KorAP: Find »[drukola/base=mirosi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...253 254 255 ...321 >

8,023 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

texte. Germania a pierdut războiul. Coborâți În oraș. Caști gura la vitrinele de pe Magheru. Ai vrea să mergeți la un film. Zăpada scârțâie sub oicioare. Ciorapii de lână te Înțeapă. Intrați la Muzeul Antipa. E gratis. Acolo este cald și miroase a naftalină. Te zgâiești la animalele Împăiate, la scheletul de mamut, la scheletul de brontozaur și la copilul cu două capete care stă În spirt. Frumoase lucruri. Vă Întoarceți acasă. În drum tatăl tău intră Într-o bodegă. Bea un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
un rom mic și tu bei un sirop de lămâie la țap. Rece ca iarna. Acasă vă așteaptă plăcintele calde, mama și fratele tău mai mic. Fără bani. Săraci. Ești mândru de tatăl tău și mândru Îl ții de mână. Miroase atât de frumos. A țigări Victoria și a lavandă. Mirosul lui cald topindu-se În mirosul rece al iernii. Peste optsprezece ani, Într-un noiembrie Înghețat, va muri. Tânăr și frumos. Slab și hăituit. Mirosind a crizanteme, a hoit, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
mândru Îl ții de mână. Miroase atât de frumos. A țigări Victoria și a lavandă. Mirosul lui cald topindu-se În mirosul rece al iernii. Peste optsprezece ani, Într-un noiembrie Înghețat, va muri. Tânăr și frumos. Slab și hăituit. Mirosind a crizanteme, a hoit, a cloroform și a chiștoace de Mărășești. De ce nu poți să-i spui, așa, din senin: „Tată, am luat un patru la germană!” Strângi din dinți și ești doar mândru. Ești totuși unul din pionierii curajoși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Mergi pe calea ferată. Îți place pe linia trenului. Vezi un câine mort. Cu un băț ațâți viermii care l-au năpădit sub blana uscată. Ești În timpul liber. E deja spre prânz, după prânz, puțin după prânz. Este primăvară și miroase a crud. Ai avut un coleg pe care Îl chema Crudu. Crudu a plecat În Palestina. Ți-e dor de el. Mergeați Împreună la Palatul Pionierilor din Cotroceni. El era la cercul de aeromodele, tu ești la cercul de muzică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
suie și coboară, nădușiți, pe un perete de lemn care seamănă cu o casă. Fac asta ajutându-se cu topoare, frânghii și cârlige. E bine În zi de lucru, la ștrand. Apa e limpede și rece. Duminica este caldă și miroase a pișat. După ce mănânci, vă duceți la bazinul de doi metri și vă aruncați În picioare, În cap și pe spate. Pe fundul bazinului găsești o monedă de 25 de bani. După ce o găsești, te tot scufunzi În speranța că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Cu numele tău. Al treilea transport. Scaunele, masa, pernele și dulapul de bucătărie. E plin de sucitoare, polonice, răzătoare și cratițe. Mai este și tabloul cu muntele. Și perdele. Și un sac de lână. Și trei sticle de bulion. Lâna miroase a oaie și a naftalină. Curtea s-a umplut de un fum alb, Înecăcios. Filează lampa de gătit a studentei care stă la parter. În gazdă. Ieri logodnicul ei, care citește cărți În limba rusă, a bătut-o. Cu pumnii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
a copt și nu ți-a trecut decât cu foaie de ceapă și pâine mestecată În gură de bunica, la șopârla verde care s-a ascuns printre lemne când ai fost la moară, la duminicile când oamenii mergeau la biserică mirosind a busuioc și trandafirași cum Îți amorțeau picioarele În timpul slujbei și cum pe la jumătate voi copiii fugeați afară pe la tufele de zmeură din spatele bisericii și cum stăteau oamenii după-amiază pe cale, bărbații deoparte și femeile și bătrânele În altă parte toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
femei coreene În timp ce merg pe stradă. În Portugalia, sute și sute de femei zac În Închisori, sunt supuse torturilor și unele dintre ele se află În pericol de moarte. Banalitate. Pe furiș, aproape pe furiș a intrat În cameră bunica. Miroase a fân, a lapte și a poame. „Am venit și eu la București”, spune ea și Își așază mâinile În poală. Ochii albaștri sunt tineri. Mâinile aspre te freacă cu busuioc după ce te-ai spălat În ligheanul smălțuit pus pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
mâinile În poală. Ochii albaștri sunt tineri. Mâinile aspre te freacă cu busuioc după ce te-ai spălat În ligheanul smălțuit pus pe băncuța de lângă tufa de trandafiri ce Îmbracă aproape, fântâna. În fântână trăiește un balaur. Purtând cămașa albă și mirosind a busuioc intri În biserică. În timpul slujbei transpiri și Îți amorțesc picioarele. Ai vrea să ieși afară. Bat clopote și ard lumânări. Șerpi Își mistuie zvârcolirea pe sub stoguri de fân. Ochii albaștri sunt ai bunicii tale. Amintirea e dintr-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Facultatea de Teatru și Cinematografie. Nu te mai doare măseaua și te năpădesc amintirile. Îți aduci aminte cum l-ai pupat tu pe Antony Novotny și mai ales cum l-ai pupat e Nikita Sergheevici Hrușciov. Avea un costum albastru, mirosea a parfum de lăcrămioare, iar În pufușorul de pe chelie avea bobițe mici de transpirație. Pe urmă Îți aduci aminte cum ai vizitat tu expoziția de mase plastice a Statelor Unite ale Americii la București, unde ai văzut costumul de cosmonaut al lui John

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
vizoni cu blana de culoarea dorită, inclusiv albastră. Ei au selecționat și un mic animal cu blana prețioasă - „mura” - care nu exista până acum În natură. Tu mănânci o dulceață de mure. Ești În vizită. În casă la Remus Doctor miroase a iod, a busuioc și a naftalină Învechită. Mobilele sunt de nuc lustruit cu uși și sertare burtoase de care atârnă mânere de bronz. Farfuriile stau aliniate pe un perete Între icoane vechi pe sticlă și pe lemn. Trei farfurii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
face țigările cu hârtie de ziar și-ți spune că nimic pe lume nu-i mai urât decât o femeie crăcită, și-ți explică cum se vede când o femeie este crăcită și ce culori se văd acolo și cum miroase. Turuie cum are un prieten cu motocicletă care Îl scoate noaptea la plimbare În pădurea Băneasa și povestea asta ți se pare foarte ciudată, iar el povestește că nu trebuie să știe nimeni că el merge la pădure ca să ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
foarfeci de tăiat părul din nas, șmirghel, spirtiere, chit, motoare, șaltere de porțelan, naftalină, brice, oglinzi, mileuri, mașini de tuns, mașini de cusut, carbid). Într-un târziu, după o lungă plimbare prin praful talciocului, altul decât praful câmpiei, un praf mirosind a hârtie coaptă, levănțică și ulei de nucă, printre maldăre de cărți, bani vechi, ilustrate și clasoare cu timbre lipsite de orice valoare, răsare paltonul mult râvnit, gri Închis, aproape spre negru, din stofă groasă și fină. Nou-nouț. Cu târguială

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
când domnul Iahoda, instalatorul, căci a lui e lampa, a lipit țeava de plumb din căminul de apă, vara mereu umed și plin de limacși, netezind cu un petec gros de hârtie de ziar, lacrima de cositor pusă peste spărtură, mirosind a stearină și a fier cald. La fel miroase și șpanul care se dezghioacă din fierul prins În universalul strungului, pierzându-se În șuvoiul alb și gras al lichidului de răcire. În ceafa pufoasă a strungăriței, care și-a strâns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
a lipit țeava de plumb din căminul de apă, vara mereu umed și plin de limacși, netezind cu un petec gros de hârtie de ziar, lacrima de cositor pusă peste spărtură, mirosind a stearină și a fier cald. La fel miroase și șpanul care se dezghioacă din fierul prins În universalul strungului, pierzându-se În șuvoiul alb și gras al lichidului de răcire. În ceafa pufoasă a strungăriței, care și-a strâns părul sub basma, exersezi Înnebunit, cu privirea, prima mișcare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
dansat cu ea cha-cha și ai să faci la fel cum au făcut actorii din filmul Pisica de mare de Gheorghe Turcu, cu Leopoldina Bălănuță și Victor Rebengiuc În rolurile principale. O vei săruta pe Polixenia și În jurul vostru va mirosi a iod, a clor și a acid acetic. Dar până atunci mai este multă vreme, aproape un ceas; Îți faci de lucru cărând un șpan, stivuind piese sau ascuțind capetele vidia ale cuțitelor de strung la secția polizare, de lângă vestiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Îți spune cu glas Întretăiat, fără să aștepte vreun răspuns, strungărița. Te sărută cu patimă și, cu aceeași mână care ți-a dus mâna ta sub sânul cel mic și fierbinte, Îți mângâie bărbăția, sleindu-te acolo, În vestiarul pustiu mirosind a ulei, a pilitură de fier și a izolație Încinsă, furându-ți cu o gură moale, umedă, acrișoară, cu gust de mentosan, sărutul pregătit de tine, pentru Polixenia. „Învăț la același liceu cu tine, sunt În clasa a IX-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
și salam Torpedo. Mai are și chec și cornulețe. Costumul tău este maro În carouri și dansezi toată noaptea twist, cha-cha și rock. Tango dansezi o singură dată cu o fată Marilena, care joacă handbal la școala sportivă nr. 2. Miroase a cauciuc de teneși și a piele de minge. E frumos la chef, ești fericit că ai pantofi cu cioc și cravată cu elastic și spre dimineață Îți vine chef de plecat În lume. Pleci cu prietenul și colegul tău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
În cabinetul medical și se termină după ce bolnavii se culcă, undeva Într-un salon liber din capătul pavilionului. Aici, În timpul meditației la psihologie, poți să fumezi. De asemenea, mănânci compot de pere și biscuiți. Singurul inconvenient este că sora șefă miroase a transpirație, are păr pe picioare și, pe deasupra, nu vrea să-și scoată niciodată sutienul. Astăzi, după o lungă discuție, În sfârșit și l-a scos, pentru că În timpul meditațiilor, așa, tam-nisam, i-ai vorbit despre importanța nudului În pictură. Tratamentul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
ale unui genialoid cinematografic, care vă bagă cu pâlnia În cap funcția dramaturgică a travelingului, adică a liftului din filmul Duminică la ora șase de Lucian Pintilie, genialoid, care, din când În când, mai aduce și niște epave de la Buftea, mirosind tot timpul a alcool și mințindu-vă În fel și chip, băgându-vă În cap că cinematorismul este aproape cinema, dar fără să vă dea un centimetru de peliculă. Filmări cu aparatul gol și Înregistrări de sunet cu magnetofoane goale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
dărâmături, e prăpăd și urgie În noaptea asta de 4 martie. Oamenii umblă distruși pe străzi, dorm sub cerul liber, teama le intră În oase și o negură a disperării se lasă peste tine, o negură amestecată cu praf și mirosind a hoit, a moarte. Îți mor prieteni, cunoștințe, oameni pe care i-ai iubit, mori și tu puțin odată cu ei. Zile Întregi aștepți la blocul Continental, lângă Biserica Rusă, să se aprindă luminița speranței. Seară friguroasă de martie. Obosit, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
alergând la fereastră pentru o gură de aer, moare fumând, moare În alcool, moare fără prieteni, deși e Îndoielnic să fi avut vreodată un prieten adevărat. Stă cuminte și mort În casă câteva zile, un week-end Întreg, Între crizantemele galbene, mirosind a mort, cloroform și Mărășești. „Unde-s anii, caii tineri!” când mirosea a lavandă fină, a țigări Victoria și Îl țineai de mână? Un tip slinos și știrb Îi poartă crucea la Înmormântare, „eu am fost prieten cu tatăl dumneavoastră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
alcool, moare fără prieteni, deși e Îndoielnic să fi avut vreodată un prieten adevărat. Stă cuminte și mort În casă câteva zile, un week-end Întreg, Între crizantemele galbene, mirosind a mort, cloroform și Mărășești. „Unde-s anii, caii tineri!” când mirosea a lavandă fină, a țigări Victoria și Îl țineai de mână? Un tip slinos și știrb Îi poartă crucea la Înmormântare, „eu am fost prieten cu tatăl dumneavoastră, prieteni adevărați”, așa spune, și când vrei să-i dai o lingură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
și pe care, iarna, văzându-le, ar fi lăsat impresia că pământul a fost părăsit dintr-o dată de oameni, ca și cum nu ar fi fost vară niciodată. Orizontul se segmenta fulgerător, stroboscopic, prin geamurile vagoanelor de lux, tapițate cu pluș albastru, mirosind a tutunuri fine și a colonii rare. În urma lor rămânea linia pustie, ducându-se spre un punct neștiut și mirosul acru, de gudron, al traverselor. Diminețile În hotel erau monotone, aceeași cafea, aceeași țigară, același duș rece, muzica molcomă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
mai rămas? Iubirea e chiar singurul lucru. Să iubești o femeie. Reapere În viața ta Gaetana. Zi de zi, seară de seară, lună de lună un buchet de flori În fiecare zi, În fiecare seară, de la ghioceii cruzi și violetele mirosind a pământ și a seră, până la floarea miresei și trandafirii de sfârșit de iunie. Plutind peste zăpezi, peste iarba parcurilor, peste asfaltul trotuarelor, zi de zi cu Gaetana, iubind nemărturisit, până la sfâșiere, și ochii negri ai Gaetanei, strălucind râsul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]