6,359 matches
-
stării apelor prevăzute în anexa nr. 3, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Articolul 4 (1) În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: ... a) matrice - un compartiment al mediului acvatic, respectiv apă, sedimente sau biotă; ... b) taxon al biotei - un anumit taxon acvatic în cadrul categoriei taxonomice "subîncrengătură", "clasă" sau un echivalent al acestora; ... c) limită de detecție (LOD) - semnalul de ieșire sau valoarea concentrației peste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274400_a_275729]
-
1 decât cele prevăzute la alin. (2), autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru apă stabilite în anexa nr. 1 partea A. ... (4) Autoritatea competentă poate decide, pentru una sau mai multe ape de suprafață, să aplice un SCM pentru o matrice diferită de cea specificată la alin. (2) sau pentru taxoni ai biotei diferiți de cei specificați în anexa nr. 1 partea A, dacă este relevant. ... (5) Dacă autoritatea competentă utilizează opțiunea prevăzută la alin. (4), aplică SCM-ul corespunzător stabilit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
1 partea A, dacă este relevant. ... (5) Dacă autoritatea competentă utilizează opțiunea prevăzută la alin. (4), aplică SCM-ul corespunzător stabilit în anexa nr. 1 partea A; dacă în anexa nr. 1 partea A nu este prevăzut niciun SCM pentru matricea sau pentru taxonul biotei alese, autoritatea competentă stabilește și utilizează un SCM care să ofere cel puțin același nivel de protecție ca SCM-ul prevăzut în anexa nr. 1 partea A. ... (6) Autoritatea competentă poate utiliza opțiunea prevăzută la alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
un SCM care să ofere cel puțin același nivel de protecție ca SCM-ul prevăzut în anexa nr. 1 partea A. ... (6) Autoritatea competentă poate utiliza opțiunea prevăzută la alin. (4) și (5) numai dacă metoda de analiză aleasă pentru matricea sau taxonul biotei selectate îndeplinește criteriile minime de performanță prevăzute la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
4) și (5) numai dacă metoda de analiză aleasă pentru matricea sau taxonul biotei selectate îndeplinește criteriile minime de performanță prevăzute la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive și că metoda de analiză funcționează cel puțin la fel de bine precum cea disponibilă pentru matricea specificată la alin. (3) pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive și că metoda de analiză funcționează cel puțin la fel de bine precum cea disponibilă pentru matricea specificată la alin. (3) pentru substanța în cauză, astfel: ... a) dacă a fost identificat, în urma unei expuneri acute, un potențial risc pentru sau prin intermediul mediului acvatic ca rezultat al concentrațiilor ori emisiilor măsurate sau estimate, autoritatea competentă se asigură că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
superioară SCM, rezultatele acestor măsurători nu se iau în considerare la evaluarea stării chimice globale a respectivului corp de apă. ... (7) În cazul substanțelor pentru care este aplicat un SCM pentru sedimente și/sau biotă, autoritatea competentă monitorizează substanța în matricea relevantă cel puțin o dată pe an, exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice și opinia experților justifică un alt interval. ... (8) Autoritatea competentă include în impactul revizuit al activităților umane asupra stării corpurilor de apă, parte a planurilor actualizate de management
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
A, inclusiv datele și metodologia utilizate pentru determinarea SCM-urilor alternative, precum și actualizarea categoriilor de apă de suprafață pentru care acestea se aplică; (iii) pentru comparație cu informațiile prevăzute la lit. a), limitele de cuantificare ale metodelor de analiză pentru matricea sau matricele specificate în anexa nr. 1 partea A, inclusiv informații cu privire la performanța acestor metode față de criteriile minime de performanță stabilite la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; c) justificarea frecvenței monitorizării aplicate în conformitate cu alin. (7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
datele și metodologia utilizate pentru determinarea SCM-urilor alternative, precum și actualizarea categoriilor de apă de suprafață pentru care acestea se aplică; (iii) pentru comparație cu informațiile prevăzute la lit. a), limitele de cuantificare ale metodelor de analiză pentru matricea sau matricele specificate în anexa nr. 1 partea A, inclusiv informații cu privire la performanța acestor metode față de criteriile minime de performanță stabilite la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; c) justificarea frecvenței monitorizării aplicate în conformitate cu alin. (7), dacă intervalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274401_a_275730]
-
potrivit tabelului: 2.3. Evaluarea expunerii la risc Expunerea la risc reprezintă consecințele, ca o combinație de probabilitate și impact, pe care le poate resimți o structură în raport cu obiectivele prestabilite în cazul în care riscul s-ar materializa. NOTĂ: Liniile matricei descriu variația probabilității, iar coloanele variația impactului. Expunerea la risc apare la intersecția liniilor cu coloanele. 3. Stabilirea toleranței la risc 3.1. Toleranța la risc reprezintă "cantitatea" de risc pe care o structură este pregătită să o tolereze sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
pentru Examenul de bacalaureat național - 2015, │ │ │aprobată prin OMEN nr. 4430/29.08.2014 , M mate-info. Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: ● din capitolul Sisteme de ecuații liniare │ │ │ - Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice │ │ │ - Studiul compatibilității și rezolvarea sistemelor: ● capitolul Derivabilitate Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, │ │programa M șt-nat │a X-a și a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat național - 2015, │ │ │aprobată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]
-
prezentate în Devizul general cu cele │ │ │prezentate în studiul de fezabilitate. │ └────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────��─────────────────────────────┘ Verificarea constă în asigurarea că toate costurile de investiții propuse pentru finanțare sunt eligibile și calculele sunt corecte iar Bugetul indicativ este structurat pe capitole și subcapitole. Se completează matricea de verificare a Bugetului indicativ în format electronic, se printează și se atașează la E1.2. FIȘA DE EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
DE EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul general devizele pe obiect precizate în Studiul de fezabilitate/Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții? După completarea matricei de verificare a Bugetului indicativ, dacă cheltuielile din cererea de finanțare corespund cu cele din devizul general și devizele pe obiect, neexistând diferențe, expertul bifează caseta corespunzătoare DA. Observație: a) Dacă există diferențe de încadrare, în sensul că unele cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
bifează NU și își motivează poziția în linia prevăzută în acest scop la rubrica Observații. b) Dacă există mici diferențe de calcul în cererea de finanțare față de devizul general și devizele pe obiect, expertul efectuează modificările în buget și în matricea de verificare a Bugetului indicativ din fișa E1.2 (în baza informațiilor din formularul E3.4 trimis de către solicitant referitoare la diferențele de calcul, și bifează caseta corespunzătoare DA cu diferențe. În acest caz se vor oferi explicații în rubrica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
refăcute cu valorile │prezentate în studiul de fezabilitate. │ │rămase de finanțat. Verificarea constă în asigurarea că toate costurile de investiții propuse pentru finanțare sunt eligibile și calculele sunt corecte iar Bugetul indicativ este structurat pe capitole și subcapitole. Se completează matricea de verificare a Bugetului indicativ în format electronic, se printează și se atașează la E 1.2 FIȘA DE EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
DE EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul general devizele pe obiect precizate în Studiul de Fezabilitate/Documentația de Avizare pentru Lucrări de Intervenții? După completarea matricei de verificare a Bugetului indicativ, dacă cheltuielile din cererea de finanțare corespund cu cele din devizul general și devizele pe obiect, neexistând diferențe, expertul bifează caseta corespunzătoare DA. Observație: Dacă există diferențe de încadrare, în sensul că unele cheltuieli neeligibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
expertul bifează NU și își motivează poziția în linia prevăzută în acest scop la rubrica Observații. Dacă există mici diferențe de calcul în cererea de finanțare față de devizul general și devizele pe obiect, expertul efectuează modificările în buget și în matricea de verificare a Bugetului indicativ din fisa E1.2 (în baza informațiilor din formularul E3.4 trimis de către solicitant referitoare la diferențele de calcul), și bifează caseta corespunzătoare DA cu diferențe. În acest caz se vor oferi explicații în rubrica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
Fezabilitate/ Cheile de verificare sunt următoarele: 1.3 + Cap. 2 + Cap. Verificarea constă în asigurarea că toate costurile de investiții propuse pentru finanțare sunt eligibile și calculele sunt corecte iar Bugetul indicativ este structurat pe capitole și subcapitole. Se completează matricea de verificare a Bugetului indicativ în format electronic, se printează și se atașează la E1.2. FIȘA DE EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
EVALUARE GENERALĂ A PROIECTULUI 3.1. Informațiile furnizate în cadrul bugetului indicativ din cererea de finanțare sunt corecte și sunt în conformitate cu devizul general și devizele pe obiect precizate în Studiul de Fezabilitate/Documentația de Avizare pentru Lucrări de Intervenții? După completarea matricei de verificare a Bugetului indicativ, dacă cheltuielile din cererea de finanțare corespund cu cele din devizul general și devizele pe obiect, neexistând diferențe, expertul bifează caseta corespunzătoare DA. Observație: Dacă există diferențe de încadrare, în sensul că unele cheltuieli neeligibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
expertul bifează NU și își motivează poziția în linia prevăzută în acest scop la rubrica Observații. Dacă există mici diferențe de calcul în cererea de finanțare față de devizul general și devizele pe obiect, expertul efectuează modificările în buget și în matricea de verificare a Bugetului indicativ din fișa E1.2 (în baza informațiilor din formularul E3.4 trimis de către solicitant referitoare la diferențele de calcul) și bifează caseta corespunzătoare DA cu diferențe. În acest caz se vor oferi explicații în rubrica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268622_a_269951]
-
apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde de mecanismele de interacțiune dintre componenții îngrășămintelor și matricea coloidală a solului precum și de fluxurile soluției din sol în care sunt dizolvate formele mobile ale fertilizanților minerali. Transportul substanțelor conținute în îngrășăminte către apele de suprafață se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafața solului. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; - extracte din alge sau produse vegetale; - produse derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
contribuie la solubilizarea fosforului din fosfații superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obținerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluțiilor fosfonitrice în industria îngrășămintelor chimice complexe. Îngrășămintele organominerale sunt produși a căror nutrienți sunt incluși într-o matrice bazată pe substanțele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrășăminte organominerale cu azot și fosfor L-120, L-210, SH-120 și SH- 210. Conțin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N și 10-20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
SH- 210. Conțin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N și 10-20 % P(2)O(5). Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice și erodate), îmbunătățind proprietățile solului și nutriția plantelor. Datorită includerii nutrienților în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare și levigare, precum și conversia fosfaților solubili în fosfați insolubili, sunt încetinite, și astfel rata de utilizare a nutrienților este mai mare decât cea din îngrășămintele minerale. Anexa 5 Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde de mecanismele de interacțiune dintre componenții îngrășămintelor și matricea coloidală a solului precum și de fluxurile soluției din sol în care sunt dizolvate formele mobile ale fertilizanților minerali. Transportul substanțelor conținute în îngrășăminte către apele de suprafață se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafața solului. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]