Ochii mari au păstrat o expresie de inocență sau poate că de nedumerire. E un tip masiv, trupeș, îmbrăcat întotdeauna, chiar și pe vreme caldă, în costume de tweed cu vestă. Poartă un ceas cu lanț. Vorbește cu un ușor accent din Ulsterul lui natal, care dispare însă cu totul pe scenă, spre deosebire de sâsâiala lui Gilbert Opian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bazar oriental și obișnuiam să-l disprețuiesc până când mi-am dat seama că o mulțime din acei Buddha cu podoabe înalte pe cap și din acei planturoși Shiva, pe care-i crezusem confecționați din alamă, erau, de fapt, din aur masiv. Mi-am adus aminte că Toby Ellesmere îmi spusese cândva despre vărul meu că e un om foarte bogat (m-am mirat adeseori de ce eu n-am reușit niciodată să fiu bogat). Probabil că-i rămăsese o moștenire garsă de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
câte un țipăt de bufniță sau lătratul îndepărtat al unui câine. N-am luat-o prin sat. Am pornit de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția golfului, prin defileul pe care l-am denumit „Pasul Khyber“, locul în care masivele stânci galbene au invadat pământul, înghesuindu-se pe lângă buza dealului în mormane gheboșate, printre care fusese tăiată o despicătură strâmtă, pentru a îngădui traversarea drumului. În lumina lunară, stâncile se detașau brune, împroșcate cu numeroase punctulețe sclipitoare, acolo unde razele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a început să bată violent la ușa din față. Oricine o fi fost, evident nu observase clopotul, al cărui mâner de alamă fusese vopsit în negru. Mai exista și un vechi ciocan măcinat, în formă de delfin. Și acum, capul masiv al delfinului era izbit de ușă cu o forță care părea să cutremure întreaga casă. Gheara fricii mi-a încleștat inima și m-a făcut să sar în picioare. Rosina? Nu. Ben. Soțul ultragiat. Văzuse scrisoarea. Oh, Dumnezeule, ce nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
urmă stâncile uscate, pe urmă câteva petice de iarbă cărnoasă și țepoasă, cu structură de cactus, pe urmă un tufiș de opățel, alb ca hârtia și legănat de vânt. Pe urmă iarba netedă de lângă turn. Pe urmă fundamentul turnului, pietrele masive, cârpăcite cu petice de licheni, și brăzdate de crăpături negre. Pe urmă, pe la mijlocul turnului, un picior de om, încălțat într-un papuc de gimnastică rebegit. La vederea acestui picior, am scăpat binoclul, și privind uluit pe sub mâna dusă streașină la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am văzut-o reapărând, fără șorț, după care a alergat la gardul de pari, s-a aplecat pe sub sârmă [i a venit fugind prin iarbă, către mine. M-am retras câțiva pași, într-o poieniță de sub un frasin. O creangă masivă fusese smulsă din copac de către o vijelie de iarnă, și prin despicătura astfel creată răzbeau razele soarelui iluminând un tufiș de trandafiri sălbatici, cu flori pale, și o învălmășeală de ciuboțica-cucului și piciorul-cocoșului. Stăteam lângă frasinul al cărui trunchi cenușiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
i-or fi trecut prin minte în timp ce se privea în oglindă. Părul cenușiu, tuns scurt, capul lui mare, de băiețandru, umerii lați și statura scundă aminteau de un berbec sau de alt animal mascul agresiv. Prin contrast cu înfățișarea lui masivă, eu mă simțeam mlădios, liber, neglijent, cu părul nepieptănat și, mi-am dat seama brusc, cu jacheta de pijama vărgată, peste pantaloni. Am înaintat puțin pe pod și el a procedat la fel. Fluxul se revărsa și valuri mari, compacte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în mâna voastră este la ora asta speranța... Și tot așa. Și în felul ăsta s-a format în cadrul liceului o organizație, care a funcționat de prin ’46 până prin ’48. Noi am fost arestați în ’48, primăvara, odată cu lotul acela masiv de arestări din toată țara... Am fost arestați vreo optsprezece elevi din trei clase: clasa a V-a cu 3 elevi, din clasa a VI-a vreo 7, din clasa a VII-a vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din Budapesta... au fost spânzurați de crăcile copacilor și arși de vii... Să comunica la posturile străine, și io ascultam acasă, că aveam un mic aparat... E, asta a fost cauza, sau motivul, pentru care s-au produs acele arestări masive în perioada ’59-’60... Iar motivele de condamnare au fost toate înscenate... Ce puteți să-mi spuneți despre asistența medicală? La Strâmba era un mic spital... Dar ce vreau să vă spun este că atunci când eram în închisoare, la un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
calitate superioară pentru sporirea valorii obținute dintr-un metru cub de masă lemnoasa prelucrata; ... e) urmărește realizarea integrală a resurselor de lemn din speciile indigene valoroase, în scopul reducerii importului de lemn exotic pentru realizarea de furnire estetice și elemente masive pentru producția de mobila; ... f) răspunde de extinderea utilizării energiilor neconvenționale la zvântarea naturală a cherestelei, în scopul economisirii combustibililor primari și energiei electrice. Articolul 13 Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții asigura dezvoltarea și diversificarea producției de mobila
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]
-
pentru realizarea exploziilor și creșterea securității muncii în exploatări; ... c) întocmește documentații și avizează studiile de omologare a rezervelor de materii prime de către Comisia republicana de rezerve geologice; ... d) asigura avizarea, împreună cu Ministerul Minelor, a documentațiilor pentru executarea, executarea exploziilor masive și ia măsuri pentru supraveghjerea și executarea acestor explozii. ... Articolul 24 Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții răspunde de dezvoltarea și diversificarea produselor din azbociment, în scopul reducerii continue a importului de azbest, în care scop: a) stabilește și
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]
-
de prelucrare și valoare de întrebuințare ridicată; ... c) urmărește elaborarea de tehnologii avansate și realizarea de noi materiale în industria mobilei și a altor produse finite, care să asigure creșterea calității și competitivității acestora, în condițiile reducerii consumului de lemn masiv, utilizarea pe scara mai largă a înlocuitorilor și a unor materiale de finisaj și tapițerie, produse din materii prime și materiale indigene; ... d) asigura diversificarea producției sortimentelor ce încorporează lemn prin tehnici și mijloace care să permită utilizarea resurselor lemnoase
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]
-
a dezvoltat și a testat o curricula de formare modernizata; o componentă a Programului în domeniul energiei (RO 9504), care a asigurat răspunsuri constând în măsuri active pentru a face față problemelor cauzate de restructurarea industriei miniere și de disponibilizările masive din județul Gorj și din Valea Jiului; Fondul de restructurare a zonelor miniere (RO 9808), care dezvoltă abordarea Programului RO 9405; Sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii (alocații PHARE în 1992, 1994, 1997), care a inclus o schemă de acordare condiționată
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 30 decembrie 1999 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională (RICOP). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128612_a_129941]
-
mod clar iminent. Determinarea amenințării cu prejudiciu grav trebuie să se bazeze pe fapte, iar nu pe o simplă afirmație, presupunere sau posibilitate îndepărtată ori ipotecă. ... g) Prin împrejurări critice trebuie înțeleasă apariția unei situații excepționale în care importuri preferențiale masive cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav dificil de remediat și care necesită o acțiune imediată. ... h) Prin acorduri sectoriale trebuie înțelese acordurile între participanți referitoare la eliminarea și reducerea barierelor tarifare, netarifare și paratarifare, precum și la alte măsuri
ACORD din 13 aprilie 1988 privind sistemul global de preferinţe comerciale între ţările în curs de dezvoltare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128732_a_130061]
-
de retenție la suprafață masivelor de rocă, sisteme de atenuare sau stopare a prăbușirilor în masive de rocă etc.). * Lucrări de ranforsare internă - lucrări constituite din elemente de ranforsare care se extind de la suprafața pantei în cuprinsul și dincolo de limitele masivului potențial sau activ alunecător (micropiloti, ancoraje, coloane de văr/ciment, soil nailing, injecții, tratare termică prin ardere sau îngheț etc.). Figură nr. 1 Anexă 2 a) Județul .................... Localitatea ................ FIȘA DE IDENTIFICARE a inundațiilor cauzate de revărsarea unui curs de apă
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121723_a_123052]
-
de retenție la suprafață masivelor de rocă, sisteme de atenuare sau stopare a prăbușirilor în masive de rocă etc.). * Lucrări de ranforsare internă - lucrări constituite din elemente de ranforsare care se extind de la suprafața pantei în cuprinsul și dincolo de limitele masivului potențial sau activ alunecător (micropiloti, ancoraje, coloane de văr/ciment, soil nailing, injecții, tratare termică prin ardere sau îngheț etc.). Figură nr. 1 Anexă 2 a) Județul .................... Localitatea ................ FIȘA DE IDENTIFICARE a inundațiilor cauzate de revărsarea unui curs de apă
ORDIN nr. 1.955 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121765_a_123094]