7,435 matches
-
fost transferate comunei Chiliile. Unicul obiectiv din comuna Cănești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, este situl arheologic de interes local din zona „Valea Largă” de lângă satul Șuchea. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.).
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură așezare neolitică aparținând culturii Boian, aflată la 800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în valea Maului și valea Pluteșului, de lângă satul Cernătești, cuprinde o cetate medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea, și o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). În fine, monumentul funerar este crucea lui Parlat, din secolul al XIX-lea, aflată în zona „Lunca Puțului” dintre satele Cernătești și Zărneștii de Slănic.
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
ca monument istoric de arhitectură de interes național. În afara bisericii în piatră de la Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes local, cuprinzând o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), aflată lângă satul Colți, pe pintenul de deal „Vârful Bâi”, lângă releul de televiziune.
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea-al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea-al XVII
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea-al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
-al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea-al IX-lea și o așezare a culturii medievale
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea-al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea).
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, situate în zona satului Bălănești: așezarea din zona „pe poduri”, aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), și necropola din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea e.n.) aflată în zona „la Făcăiana”, lângă grajdurile fostului CAP. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate biserici. Acestea sunt biserica
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
unul este sit arheologic, unul este monument de arhitectură și altul este monument funerar/memorial. Situl arheologic se află la sud de satul Văcăreasca, pe valea Cotorcii, în jurul lacului, în zona „La Siliște”. El cuprinde o așezare din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică aparținând culturii Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), o așezare și o necropolă din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
la est de Dealul Istriței, două zone în care istoria a început atunci când primii oameni s-au adunat în așezări stabile, în comuna Merei s-au scos la iveală obiecte arheologice identificate ca aparținând unor culturi și epoci localizate în mileniul IV î.e.n. Satul Lipia, parte integrantă a comunei, a dezvăluit o necropolă și o așezare din secolul IV-V e.n. Satul este atestat din 1583 de pe vremea lui Mihnea Turcitul într-un document prin care acesta i-a scutit pe
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu necropolă din Epoca Bronzului (mileniul al III-lea-al II-lea î.e.n.); cultura arheologică în care a fost încadrată această așezare a primit numele de „cultura Monteoru” de la acest sit. În afara așezării din cultura eponimă, situl cuprinde și alte așezări din alte epoci: una mai
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
și inclusă în comuna Năeni. În comuna Năeni se află situl arheologic de interes național din punctul „Zănoaga” aflat la 4 km nord de satul Fințești. El cuprinde două așezări din care una fortificată, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). În rest, alte cinci obiective sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca. Astfel, situl de pe dealul Colarea din satul Fântânele cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea); lângă satul Proșca, pe
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
la descoperirea, pe teritoriul comunei Bordei Verde, în situl arheologic de la „Moș Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul județului Brăila, aparținând de cultura Boian II, faza Giulești, care datează din mileniul V î.e.n. În siturile arheologice din jurul satului Lișcoteanca („Moș Filon”, „Movila Olarului”, „Movila din Baltă” și „Satnoieni”) au fost descoperite artefacte din diferite epoci istorice, ilustrând atât continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții zilnice, unde astăzi se află localitățile: Năvodari (fostă comuna Cioara), Vânători, încă înainte de primul mileniu, au trăit oameni. Acești oameni pentru a-și asigura traiul zilnic, s-au ocupat cu creșterea vitelor, pescuit, agricultură. Unele localități din această parte a locului, au apărut mai recent. Astfel, orașul Turnu Măgurele a fost întemeiat în anul 1836
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
este „să realizeze o cooperație internațională pentru rezolvarea problemelor internaționale legat de un caracter economic, social, cultural sau umanitar.” Numeroase entități au fost create pentru a atinge acest scop, aproape toate fiind sub conducerea Adunării Generale sau a ECOSOC. Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 țări, printre care și România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
problemelor internaționale legat de un caracter economic, social, cultural sau umanitar.” Numeroase entități au fost create pentru a atinge acest scop, aproape toate fiind sub conducerea Adunării Generale sau a ECOSOC. Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 țări, printre care și România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
au fost create pentru a atinge acest scop, aproape toate fiind sub conducerea Adunării Generale sau a ECOSOC. Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 țări, printre care și România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul Mileniului, statele membre și-au fixat un număr de 8 obiective esențiale - Obiectivele
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
pentru a atinge acest scop, aproape toate fiind sub conducerea Adunării Generale sau a ECOSOC. Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 țări, printre care și România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul Mileniului, statele membre și-au fixat un număr de 8 obiective esențiale - Obiectivele de Dezvoltare ale
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
de 191 țări, printre care și România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul Mileniului, statele membre și-au fixat un număr de 8 obiective esențiale - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului - cu ținte precise de atins până în anul 2015. De la crearea ONU, peste 80 de colonii au obținut independența. Adunarea Generală a adoptat Declarația pentru
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]